Urgența reconectării interne și externe a României (II)

Date:

Trecând spre Balcani, se remarcă tot pe Harta 1, atât în Bulgaria, cât și în Serbia și Ungaria, progresul autostrăzii pe traseul drumului antic ce unea Constantinopolul de Viena. Bulgaria are peste 780 km de autostrăzi, Serbia peste 670 km de autostrăzi și drumuri expres. Peste România și în valori absolute, ca să nu mai vorbim de densitate.

Pe traseul acestui drum, porțiunea dintre Belgrad și Budapesta va fi modernizată cu fonduri chinezești. Macedonia, țară cu relief dificil, are autostrada nord-sud practic finalizată pe teritoriul ei, rămânând de modernizat doar o bucată care este acum drum expres, pe teritoriul Serbiei pentru conectarea cu Budapesta. Sârbii se vor lega ulterior și cu Muntenegru. Din acel moment, această rută balcanică va prelua trafic important de la Istanbul și Salonic către Belgrad, Zagreb, Ljubljana, în nordul Italiei, sau către Budapesta, către vestul, nord-vestul sau nordul Europei.

Acest traseu prin Bulgaria se numea Drumul Traciei, a fost o rută de comerț legendară de cel puțin 3.000 de ani, și pe care s-au desfășurat schimburile comerciale, dar s-au produs și marile invazii. Spre exemplu, în Evul Mediu, obiectivul Imperiului Otoman fiind să ajungă la Viena, turcii căutau cel mai scurt, simplu și ușor drum, care nu era pe la noi, ci pe Drumul Traciei. Pentru că ieșind din Edirne ești într-o câmpie largă până când ajungi spre Sofia, după care urmează o porțiune ceva mai dificilă, dar relativ scurtă, prin munți, din care se iese în câmpiile Serbiei la Niș, apoi urmează teren plat până la Belgrad și de acolo Budapesta.Aceasta fiind o rută foarte importantă, turcii au transformat Bulgaria, Serbia și Ungaria în pașalâc, ținând Țările Române ca o zonă de no man’s land, cu oarecare autonomie, teren de confruntare cu ungurii, polonezii, austriecii, și apoi rușii, în condițiile în care achitau tributul. A ajunge la Viena prin Țările Române ar fi fost dificil, cu mai multe lanțuri muntoase de traversat, cu relief complicat și distanță mult mai mare. Țara noastră ar fi putut însă încerca să preia o parte din traficul de pe Drumul Traciei în perioada războiului civil din fosta Iugoslavie, dacă și-ar fi jucat bine cărțile. Pentru aceasta trebuia să fie construite poduri peste Dunăre și infrastructură în România.

Strategia bulgarilor a fost însă întotdeauna să împingă podurile peste Dunăre cât mai spre vest, în timp ce România și-ar fi dorit ca trecerile peste fluviu să fie cât mai spre est. Prin aceasta, fiecare țară urmărea să aibă pe teritoriul ei cât mai mult trafic, ceea ce a întârziat deciziile. Oportunitatea a fost pierdută și, de acum, odată cu pacea care s-a reinstaurat în fosta Iugoslavie, se reia în forță comerțul pe vechiul traseu. După cum se observă însă pe Harta 1, nici în prezent, România nu are o rețea de autostrăzi care să lege estul (Constanța) și vestul țării (Nădlac) în regim de mare viteză, ci doar bucăți scurte, neconectate între ele și nicio traversare a Carpaților în regim de autostradă.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Hidroelectrica semnează cu UCMR pentru transferul de afacere 

Hidroelectrica a semnat astăzi contractul cadru pentru transferul de...

Leonardo Badea (BNR): Reforma guvernanței economice europene – implicații pentru România

În peisajul economic al ultimilor ani, marcat de niveluri...

Utilizarea stimulentelor fiscale: ce oferă România, Polonia, Republica Cehă și Ungaria?

de Răzvan Ungureanu (foto), Director, Impozite Directe, EY România...