Va crește BNR dobânzile în… viitoarea recesiune?

Date:

La prima vedere pare o întrebare lipsită de sens. În perioadele de recesiune băncile centrale tind, dimpotrivă, să scadă dobânzile tocmai pentru a ajuta economia să iasă din cicluri economice adverse printr-o ieftinire a finanțării. Fed și BCE au început deja să facă acest lucru. Și totuși deocamdată nu putem avea certitudinea că BNR va urma acest raționament.


Este de așteptat ca într-un context economic advers să asistăm la o creștere a aversiunii la risc a investitorilor. Asta înseamnă că, în timp ce investitorii financiari își vor lichida parțial sau total expunerile pe România, investițiile strategice vor fi oprite în așteptarea unor vremuri mai bune, iar exporturile vor fi în scădere marcantă în lipsa cererii externe. Agregat, toate aceste evoluții vor duce la o scădere a ofertei de valută pe piață și, în final, la presiune în direcția deprecierii leului.


Istoric vorbind, reacția tipică a BNR la presiunile pe curs a fost creșterea dobânzilor, fie prin modificarea dobânzii de politică monetară, fie prin managementul lichidității pentru creșterea dobânzilor interbancare, decuplându-le de dobânda de politică monetară. Mărturie în acest sens stă politica monetară a BNR în contextual crizei din 2008, ilustrată în graficul de mai jos care prezintă în galben creșterea an la an a PIB-urilor trimestriale alături de valoarea dobânzii de politică monetară în alb.
Așa cum se observă, în condițiile în care economia se pregătea pentru o aterizare dură, dobânda de politică monetara era menținută la remarcabilul nivel de 11,25%, fiind coborâtă apoi doar gradual în pofida prăbușirii economiei. Acest nivel extrem de ridicat pentru un context economic atât de nefavorabil a fost menținut în primul rând pentru a descuraja deprecierea leului, mai ales în contextul în care moneda națională tocmai fusese victima unui atac speculativ.

În cazul în care BNR va rămâne la fel de mult axată pe stabilitatea cursului de schimb, o creștere a dobânzilor în eventualitatea unei recesiuni devine probabilă. Ar fi exact acel gen de comportament prociclic pe care instituția l-a condamnat în mod repetat atunci când a venit vorba de politicile fiscale. Un comportament prin care combinația letală a politicilor fiscală și monetară din perioada de criză a aruncat România în cea mai adâncă recesiune din Europa.


Astăzi există o serie de elemente care ar putea să nu transforme totul într-un déjà-vu. În primul rând, deficitul de cont curent este semnificativ mai mic decât cel premergător crizei, motiv pentru care ajustările necesare vor fi mai puțin dramatice. În al doilea rând, ponderea creditelor în valută a scăzut simțitor, motiv pentru care o depreciere a leului ar avea un impact mai puțin dramatic asupra gospodăriilor. În aceste condiții, prin îndatorarea în moneda națională, ele ar fi afectate tocmai de o creștere a dobânzilor în lei.

Pe de altă parte, lejeritate politicilor fiscale prezente amintește de perioada precriză, în timp ce BNR nu dă semne că este pregătită să privească evoluțiile cursului de schimb cu aceeași relaxare cu care o fac alte bănci centrale. Din acest motiv, întrebarea cred că rămâne și, de ce nu, merită un răspuns în spațiul public din partea guvernatorului pentru a înlătura orice îngrijorare și a da mai multă încredere mediului de afaceri.
Va garanta BNR măcar o necreștere a dobânzilor în caz de recesiune?

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Efectele crizelor actuale se vor vedea pe termen mediu și lung

Efectele crizelor actuale se vor vedea pe termen mediu...

Cel mai lung festival neoficial, în rețeaua NEPI Rockcastle

Compania NEPI Rockcastle organizează cel mai lung festival neoficial...

Spațiu extins pentru Leroy Merlin Craiova în Electroputere Parc 

  Retailer-ul Leroy Merlin, specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit,...