_________________
Bogdan Petre,
membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale
Dacă vorbim de necesitatea de A STRÂNGE CUREAUA, ca să nu sufere doar poporul, politicienii ar trebui să demonstreze solidaritate cu acesta și să decidă că Parlamentul României va avea maximum 300 de parlamentari, conform referendumului din 2009, aprobat de judecătorii Curții Constituționale.
Deși știm TOȚI că ei nu pot renunța la „secretară și mașină”, Guvernul României ar trebui să aibă 50-60 de secretari de stat nu 200 cum are acum și număr maxim de 12 ministere, ale căror sedii centrale vor fi transferate treptat în Palatul Parlamentului sau în clădirea aflată în paragină în centrul Bucureștiului și cunoscută drept Casa Radio, unde există o suprafață imensă pentru curte, cu parcări, descongestionându-se centrul Bucureștiului sau contribuind măcar la reducerea traficului acolo.
Pentru că știm toți că finanțele României se află astăzi într-o stare deplorabilă și ne împrumutăm într-un ritm amețitor DOAR pentru salarii și pensii, rostogolind niște împrumuturi din ce în ce mai mari care au devenit deja o piatră de moară la gâtul generațiilor viitoare și a dezvoltării României, vă solicităm imperativ, noi, cetățenii plătitori de taxe, să reduceți drastic numărul de membri de partid din administrația publică locală și centrală prin scăderea numărului total de unități administrativ-teritoriale și a numărului instituțiilor publice, ca să nu vă mai mirați tembel „DE CE CRESC, DOMNE, ÎN SONDAJE PARTIDELE EUROSCEPTICE ȘI EXTREMISTE”!
Bucureștiul ar trebui să aibă o singură administrație, care va include și actualele localități din Ilfov drept noi cartiere ale acestei metropole europene.
În acest sens, am putea avea în vedere înființarea unității administrativ-teritoriale (UAT) a Zonei Municipiului București (ZMB), cu capitala la București, zonă care include Bucureștiul, județul Ilfov și părți din fostul județ Călărași până la Oltenița la Dunăre și estul fostului județ Giurgiu constituit de valea râului Argeș, pe linia Bolintin Vale-Grădinari-Buturugeni-Mihăilești-Adunații Copăceni-Gostinari-Hotarele.
Această unitate administrativ teritorială va fi condusă de un Consiliu General al Zonei Municipiului București, care va avea un președinte ales prin vot universal, desființându-se sectoarele ca subdiviziuni administrativ-teritoriale distincte, fără a le desființa ca subdiviziuni de dezvoltare ale Bucureștiului cu autonomie limitată.
Astfel, se va asigura o dezvoltare unitară a Bucureștiului, din punctul de vedere al concepției urbanistice și edilitare, fără „pasări” de responsabilitate între Primăria Municipiului București și primăriile de sectoare, ca în prezent, precum și o gestionare eficientă a unui buget ce devine colosal de mare, capabil să asigure abordarea unor proiecte integrate de foarte mare anvergură în domeniul infrastructurii de orice fel.
Prima măsură ar putea fi propunerea concretă de reformă, de debirocratizare masivă, imediată și fără modificarea Constituției, pentru ca județele României și orașele lor de reședință, după comasare, să fie următoarele:
1. Județul Alba se desființează, comasându-se prin fuziune cu județul Sibiu, iar reședința este în municipiul Sibiu;
2. Județul Arad se desființează, comasându-se prin fuziune cu județul Timiș, iar reședința este în municipiul Timișoara (orașele Timișoara și Arad, aflate la mai puțin de 50 km distanță, pot fi unite în viitor);
3. Județul Argeș comasează prin fuziune cu județul Vâlcea care se desființează, iar reședința este în municipiul Pitești;
4. Județul Bacău comasează prin fuziune județul Vaslui care se desființează, iar reședința este în municipiul Bacău;
5. Județul Bihor comasează prin fuziune județul Sălaj care se desființează, iar reședința este în municipiul Oradea;
6. Județul Bistrița-Năsăud se desființează, comasându-se prin fuziune cu județul Cluj, iar reședința este în municipiul Cluj;
7. Județul Botoșani se desființează, comasându-se prin fuziune cu județul Suceava, iar reședința este în municipiul Suceava;
8. Județul Brașov comasează prin fuziune județul Covasna care se desființează, iar reședința este în municipiul Brașov;
9. Județul Brăila se desființează și comasează prin fuziune cu județul Galați, iar reședința este în municipiul GALAȚI (care fuzionează cu municipiul BRĂILA – AICI S-AR FACE CEL MAI MARE POL DE DEZVOLTARE DUPĂ BUCUREȘTI);
10. Județul Buzău fuzionează prin absorbție cu Județul Vrancea care se desființează, iar reședința este în municipiul Buzău;
11. Județul Hunedoara comasează prin fuziune județul Caraș-Severin care se desființează, iar reședința este în municipiul Deva;
12. Județul Constanța comasează prin fuziune județul Tulcea care se desființează, iar reședința este în municipiul Constanța;
13. Județul Dolj comasează prin fuziune județul Olt care se desființează, iar reședința este în municipiul Craiova;
14. Județul Mehedinți comasează prin fuziune județul Gorj care se desființează, iar reședința este în municipiul Turnu Severin;
15. Județul Mureș comasează prin fuziune județul Harghita care se desființează, iar reședința este în municipiul Târgu-Mureș;
16. Județul Ialomița comasează prin fuziune județul Călărași care se desființează, iar reședința este în municipiul Slobozia/Călărași (vezi despre ZMB);
17. Județul Iași comasează prin fuziune județul care Neamț care se desființează, iar reședința este în municipiul Iași;
18. Județul Ilfov se comasează prin fuziune cu Consiliul General al Municipiului București, iar reședința este în municipiul București (vezi despre Zona Municipiului București – ZMB);
19. Județul Maramureș comasează prin fuziune județul Satu Mare care se desființează, iar reședința este în municipiul Baia Mare;
20. Județul Prahova comasează prin fuziune județul Dâmbovița care se desființează, iar reședința este în municipiul Ploiești;
21. Județul Giurgiu comasează prin fuziune județul Teleorman care se desființează, iar reședința este în municipiul Giurgiu (vezi despre Zona Municipiului București – ZMB).
Avantajele acestei reforme excepționale sunt următoarele, ea putând fi realizată, repetăm, cu voință politică,
DE MÂINE:
1) Economii salariale și de funcționare ale statului român, dovedite, de circa 70-80 de miliarde de lei, adică vreo 15 miliarde de euro ANUAL, situație care ar conduce și la SCĂDERI DE TAXE ȘI IMPOZITE, măriri de pensii cu bani REALI etc.!
2) Dispar 21 se structuri de comandă în forțele de ordine (care nu se desființează ci trec la noul județ rezultat din comasare), 21 de direcții de cultură, 21 de direcții de agricultură, 21 de direcții de sport, 21 de direcții de mediu etc…
3) Dispar 21 de posturi de prefect… 42 de subprefect
(cu toate cabinetele aferente).
4) Încetează în virtutea legii mandatele a 21 de posturi de președinți de consilii județene… 42 de vicepreședinți
(cu toate cabinetele aferente) și a sute de consilieri județeni.
5) Se rezolvă cererile de sedii pentru justiție, licee, etc, în 21 de județe, în fostele prefecturi + consilii județene sau alte solicitări (MAI, MApN, SRI etc).
„Dezavantajele” unei asemenea reforme logice (priviți harta și veți realiza și logica geografică, nu doar utilitatea ei funcțională) ar fi că ar dispărea o mulțime de „atârnători” și „lipitori” ai bugetului de stat, cu carnete de partid!
Comunele sub 5 mii de locuitori, orașele sub 10 mii de locuitori se comasează de bună voie sau nu mai beneficiază de nicio finanțare de la bugetul de stat, ele rămânând „de jure” cu titlul de comune, dar cu o „administrație fantomă” plătită de cetățeni sau care lucrează benevol, căci impozitele acestor comune desființate de facto s-ar face venit la bugetul de stat pentru a fi finanțate școlile/grădinițele, spitalele/căminele pentru persoane vârstnice, poliția etc., iar comunele/orașele periurbane, pe o rază de 5 kilometri față de cel mai mare oraș, devin cartiere ale orașelor
de care sunt lipite sau se află în această proximitate/rază de 5 kilometri!
Cu acordul Consiliului Suprem de Apărare al Țării (C.S.A.T.) s-ar putea merge mai departe unificând sub Serviciul Român de Informații (S.R.I), prin fuziune, cu Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (D.G.I.P.I.) de la M.A.I, cu excepția componentei „protecție internă”, care va verifica integritatea personalului M.A.I.
De asemenea, Serviciul de Protecție și Pază (S.P.P.) ar trebui să treacă la M.Ap.N., iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (S.T.S.), fuzionează cu S.R.I.
Este simplu să calculăm nu doar eficiența măsurilor prin scurtarea lanțului de decizie și comandă, dar să vedem ce economie de bani se face doar din eliminări de funcții de conducere și paralelisme eliminate! Deși se calcă pe bocanci acum și au atribuții similare, această propunere va isca adevărate urlete de durere în acest sistem intangibil și anchilozat, pentru că e foarte ușor să le demonstrezi unor habarniști „utilitatea” și imposibilitatea de înlocuire, deși toți „siloviki” ăștia, abonați la funcții uită că sunt cimitirele pline de oameni de neînlocuit și, într-o zi vor fi și ei doar niște „foști” ai unui sistem vetust!
