Statul taxează ca să existe sau există ca să taxeze?

Date:

_________________

de Marius Cerchez,
auditor





Pornind de la vestita dilemă epicuriană „Mănânc ca să exist sau exist ca să mănânc?”, vă propun să analizăm împreună dacă statul, ca entitate care are nevoie de taxe pentru a exista, încasează din partea cetățenilor salariați exact atât cat e rezonabil să o facă, sau avem de-a face cu un adevărat exces.

I.

Pentru a avea o bază de analiză cuantificabilă, voi detalia situația veniturilor, cheltuielilor, și a impozitelor, taxelor și accizelor în cazul unui angajat cu salariul mediu brut, conform ultimelor date disponibile pentru luna noiembrie 2023:

DescriereSuma taxabilă (lei)Taxe (lei)Descriere
Salariu brut (i)7,7663,223Contribuția de asigurări sociale (CAS) în cotă de 25%, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% și impozit pe venit în cotă de 10% din suma ramasă după plata contribuțiilor. Pentru această linie nu a fost luată în considerare contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) în cotă de 2,25% platită de angajator. (ii)
Salariu net4,543
Economisire, estimată la o rată de 15% din salariul net (iii)681109Deși suma economisită nu este taxată în luna în care a fost economisită, ea va fi taxată în luna în care va fi cheltuită (spre exemplu: vacanțe, mașini, echipamente electrocasnice, etc).
Cheltuieli (iii)3,862
Alimente (circa 35%)1,352216TVA de 19%.
Utilități (circa 15%)57992TVA de 19% (accizele pentru energie electrică și gaz natural nu sunt luate în considerare în acest calcul).
Alcool și tutun (circa 7,5%)290136TVA de 19% plus accize pe tutun estimat la circa 60 de lei / lună și accize pe alcool estimate la circa 30 de lei / lună (plecând de la o divizare egală a sumei de pe această linie între tutun și alcool). (iv)
Îmbrăcăminte și încălțăminte (circa 7,5%)29046TVA de 19%.
Transport (6%)23293TVA de 19% plus accize pe motorină în cotă de circa 30%. (v)
Alte cheltuieli (bunuri de larg consum, recreere, educație, îngrijire personală, etc)1,120179TVA de 19%.
TOTAL aferent cheltuielilor 3,862762
4,094TOTAL taxe și impozite
52.7%Rata efectivă de impozit pe venit

(i) https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs11r23.pdf 

(ii) https://assets.kpmg.com/content/dam/kpmg/ro/pdf/2023/Tax-Card-RO-2023.pdf 

(iii) https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr2r23.pdf 

(iv) https://mfinante.gov.ro/documents/35673/216976/tabel1_regimaccize21122022.pdf 

(v) https://mfinante.gov.ro/despre-minister/-/asset_publisher/uwgr/content/preciz-c4-83ri-cu-privire-la-stabilirea-nivelului-accizelor-la-combustibili-pentru-2023 

Cu o rată reală de impozit de 52,7% din venituri, salariatul din România ajunge să lucreze mai mult pentru stat, decât pentru el însuși.

Această situație contravine pactului invizibil încheiat între cetățeni și stat. Creat ca un furnizor de servicii pentru cetățean, în primul rând de securitate prin poliție și justiție, statul s-a transformat într-un adevărat Gargantua insațiabil.

Lăcomia statului este vizibilă prin simplul exemplu că, în cazul benzinei sau motorinei, statul aplică TVA la accize, adică taxează suplimentar o taxă aplicată deja. 

În acest context avem de-a face cu o clară inversare de roluri: în loc ca statul să lucreze pentru noi, noi lucrăm pentru stat, deși nu lucrăm la stat.

Aparent, taxarea a devenit un scop în sine, disociat de motivul originar pentru care a fost creată. 

Obstinația statului se reflectă nu doar în a încasa taxe, dar și în a crea taxe noi și de a le crește pe cele existente, atât la nivel de buget central, cât și la nivel de buget local.

Este bineștiută înverșunarea statului în cazul în care greșești sau întârzii. Discursul public este mereu același de creștere a colectă, tratând fiecare cetățean ca pe un potențial evazionist sau infractor. 

II.

Pentru a completa imaginea de mai sus vă propun o comparație între nivelul taxelor pentru cetățenii salariați și nivelul taxelor pentru societățile comerciale. Cum în marea lor majoritate societățile comerciale plătesc impozit pe profit, comparația o vom face la acest nivel.

Societățile comerciale plătesc un impozit de 16% pe profitul brut. Ceea ce înseamnă că profitul net este 84% din profitul brut.

Cum însă pentru persoanele fizice banii sunt „gata de cheltuit”, iar pentru acționarii persoanelor juridice profitul trebuie să treacă prin filtrul suplimentar al impozitului pe dividende, pentru a asigura comparabilitatea vom adăuga în dreptul societăților comerciale taxa de 8,8% asupra profitului net (impozitul pe veniturile din dividende este 8% la care se adaugă CASS în cotă de 10% din aceste venituri). 

Aceasta înseamnă că dividendele disponibile pentru cheltuit reprezintă 91,2% din profitul net, adică (91,2% * 84%) din profitul brut, deci 76,6% din profitul net. 

Concluzionând avem de-a face cu o rată de impozitare de 23,4% din profitul brut pentru societățile comerciale, pentru a permite acționarilor să cheltuie dividendele obținute.

Ne vom întoarce la tabelul din primul capitol pentru a determina „rata echivalentă a impozitului pe profit” pentru angajați, realizând următorul calcul:

Venituri7,766Explicații
Cheltuieli nete3,099Pentru echivalare, din cheltuielile de 3.862 lei, au fost deduse totalul de TVA și accize în sumă de 762 lei, fiindcă aceste taxe nu ar fi, în linii mari, suportate de o societate comercială
Profit brut4,667
Taxe și impozite sub forma contribuțiilor salariale3,223
Profit net1,444Ca o cheie de control pentru corectitudinea calculelor, profitul net este reprezentat, așa cum era de așteptat, din suma dintre economisire și TVA și accize aferente cheltuielilor
Rata echivalentă a impozitului pe profit69.1%

Aceasta înseamnă o rată echivalentă de impozit pe profit de 69,1% pentru cetățenii salariați, adică de 3 ori mai mare decât impozitul pentru acționarii societăților comerciale de 23,4%.

III.

Cifrele din primele două capitole de mai sus reflectă două probleme acute ale sistemului fiscal din România:

  • acceptabilitatea nivelului de taxare pentru angajați, care ajung sa plătească mai mult de jumatate din venituri ca dări către stat;
  • lipsa de echitate a sistemului de taxare, care încasează de 3 ori mai mult de la salariați decât de la acționarii societăților comerciale. 

Prin această prismă trebuie să ne punem întrebarea dacă statul nu cumva acționează de manieră duplicitară:

  • printr-o poziție de forță față de angajați, luând de la cei „slabi” mai mult decât pot suporta;
  • printr-o atitudine complice indulgentă față de acționarii societăților comerciale.

Situația constatată contravine, de asemenea, principiului de solidaritate, prin care cei puternici ar trebui să fie solidari cu cei slabi, și nu invers.

Această analiză pune în lumină și unul din motivele fundamentale care explică fenomenul de exod de forță de muncă pe care România îl trăieste în ultimele decenii.

Este clar că o astfel de situație nu este sustenabilă.

Pentru următoarele episoade din această serie de articole vom continua cu o modalitate de reformare a sistemului fiscal din România, prin aplicarea unui set de măsuri și principii pe care le-am denumit, sugestiv, cei 3E: Echitate, Echilibru, Educare.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Protejarea expresiei creativității: o incursiune în sfera proprietății intelectuale aplicate cinematografiei

de Bianca Chera, senior associate , Marius Gheldiu, associate–...

Eurobarometru: Situația geopolitică face ca votul la alegerile europene să fie și mai important

Peste opt din zece europeni (81%) consideră că votul...

Crește contrabanda cu țigarete

Piața neagră a țigaretelor crește în martie 2024 până...