de Radu Magdin
CEO, Smartlink Communication
Sticlă – așa trebuia să se desfășoare rotativa guvernamentală, conform discursului oficial transmis de la cel mai înalt nivel. În schimb, mai degrabă sticle s-au consumat de către observatorii scenei politice pe fundal de nervi cetățenești, având în vedere că nimic din ce se anunța în legătură cu schimbarea de Guvern nu s-a întâmplat. În doar câteva zile, țara a fost copleșită de anunțurile diferitelor categorii care au făcut publice diferite planuri de grevă, dincolo de nemulțumirea legitimă a profesorilor.
Cel mai probabil, până la jumătatea lunii iunie, România nu-și va permite să nu aibă această schimbare de putere. Tensiunea este prea mare, nevoia de reîmprospătare la fel de accentuată. Din această perspectivă, este nevoie ca, din start, noua echipă de la guvernare să proiecteze atât stabilitate și siguranță, dar și sentimentul că România se ia în serios. Luatul în serios e o atitudine care se proiectează cu încredere, dar și cu repetiție, consecvență. Încrederea în sine ca ţară, creează încredere cetățenească, creând un cerc virtuos.
Noi am trăit în ultimii ani, dincolo de sloganurile prezidențiale despre România Educată (care, din păcate, ne ajunge din spate) și România Normală (care, dacă ne uităm la agenda publică, vedem că nu există), un mare vid de planificare strategică și lipsa de decizii cheie. A venit timpul să luăm în serios o serie de sloganuri, precum cel de lideri regional, de hub de producție în domeniul energetic, tara cheie în reconstrucția Ucrainei, ca să amintesc doar câteva. Mai mult ca niciodată, trebuie să combinăm ideile de poveste și de transparență, inclusiv în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, cu cifre exacte și acțiuni concrete. Suntem în toate domeniile la limite tacticii (caci nu are nimic de strategie) „tăcem și facem”. Lumea e nervoasă și nu mai suporta limbajul de lemn și pretențiile fără acoperire.
Să fim onești cu noi înșine: România este, în momentul de față, o poveste de succes, dacă ne uităm, de exemplu, unde eram la începutul anilor 2000 și la ce se întâmplă acum economic în întreaga Europă. Dar țara noastră nu poate fi o poveste de succes doar pe baza cifrelor, ci are nevoie și de poveste. Este esențial ca noua guvernare să se ia în serios atât în plan intern, ca politică economică, ca patriotism economic asumat de către PSD și nu numai, dar și în plan extern, în poziționările noastre în special din UE, dar și în plan global, fapt care poate ajuta și internaționalizarea și exporturile. Acest patriotism cu poveste poate stopa și creșterea AUR, în plan politic. Mai mult, în toată dezbaterea despre gaura bugetară, trebuie văzută și o oportunitate: oportunitatea de a gândi încă de pe acum mecanisme și procese accelerate în lunile următoare, care să aibă în vedere și tranziția necesară de la o economie de consum, care din când în când speră să primească miliarde din transferuri europene, spre o economie de export și o economie de internaționalizare. Avem nevoie de o combinație de Românie globală „afară” și o Românie de succes „acasă”, ca realitate și percepție.
Rapid, noul Guvern ar trebui să discute cu sectorul privat și în general cu cei care au contribuit până acum la succesul țării. Așa se poate ajunge și la detensionarea de care avem nevoie, dar și la afirmarea unor voci credibile care să poată da substanță narațiunii despre „visul”, despre succesul, românesc. Să fie clar, nu ne putem lua în serios fără a vorbi despre succesul nostru. Trebuie să învățăm noi să ne respectăm pe noi, să dăm un sentiment de optimism național în ciuda crizelor de tot felul. Trebuie să comparăm ceea ce este comparabil (mai ușor deci cu paralele cu Germania, SUA și Elveția etc și mai mult focus pe comparațiile regionale). Avem încă a învăța ce s-a făcut bine în regiunea noastră, inclusiv în materie de export și internaționalizare (vezi Ungaria, Polonia, Cehia), dar avem și zone în care noi suntem mai avansați sau avem avantaje competitive, de la tehnologie la securitate alimentară.
Este timpul să ne poziționăm în raport cu obiectivele și așteptările noastre. România nu mai poate fi un stat mut ca o rață sau blocat în limbaj de lemn: avem ce ne trebuie să fim un stat care spune lucrurilor pe nume atât acasă, cât și în relațiile externe. Este condiția esențială pentru a fi luați în serios. Evident, pentru toate acestea avem nevoie de o direcție și menținerea ei. Și avem nevoie să nu clipim în momente cheie: Croația nu a clipit când Austria a încercat să o blocheze în Schengen. Și acum e în Schengen, o lecție pentru liderii noștri.
Altfel, ne putem bucura de vești că suntem, potrivit unui studiu recent al celor de la Harvard, o economie sofisticată, dar trebuie să internalizăm mai bine de ce suntem o economie sofisticată și care ne sunt avantajele. Pentru că suntem o economie liberă și agilă și e bine să rămânem așa. Narativul de țară va fi foarte important în următorul an și jumătate, pentru competitivitatea noastră. La stabilitatea din ultimul an și jumătate avem de adăugat substanță: să trecem de la o stabilitate plictisitoare la o stabilitate a progresului, a dinamismului. Așa ne luăm cu adevărat în serios. Facem ce spunem și periodic spunem ce facem, ambele sunt importante.
