O nouă etapă se conturează în industria wellbeing-ului: parteneriatele de wellbeing corporativ devin un motor puternic de creștere pentru operatorii din întreaga lume, iar România confirmă alinierea la tendințelor internaționale. Raportul de Wellbeing Corporativ pentru Săli, Studiouri & Aplicații de Wellbeing 2025 este primul studiu global care analizează modul în care aceste parteneriate generează creștere pentru săli de sport, studiouri și aplicații de wellbeing, demonstrând că depășesc modelele tradiționale pe indicatori precum retenția membrilor, valoarea pe termen lung și încrederea mai mare în extindere.
Un nou motor de creștere pentru industria wellbeing-ului
Industria wellbeing-ului s-a bazat tradițional pe abonamente individuale și modele de tip „breakage”, ceea ce a determinat operatorii să investească masiv pentru a atrage și păstra membri. Ulterior, pe piață au intrat agregatori de consumatori cu strategii orientate spre volum, care au prioritizat adesea competiția prin preț, în detrimentul unor alianțe sustenabile – creând provocări pentru operatorii care caută venituri predictibile.
Apariția platformelor de wellbeing corporativ a reprezentat o schimbare majoră, oferind acces la piața corporate și la milioane de angajați, la scară largă. Această abordare construiește parteneriate sustenabile, pe termen lung, care oferă sălilor de sport și companiilor de wellbeing un flux de venituri stabil și predictibil.
Schimbările demografice accelerează transformarea
Până în 2034, Millennials și Generația Z vor reprezenta 80% din forța de muncă, iar acești angajați se așteaptă ca angajatorii să le ofere planuri de wellbeing holistice — 83% dintre ei cred că bunăstarea este la fel de importantă ca salariul. Angajatorii reacționează, iar sălile de sport, studiourile și alte companii de wellbeing care înțeleg acest lucru acum își vor defini avantajul competitiv, își vor amplifica vizibilitatea și își vor securiza creșterea viitoare.
Parteneriatele de wellbeing corporativ aduc rezultate pentru operatori
Studiul Wellhub, realizat pe peste 600 de operatori de wellbeing care colaborează cu diverse platforme B2C și B2B în 10 țări, inclusiv România, arată că parteneriatele corporative depășesc modelele tradiționale de creștere, iar rezultatele cheie la nivel local păstrează tendința globală:
85% raportează o retenție mai mare a membrilor obținuți prin parteneriate corporative
90% consideră aceste alianțe eficiente pentru atragerea de noi membri
87% afirmă că wellbeing-ul corporativ este esențial sau foarte important pentru creșterea lor
70% raportează profitabilitate crescută
Principalele beneficii financiare raportate de furnizorii de wellbeing:
Capacitate maximizată: utilizare garantată prin parteneriate corporate, care ajută la acoperirea perioadelor mai puțin aglomerate și reduc costurile operaționale per membru.
Valoare pe termen lung mai mare: membrii proveniți din companii nu doar că rămân mai mult timp, dar sunt și mai predispuși să facă upgrade la planuri superioare, ceea ce generează venituri lunare suplimentare.
Flux de numerar îmbunătățit: fluxuri de venit predictibile din contracte corporate pe termen lung, care oferă stabilitate financiară și permit operatorilor să gestioneze fluctuațiile sezoniere și să planifice creșterea cu încredere.
„Rezultatele raportului confirmă că România se aliniază tendințelor internaționale, iar wellbeing-ul corporativ a evoluat în țara noastră de la un beneficiu punctual, oferit ocazional angajaților, la o componentă esențială a culturii organizaționale. Vedem în fiecare zi cum programele de wellbeing corporativ schimbă modul în care oamenii se raportează la sănătate și echilibru. Pentru 7card by Wellhub, această transformare este o confirmare a rolului important pe care îl avem în industrie și suntem mândri că putem susține angajați și angajatori deopotrivă să construiască un mediu mai sănătos și mai productiv, în care grija pentru oameni înseamnă un motor real de performanță și stabilitate”, spune Dan Moraru, Country Lead 7card by Wellhub.
Veniturile stabile provenite din contractele corporate alimentează încrederea în extindere la nivel global:
83% plănuiesc să deschidă noi locații fizice anul viitor
69% intenționează să se extindă internațional
66% vor investi peste 25.000 USD în noi echipamente
28% plănuiesc investiții în echipamente care depășesc 50.000 USD
Această expansiune vine în contextul în care piața globală a wellbeing-ului corporativ este proiectată să crească de la 70,4 miliarde USD în 2024 la peste 106 miliarde USD până în 2029, depășind semnificativ multe alte segmente de wellbeing, la nivel global.
„Industria wellbeing-ului corporativ trece printr-o transformare, oferind oportunități fără precedent pentru operatorii din fitness și wellbeing, de la marile săli de sport și cluburile de sănătate full-service până la studiourile boutique și aplicațiile digitale”, declară Daniel Mazini, EVP Partnerships & New Ventures la Wellhub.
Liderii industriei văd wellbeing-ul corporativ ca fiind critic
Pentru brandurile de fitness de top, wellbeing-ul corporativ nu mai este un program secundar — este un motor de creștere strategic. Operatorii accesează audiențe complet noi prin parteneriate cu angajatori, mai ales atunci când folosesc platforme care îi ajută să se extindă la nivel geografic.
„Suntem, probabil, unii dintre cei mai vechi parteneri ai Benefit Seven – așa se numea compania atunci când am devenit colaboratori, cu peste 10 ani în urmă. Încă de la început am cunoscut o echipă tânără, entuziastă, cu care am rezonat imediat. De-a lungul timpului, colaborarea noastră a fost una foarte bună și s-a transformat într-un parteneriat solid, bazat pe încredere și susținere reciprocă. Simțim că am făcut parte, împreună, din evoluția industriei de fitness din România. Odată cu tranziția către Wellhub, am observat o îmbunătățire semnificativă a calității serviciilor, dar și o creștere a numărului de clienți, mai ales după perioada pandemică – o perioadă dificilă pentru toți. 7card by WellHub ne oferă astăzi nu doar stabilitate, ci și un cadru în care ne putem dezvolta în continuare. Suntem recunoscători pentru această colaborare și ne dorim, pe mai departe, să creștem împreună – să aducem mai mulți oameni în sălile de sport și să ridicăm standardele industriei de fitness din România”, declară Burdusel Cosmin, Owner Downtown Fitness & KOM Fitness.
„Ani la rând am refuzat orice colaborare de acest tip. Nu pentru că nu am fost abordați, ci pentru că nu am simțit încrederea necesară în oamenii din spatele propunerilor. La REVO, nu lucrăm cu oricine și nu răspundem la prezentări frumoase. Ce a contat, de data aceasta, a fost felul în care am fost abordați: direct, profesionist și cu o conduită clară venită din partea conducerii.Decizia nu a fost luată ușor – dar tocmai pentru că a fost cântărită corect, parteneriatul cu 7card by Wellhub s-a dovedit stabil, echilibrat și cu rezultate vizibile. Am reușit să atragem clienți valoroși din segmentul business, să ne păstrăm standardele și – poate cel mai important – să construim o colaborare care a demonstrat că alegerea oamenilor potriviți face diferența”, susține Ionuț Miclaus, Fondator & Owner Revo Fitness Club
Pe măsură ce mai mulți angajatori prioritizează wellbeing-ul și mai mulți operatori adoptă modelele corporate, industria fitnessului intră într-o nouă eră — una în care sănătatea pe termen lung, stabilitatea veniturilor și loialitatea membrilor sunt integrate în modelul de business încă de la început.
Wellhub a intervievat peste 600 de proprietari și lideri seniori ai sălilor de sport, studiourilor și aplicațiilor de wellbeing din 10 țări pentru a înțelege cum parteneriatele lor cu diverse platforme de wellbeing B2C și B2B influențează achiziția de membri, retenția și performanța financiară. Studiul online a fost realizat prin QuestionPro între 19 ianuarie și 19 februarie 2025, vizând lideri implicați deja în parteneriate de wellbeing corporativ. Răspunsurile au fost colectate uniform din Statele Unite, Regatul Unit, Brazilia, Argentina, Chile, România, Spania, Italia, Germania și Mexic, cu aproximativ 60 de respondenți per țară.
Piața hotelieră din România a avut o evoluție impresionantă în prima jumătate a anului 2025, confirmând tendința ascendentă începută în anii anteriori. Gradul de ocupare a hotelurilor din România a crescut cu aproximativ 4% față de aceeași perioadă din 2024, în timp ce tariful mediu zilnic (ADR) a înregistrat o creștere de circa 8% în moneda locală, arată un studiu al companiei de consultanță imobiliară pe baza datelor STR, care monitorizează performanța hotelieră a unui eșantion reprezentativ de proprietăți. Aceste evoluții au condus la o creștere spectaculoasă de 12% a veniturilor pe cameră disponibilă (RevPAR) în perioada ianuarie-iunie 2025.
Capitala României, București, a urmat o traiectorie similară, cu o creștere de 3% a gradului de ocupare și o majorare de 7,5% a ADR, ceea ce a generat o creștere de 11% a RevPAR în prima jumătate a anului. Aceste performanțe au depășit rata inflației (5,28% estimarea Moody’s pentru primele șase luni ale anului), consolidând atractivitatea hotelurilor ca oportunitate investițională.
La nivel regional, RevPAR a crescut cu 9,3%, în special pe fondul majorării ADR cu 6,9%, în timp ce rata de ocupare a ajuns la 65%, cu 3,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
În prima jumătate a anului, în capitalele CEE-6 au fost inaugurate circa 20 proprietăți hoteliere, cu aproximativ 1.600 de camere. Printre cele mai notabile deschideri au fost Fairmont Golden Prague și Corinthia Grand Hotel în București. Noile investiții au vizat mai ales segmentele de lux și upscale, segmente care a înregistrat cea mai mare creștere a ofertei în perioada analizată.
În București, numărul de camere a crescut în primele șase luni cu 1,7%, în timp ce în Praga avansul a fost de 1,8%, iar în Varșovia de 3,8%.
Bucureștiul continuă să atragă atenția investitorilor și operatorilor internaționali, astfel că pentru perioada 2025-2027 este așteptată o creștere cu 3% a ofertei de camere.
Alina Cazachevici, Partener, Head of Valuation & Advisory, Hospitality & Alternatives, CEE/SEE Cushman & Wakefield: „Piața hotelieră din România își continuă traiectoria pozitivă atât din perspectiva performanței, cât și a atractivității investiționale. Interesul tot mai mare al capitalului local pentru activele din domeniul hotelier susține dezvoltarea segmentului, reușind, într-o mare măsură, să înlocuiască capitalul străin, care rămâne prudent pe fondul incertitudinilor politice din regiune”.
Statisticile pieţei de capital confirmă sentimentul pozitiv al investitorilor, volumul tranzacţiilor cu proprietăți hoteliere din CEE în prima jumătate a anului depăşind 680 milioane de euro, în creștere cu 364% versus S1 2024. Este de așteptat ca evoluția pozitivă să se mențină și pentru a doua jumătate a anului, dar și în 2026, în condițiile în care mai multe tranzacții semnificative sunt în diverse stadii de negociere.
În România, volumul tranzacționat a ajuns la 50 de milioane de euro (inclusiv o tranzacţie convenită, dar care se va închide oficial în luna septembrie), înregistrând un avans de 43% față de aceeaşi perioadă a anului trecut.
de Inge Abdulcair,Director PwC România, Emilia Necula, Senior Manager PwC România
Deși la o primă vedere pare un act normativ care vizează statutul de întreprindere mică prin majorarea plafonului de TVA, în fapt, Ordonanța Guvernului 22/2025 aduce schimbări mai ample și cu obligații mai stricte. Actul normativ introduce o serie de modificări în materie de TVA, cu impact direct asupra întreprinderilor mici și prestatorilor de servicii, precum extinderea regimului special de scutire în cadrul UE și redefinirea locului prestării serviciilor.
Concret, începând cu 1 septembrie 2025, se redefinește statutul de întreprindere mică în contextul aplicării regimului special de scutire de TVA prin majorarea plafonului de scutire de la 300.000 lei la 395.000 lei. Astfel, deși plafonul pentru aplicarea regimului special de scutire crește, obligațiile contribuabililor devin mai stricte:
este eliminată perioada de “grație “ de o lună în vederea solicitării înregistrării în scopuri de TVA. Prin noile modificări, persoanele impozabile care aplică regimul de scutire de TVA vor fi obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în ziua depășirii plafonului;
TVA se va colecta începând cu tranzacția care determină depășirea plafonului de scutire TVA;
dispare perioada de 10 de zile pentru formalitățile de înregistrare – obligația intervine imediat;
facturile emise fără TVA care au condus la depășirea plafonului trebuie corectate, astfel încât beneficiarii să poată exercita dreptul de deducere conform prevederilor legale.
Regimul special de scutire de TVA destinat întreprinderilor mici a fost extins la nivelul Uniunii Europene prin transpunerea Directivei (UE) 2020/285. Noile reglementări permit întreprinderilor mici să aplice acest regim special de scutire de TVA și în alte state membre decât cel de stabilire. Astfel, contribuabilii care desfășoară activități transfrontaliere beneficiază de posibilitatea aplicării regimului special de scutire de TVA în alte jurisdicții europene, dacă cifra lor de afaceri anuală agregată la nivelul UE nu depășește plafonul de 100.000 euro și dacă cifra de afaceri efectuată în statul membru nu depășește plafonul de scutire de TVA aplicabil acelui stat membru. De asemenea, contribuabilii din alte state membre pot aplica aceeași scutire în România, dacă respectă aceleași condiții.
De asemenea, ordonanța aduce modificări cheie care vizează definirea locului efectiv al prestării serviciilor, element esențial în locului de impozitare a TVA.
Pentru tranzacțiile (B2C) realizate între persoane impozabile (prestatori) și persoane neimpozabile (consumatori finali), locul prestării serviciilor va fi în funcție de modul prestării acestor servicii, astfel:
pentru serviciile legate de activități culturale, artistice, sportive, științifice, educaționale, de divertisment, târguri, expoziții și alte activități similare desfășurate într-un spațiu fizic – locul de impozitare a TVA va fi în statul unde are loc evenimentul;
dacă aceleași servicii menționate anterior sunt prestate virtual/digital – locul de impozitare a TVA va fi în statul unde beneficiarul este stabilit sau are domiciliul.
Pentru tranzacțiilede tip B2B care au loc exclusiv între persoane impozabile, se menține principiul conform căruia locul de impozitare a TVA este în statul unde se desfășoară efectiv evenimentul.
În ceea ce privește obligațiile din sistemul RO e-TVA, prezenta Ordonanță amână până la 31 decembrie 2025 obligația contribuabililor de a răspunde notificărilor de conformare transmise de ANAF pentru diferențele constatate între decontul pre-completat (P300) și decontul efectiv depus (D300) până la 31 decembrie 2025.
În această perioadă:
nu se aplică sancțiuni pentru aceste neconcordanțe;
nu se realizează încadrarea în categoria entităților cu risc fiscal pe acest criteriu.
Această măsură oferă un interval necesar de adaptare, permițând contribuabililor să se familiarizeze cu noul mecanism fără presiunea penalităților.În ansamblu, Ordonanța oferă oportunități de conformare și adaptare, dar impune și o atenție sporită din partea contribuabililor pentru a evita riscurile fiscale într-un cadru legislativ tot mai complex.
de Burcin Atakan, Partener, și Elton Mata, Manager, Advisory, Servicii Corporate Forensic, Deloitte România
În ultimii ani, denunțarea iregularităților a progresat considerabil, devenind un aspect cheie al guvernanței corporative din cadrul unei organizații. A început odată cu adoptarea Directivei Uniunii Europene (UE) privind denunțarea iregularităților (2019/1937) și a fost treptat transpusă în legislația națională, inclusiv în Legea nr. 361 a României, din decembrie 2022. Acest cadru legal impune obligații clare pentru stabilirea unor canale de raportare securizate, asigurarea confidențialității și protejarea denunțătorilor de represalii.
Din 2022, statele membre ale UE au progresat în ritmuri diferite în ceea ce privește implementarea acestor norme. Deși majoritatea statelor și-au finalizat transpunerea, maturitatea sistemelor și aplicarea legii variază foarte mult.
Pentru companiile din sectorul privat, conformitatea legală este doar punctul de plecare. Un cadru eficient de raportare a iregularităților nu înseamnă „bifarea unei căsuțe”, ci construirea unui mediu de încredere în care angajații, contractorii, sau chiar furnizorii, să se simtă în siguranță și să își exprime opiniile, și în care organizația să poată răspunde eficient. Dar cum pot aceste organizații să se asigure că sistemul lor de raportare este eficient? Mai jos sunt prezentate diverse aspecte esențiale pe care companiile le pot utiliza în implementarea unui sistem robust de raportare a iregularităților.
Implementarea unui sistem eficient de raportare a iregularităților
Alegerea canalelor potrivite
O abordare universală funcționează rareori. Angajații ar trebui să aibă acces la multiple opțiuni de raportare, în funcție de natura afacerii: un portal online securizat, o linie telefonică dedicată, precum și posibilitatea raportării față în față, aceasta din urmă realizându-se în condiții confidențiale pentru a proteja identitatea denunțătorului.
Pentru companiile mai mici, opțiunile de anonimitate sunt esențiale pentru a reduce teama de represalii. Organizațiile mai mari integrează adesea servicii multilingve și au o disponibilitate 24/7 pentru a acoperi echipele globale, astfel, riscul de identificare a avertizorilor de integritate este mai scăzut.
Asigurarea accesibilității și a informării
Eficacitatea unui canal de raportare se bazează pe accesibilitatea și familiaritatea acestuia. Cu cât o companie comunică mai bine angajaților sau partenerilor săi politicile acesteia despre existența unui canal de raportare sigur, unde pot fi dezvăluite abaterile, cu atât sistemul va fi mai eficient. Cum își pot educa companiile angajații? Prin lansarea de campanii interne de informare folosind postări online, postere și sesiune de integrare și prin instruirea managerilor de a încuraja și de a nu descuraja raportarea, utilizând un limbaj clar și simplu în politici, pentru o înțelegere mai ușoară.
Garantarea confidențialității și a securității
Sistemele de raportare a iregularităților ar trebui să fie criptate, iar accesul ar trebui să fie strict limitat la personalul autorizat care se ocupă de cazuri. O caracteristică importantă pentru eficacitatea unui astfel de sistem este numirea unor profesioniști independenți care să se ocupe de cazurile raportate, fie că este vorba despre părți interne sau externe ale companiei.
Organizația ar trebui să decidă cine să conducă procesul: departamentul de conformitate, departamentul de resurse umane, auditul intern sau unul independent. De exemplu, multinaționalele se asigură că legile locale sunt respectate în fiecare jurisdicție, în funcție de cerințe, menținând în același timp supravegherea în cadrul sediului acestora.
Respectarea normelor de protecție a datelor
Fiecare organizație trebuie să țină cont și să respecte principiile GDPR. Informațiile trebuie prelucrate în mod transparent și legal, iar datele trebuie stocate într-un mediu securizat în cadrul UE. De asemenea, trebuie solicitate și prelucrate doar informațiile necesare referitoare la subiectul specific.
Gestionarea corectă a rapoartelor
Pasul 1: Confirmare rapidă
Directiva UE impune o confirmare în termen de 7 zile – dar dincolo de conformitate, aceasta demonstrează denunțătorului că a fost ascultat și că se iau măsurile necesare pentru remedierea situației.
Pasul 2: Triajul cazului
Evaluarea gravității și urgentarea cazului sunt importante. Problemele cu risc ridicat (conduită infracțională, amenințări legate de sănătate sau siguranță) necesită înaintarea acestora către un superior direct. Fiecare problemă raportată ar trebui să aibă o importanță ridicată și să fie tratată cu seriozitate. Neglijența poate duce la potențiale pierderi financiare și la un impact asupra reputației.
Pasul 3: Numirea unui investigator independent
Este de luat în calcul evitarea conflictelor de interese, în special în cazurile care implică echipele de conducerea. Auditorii interni independenți sau specialiștii externi pot asigura neutralitatea. Deși decizia privind desemnarea echipelor care se ocupă de investigație depinde exclusiv de organizație, este vital ca echipa de investigație să fie independentă de orice parte implicată în acuzațiile raportate de către un avertizor de integritate.
Pasul 4: Protejarea denunțătorului
Măsurile anti-represalii nu sunt doar cerințe legale – sunt esențiale pentru menținerea încrederii. Dintr-o perspectivă mai largă, protecția denunțătorilor promovează transparența, responsabilitatea și integritatea, atât în sectorul privat, cât și în cel public.
Pasul 5: Investigarea amănunțită
Colectarea dovezilor în mod sistematic: documente, interviuri, analize criminalistice digitale etc. Menținerea confidențialității, dar asigurarea că părțile interesate relevante sunt informate, după cum este necesar, trebuie luate în calcul. Expertiza criminalistică poate fi necesară în diverse cazuri, atunci când se investighează situații delicate legate de orice fel de abatere.
Pasul 6: Oferirea unui feedback
Chiar dacă detaliile sunt limitate din motive legale, este importantă informarea avertizorului de integritate despre rezultat sau despre următorii pași. O relație bună cu avertizorul poate facilita identificarea mai multor detalii despre abaterea raportată, ajutând totodată și procesul de investigare.
Pasul 7: Implementarea remedierii
Abordarea cauzelor profunde implica măsuri disciplinare, modificări de politici, precum și instruirea sau îmbunătățirea controalelor interne. Acțiunile de remediere ar trebui să se concentreze pe binele colectiv al companiei și al angajaților săi, menținând în același timp integritatea și corectitudinea în orice schimbare pe care compania ar putea sa o sufere din cauza abaterilor de conduită.
Pasul 8: Îmbunătățirea continuă
Indiferent de domeniul de activitate sau de subiectul analizat, scopul oricărei organizații trebuie să fie creșterea și dezvoltarea constantă a politicilor, procedurilor și, cu siguranță, a culturii sale interne.
Concluzii
În concluzie, o politică și o configurație eficientă de denunțare a neregulilor pot aduce beneficii semnificative unei organizații. Acestea oferă companiei detectarea timpurie a problemelor, cum ar fi frauda, hărțuirea sau pericolele de siguranță și sănătate, permițând abordarea acestora înainte de a escalada în probleme care nu pot fi rezolvabile. De asemenea, servește ca o protecție împotriva încălcărilor reglementărilor, reducând riscul de amenzi și răspundere legală. Dincolo de conformitate, un sistem de denunțare a integrității consolidează cultura la locul de muncă. Atunci când angajații se simt în siguranță să vorbească, aceștia tind să fie mai implicați și mai loiali. În același mod, un mecanism de raportare puternic și de încredere ajută la reducerea unei potențiale apariții de abateri în cadrul organizației.
de Monica Stătescu, partener , Alina Colibaba, associate – Filip & Company
Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative („Proiectul de Lege”), parte a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, a fost transmis spre promulgare după ce moțiunea de cenzură depusă împotriva acestuia a fost respinsă. Textul aduce aduce schimbări semnificative în materia funcționării societăților comerciale, vizând trei domenii de interes practic imediat: regimul capitalului social, cesiunea părților sociale și situațiile de inactivitate fiscală.
Capitalul social minim
Una dintre schimbările de impact privește regimul capitalului social al societăților cu răspundere limitată („SRL”). Dacă, în prezent, un SRL poate fi constituit și cu un capital social de 1 leu, Proiectul de Lege stabilește un prag minim al capitalului social de 500 lei pentru toate societățile nou-înființate. În cazul societăților deja existente, obligația de majorare a capitalului apare numai în momentul în care, la nivelul exercițiului financiar precedent, cifra de afaceri netă depășește 400.000 lei. Într-o asemenea situație, capitalul social trebuie adus la cel puțin 5.000 lei, iar termenul de conformare este sfârșitul exercițiului financiar următor. Pentru societățile care, la data intrării în vigoare a legii, se află deja peste acest prag, Proiectul de Lege prevede o perioadă tranzitorie de maximum doi ani pentru a realiza majorarea.
Nerespectarea acestei obligații atrage riscul dizolvării societății, la cererea oricărei persoane interesate sau a Oficiului Național al Registrului Comerțului („ONRC”). Totuși, societatea își poate completa capitalul social până la data la care hotărârea de dizolvare rămâne definitivă, evitând astfel radierea.
Cesiunea părților sociale și implicarea ANAF
Un alt subiect reglementat de Proiectul de Lege privește cesiunea părților sociale în cadrul SRL, atunci când, prin această operațiune, se transferă controlul asupra societății, în sensul Codului de procedură fiscală. Dacă în regimul actual procedura se desfășura în principal la nivelul registrului comerțului, noua reglementare introduce obligații suplimentare de notificare și condiționări pentru înregistrare.
Astfel, cesiunea trebuie notificată Agenției Naționale de Administrare Fiscală („ANAF”) în termen de 15 zile de la data cesiunii, de către cedent, cesionar sau societate, prin transmiterea actului de transfer al părților sociale și a actului constitutiv actualizat. În situația în care societatea figurează cu obligații fiscale restante sau alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii înregistrate spre executare, cesionarul sau societatea are obligația de a constitui garanții în favoarea ANAF, corespunzătoare valorii obligației restante indicate în certificatul de atestare fiscală. Pentru societățile aflate în această situație, registrul comerțului nu poate înregistra cesiunea până când nu primește dovada acordului ANAF cu privire la constituirea acestor garanții. Dacă obligațiile de plată nu sunt stinse în termen de 60 de zile de la înregistrarea cesiunii în registrul comerțului, garanțiile constituite se execută.
Această procedură nu împiedică încheierea contractului de cesiune între părți si transferul partilor sociale, dar împiedică înregistrarea lui la registrul comerțului și, prin urmare, opozabilitatea față de terți a transferului de parti sociale, până la clarificarea situației fiscale și a garanțiilor.
Noi ipoteze de inactivitate fiscală
Proiectul de Lege aduce modificări și în ceea ce privește regimul inactivității fiscale, introducând două ipoteze noi. Pe lângă cazurile deja prevăzute în Codul de procedură fiscală, o societate va putea fi declarată inactivă dacă nu are cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului sau dacă nu depune situațiile financiare anuale într-un termen de cinci luni de la scadența legală.
Declararea in inactivitate a societăților care se află în una dintre aceste situații, se realizează începând cu 1 ianuarie 2026 și produce consecințe fiscale imediate, societatea fiind înscrisă pe lista contribuabililor inactivi, publicată de ANAF.
Pentru a putea fi reactivată, societatea trebuie: (i) să remedieze situația care a dus la declararea inactivității, respectiv să aibă cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului ori să-și fi îndeplinit obligația de depunere a situațiilor financiare anuale, (ii) să își îndeplinească toate obligațiile declarative prevăzute de lege, (iii) sa nu înregistreze obligații fiscale restante și (iv) să nu fie în altă situație care duce la inactivitate.
startEDU 4.0 – construiește drumuri spre un viitor mai bun
Kaufland România și Asociația pastel sprijină educația în comunități izolate
Asociația pastel, cu sprijinul partenerului său Kaufland România, a lansat cea de-a patra ediție a proiectului startEDU, care a avut loc înainte de începerea noului an școlar . În ultimii trei ani, prin acest proiect dedicat reducerii inegalităților educaționale în comunitățile izolate din Delta Dunării, zeci de copii au primit șansa unui viitor mai bun, iar în acest an alți 75 de elevi din cinci localități – C.A. Rosetti, Letea, Periprava, Maliuc și Partizani – au beneficiat de sprijin educațional, sub forma unui stoc de rechizite necesare pe parcursul anului școlar.
Fiecare copil a primit un kit educațional complet ce a conținut: ghiozdan complet echipat, caiete, cărți, instrumente de scris, penar echipat, carioci, acuarele, creioane colorate, blocuri de desen, caserolă pentru prânz și alte materiale adaptate vârstei și nivelului educațional. De asemenea, unitățile de învățământ din cele cinci localități au fost dotate cu materiale didactice și produse auxiliare, dar necesare, pentru școli: de la hărți, până la produse de curățenie.
Împreună am rescris viitorul
Alături de echipa Asociației pastel, în localitățile izolate din Delta Dunării, a fost și Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România:
„Fiecare copil merită șansa de a învăța în condiții decente, indiferent cât de departe trăiște. Prin parteneriatul cu Asociația pastel, de trei ani susținem copiii din Delta Dunării cu rechizite și materiale educaționale, o investiție directă în viitorul lor. E modul nostru de a arăta că implicarea face diferența.”
În plus, Kaufland România a deschis drumul spre fapte bune alocând 1% din toate achizițiile gamei Talentus către sprijinirea proiectului startEDU al Asociației pastel. Astfel, toți cei care au achiziționat un produs Talentus din magazinele Kaufland au participat în mod direct la îmbunătățirea calității educaționale a copiilor din zonele izolate ale Deltei Dunării.
startEDU, un pas concret spre bine
Acest proiect nu a oferit doar speranță, ci o șansă reală elevilor din zonele defavorizate de a-și continua studiile și de a excela. De la lansarea programului startEDU, în 2022, și până în prezent, rata abandonului școlar în comunitățile vizate a înregistrat o scădere semnificativă.
În plus, unul dintre elevii beneficiari a obținut Premiul I, datorită sprijinului logistic pentru a învăța în condiții similare elevilor din mediile favorizate.
„startEDU 4.0 a depășit granițele unui simplu proiect – a fost o șansă reală pentru copii, șansa unui viitor mai bun și a dreptului de a fi văzuți și auziți. Am vrut să le arătăm că educația poate deschide drumuri chiar și acolo unde părea că nu există căi. Pentru noi, la Asociația pastel, nu a fost doar un proiect în plus, ci o misiune de a schimba lucrurile acolo unde realitatea răpise speranța.” – Andreea Oprea, director executiv Asociația pastel
Conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în primele șapte luni ale anului a fost de 19311,5 milioane euro, mai mare cu 1272,6 milioane euro (+7,1%) decât cel înregistrat în aceiași perioadă a anului 2024.
În luna iulie 2025, exporturile FOB au însumat 8900,2 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 11537,1 milioane euro, rezultând un deficit de 2636,9 milioane euro. Faţă de luna iulie 2024, exporturile din luna iulie 2025 au crescut cu 7,0%, iar importurile au crescut cu 2,4%.
În perioada 1 ianuarie-31 iulie 2025, exporturile FOB au însumat 56587,6 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 75899,1 milioane euro. În perioada 1 ianuarie-31 iulie 20252025, exporturile au crescut cu 3,7%, iar importurile au crescut cu 4,5%, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2024.
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie-31 iulie 2025 a fost de 40597,7 milioane euro la expedieri şi de 54747,7 milioane euro la intrări, reprezentând 71,7% din total exporturi şi 72,1% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în aceiași perioadă analizată a fost de 15989,9 milioane euro la exporturi şi de 21151,4 milioane euro la importuri, reprezentând 28,3% din total exporturi şi 27,9% din total importuri.
Tur operatorul DERTOUR anunță că, din octombrie, „lansează zboruri directe spre destinația exotică, Bahrain. După doar patru ore de zbor, turiștii români pot explora o țară fascinantă din Orientul Mijlociu”.
DERTOUR subliniază că „Bahrain reprezintă o destinație potrivită pentru vacanțele din sezonul rece, cu temperaturi medii între 22°C și 30°C pe timpul zilei. Marea este caldă și plăcută, depășind 22°C și putând atinge 30°C, ceea ce o face ideală pentru înot și alte activități acvatice. Bahrain se remarcă prin plajele cu nisip fin, apele turcoaz, hoteluri din lanțuri renumite la nivel internațional și gastronomie care îmbină savoarea preparatelor cu influențe arabe, persane, indiene și africane. În plus, turiștii se pot bucura de atracții culturale și de o viață de noapte vibrantă.
Astfel, odată cu această lansare, românii vor avea parte de o alternativă accesibilă la destinațiile tropicale, Bahrain oferind exotism fără costuri exorbitante. Pachetele turistice sunt concepute pentru a răspunde unor bugete și preferințe variate, cu prețuri care pornesc de la 499 euro/persoană pentru 7 nopți cu mic dejun la hoteluri de 4 stele, cu zbor și transferuri incluse. Pentru pachetele All Inclusive, tarifele încep de la 799 euro/persoană. Cei care își doresc un plus de confort vor avea la dispoziție și hoteluri de 5 stele, precum și concepte spectaculoase întâlnite în destinații precum Maldive – resorturi amplasate pe insule private, unde turiștii pot alege vile situate pe apă”.
Cosmin Marinof, CEO Dertour
Cosmin Marinof, CEO DERTOUR România: „Pentru noi, Bahrain nu este doar o destinație nouă pe hartă, ci o experiență de vacanță care sparge tiparele. Vorbim despre o țară care, deși aflată la doar patru ore de zbor, îți deschide porțile către un univers complet diferit, unde modernitatea și tradițiile orientale se împletesc firesc. Faptul că putem oferi acest pachet la un preț mai accesibil decât un zbor de linie transformă Bahrain într-o ofertă avantajoasă pentru turiștii români. Cred că e genul de oportunitate pe care nu vrei să o ratezi, pentru că nu e doar o vacanță, ci o amintire rară, unică, care te scoate din obișnuit.”
După cum arată DERTOUR, „numele Bahrain, care în arabă înseamnă «două ape», evocă perfect natura sa unică: apele dulci subterane se întâlnesc cu marea din jur, subliniind caracterul mixt și spectaculos al acestei destinații.
În Bahrain turiștii vor descoperi o istorie bogată, cu monumente culturale și forturi antice incluse în patrimoniul UNESCO, precum Qal’at al-Bahrain, un sit arheologic și fort impresionant ce adună relicve ale unor civilizații vechi de mii de ani, sau simboluri precum renumitul Copac al Vieții, alături de lăcașuri impresionante precum Moscheea Al-Fateh. Totodată, țara surprinde prin atracții contemporane: zgârie-nori spectaculoși, centre comerciale pe malul mării sau circuitul de Formula 1.
Lansarea acestei destinații vine în completarea misiunii DERTOUR de a aduce în atenția românilor noi experiențe de călătorie. În trecut, compania a introdus în premieră zboruri charter către Oman – Salalah, cu plecare din București, destinație care a câștigat rapid popularitate în rândul turiștilor români. Ca urmare a cererii ridicate, în 2026 vor fi operate în premieră și curse charter din Timișoara, cu frecvență săptămânală (220 de locuri, zboruri în zilele de miercuri, în perioada 1 aprilie-6 mai 2026).
În plus, în luna iunie 2025, DERTOUR și-a consolidat poziția pe piață prin deschiderea agenției cu numărul 53, în Promenada Mall București. Aici, clienții au acces rapid la ultimele oferte și se pot bucura, într-un spațiu modern, de consultanță personalizată în alegerea vacanțelor”.
Conform unui sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro, peste57% dintre români folosesc serviciile de Internet Banking / Mobile Banking pentru efectuarea de tranzacții. Dintre aceștia, 33% plătesc cu serviciile online în mod curent, săptămânal sau chiar mai des iar alți 24,5% utilizează aceste servicii doar ocazional, mai rar de o dată pe lună.
Peste 63% dintre respondenți au folosit cardul bancar pentru efectuarea unei plăți la cumpărături online iar peste 47% dintre respondenți folosesc constant cardul sau un cont bancar pentru plata facturilor lunare.
Conform sondajului, 27% utilizează doar uneori cardul sau un cont bancar pentru plata facturilor lunare, în timp ce 26% plătesc facturile la utilități doar cash.
Plata în magazinele fizice e făcută și cu cash dar și cu cardul de către cei mai mulți români (circa 40%), în timp ce doar cu cash plătesc aproape aceeași pondere (37,5%). Doar cu cardul plătesc circa 23% dintre respondenți.
Pe de altă parte, peste 38% dintre respondenți susțin că folosesc Google Pay / Apple Wallet pentru cumpărăturile din magazine direct cu telefonul, acesta fiind un procentaj în creștere comparativ cu anii trecuți.
Sondajul a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion reprezentativ de circa 1.200 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 58% dintre respondenți sunt salariați, peste 70% locuiesc la oraș, 40% au studii superioare sau postuniversitare.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a avut, în data de 9 septembrie a.c., o întâlnire oficială cu reprezentanții The Heritage Foundation, în cadrul căreia s-au purtat discuții strategice privind parteneriatul româno-american pe componenta economică internă și regională de dezvoltare.
Un punct important al acestei întâlniri l-a reprezentat cunoașterea posibilităților de dezvoltare și interconectare zonală a portului Constanța, precum și potențialul acestuia de a deveni un hub strategic pentru piețele europene și cele din Asia și Orientul Mijlociu. De asemenea, au fost discutate oportunitățile în ceea ce privește investițiile în modernizarea și extinderea infrastructurii portuare.
„Întâlnirea cu reprezentanții The Heritage Foundation marchează un moment important pentru dezvoltarea economică a regiunii noastre. Am fost impresionat de interesul partenerilor americani pentru dezvoltarea și modernizarea Portului Constanța, precum și pentru ceea ce înseamnă Dunărea navigabilă. Portul Constanța reprezintă poarta României către lumea maritimă globală, iar potențialul său de dezvoltare și interconectare regională este imens. Prin dialogul cu parteneri strategici precum The Heritage Foundation, putem construi o viziune comună pentru dezvoltarea acestor coridoare economice vitale, de care să beneficieze nu doar România, ci întreaga regiune Sud-Est Europeană. Acest parteneriat româno-american pe componenta economică internă și regională reprezintă un pas important către consolidarea poziției noastre geostrategice și către crearea de noi oportunități pentru dezvoltarea economică sustenabilă”, a declarat președintele CCIR, domnul Mihai Daraban.
MedLife continuă să fie alături de liderii de business din România, încurajând mișcarea și sănătatea ca stil de viață prin proiecte care aduc oamenii împreună. A doua ediție a inițiativei Fundației Romanian Business Leaders – #DrumulCareUnește, desfășurată pe Via Transilvanica, s-a încheiat weekendul trecut cu segmentul Axente Sever – Bazna – Moșna – Biertan, powered by MedLife.
La invitația MedLife, în cadrul campaniei Sănătatea e plăcere, Lucian Andrușcă (Preh), Dan Șerban (eJobs), Crina Suciu (Systema Certificări) și Rodica Istrate (Zega Software) au pornit într-o drumeție de 72 km, alături de alți nouă lideri de business și antreprenori.
Timp de trei zile, participanții au descoperit că provocarea nu a fost doar distanța, ci și oportunitatea de a colabora, de a împărtăși idei.
Lucian Andrușcă, Pre-Production Director Preh, a apreciat sprijinul reciproc și unitatea echipei:
„Chiar dacă se spune că liderii au egouri greu de aliniat, în cazul nostru a fost foarte simplu. Ne-am înțeles perfect. Chiar dacă a fost cald, grupul unit ne-a ajutat să parcurgem mai ușor drumul și să sprijinim colegii când a fost nevoie. Am avut noroc de un lider de echipă extraordinar – o experiență unică!”
Crina Suciu, director de supravegheri la Systema Certificări, a subliniat încrederea și colaborarea:„A fost o încântare și o provocare să particip din partea MedLife, ca invitat – Systema Certificări. A fost un adevărat exercițiu de conexiune cu oameni total necunoscuți, oameni super faini și de nădejde. Am dat și primit fizic «mâna de ajutor», am depășit obstacole proprii (în mod obișnuit merg 5.000 de pași pe zi, iar aici am parcurs în jur de 35.000). Am descoperit sate și păduri, orașe, și am savurat cafea în tihnă la umbra unei cetăți mici și vechi din Mediaș – un vis.”
Dan Șerban, din echipa eJobs, a amintit momentele de provocare și sprijin: „Cel mai tensionat moment a fost când am întâlnit urmele unei ursoaice cu pui. Ne-am încurajat reciproc și am continuat. Chiar dacă am parcurs peste 20 km pe zi, sprijinul și colaborarea cu ceilalți au făcut traseul mult mai ușor.”
Rodica Istrate, Zega Software, a descris experiența ca pe o reconectare personală și profesională: „Dacă până acum ‘Drumul care unește’ era doar un slogan, acum a căpătat semnificație. Am întâlnit oameni din domenii diverse, am explorat locuri pe care altfel nu le-aș fi descoperit și am trăit momente de conexiune autentică cu ceilalți participanți.”
MedLife continuă să susțină inițiativele care combină mișcarea, echilibrul și dezvoltarea leadership-ului, oferind antreprenorilor inspirație și energie pentru a crește împreună.
„De peste trei decenii, MedLife este alături de antreprenorii români, susținând comunitatea de business și promovând sănătatea ca stil de viață. Parteneriatul cu RBL pe Via Transilvanica și premiile oferite prin abonamentele Level Up au fost gândite să încurajeze participanții să își păstreze energia și echilibrul zi de zi, să colaboreze eficient și să transforme fiecare provocare într-o oportunitate de creștere personală și profesională”, a declarat Laurențiu Giușcă, Corporate Director MedLife.
Experiența de pe Via Transilvanica a demonstrat că mișcarea, colaborarea și schimbul de experiențe sunt cheia unui leadership autentic și a echipelor unite. MedLife rămâne dedicată proiectelor care conectează antreprenorii și îi ajută să crească împreună, într-un mod sănătos și plăcut.
În 2024, OMNIASIG a accelerat implementarea strategiei sale de SUSTENABILITATE, asumându-și obiective concrete, aliniate atât standardelor internaționale, cât și standardelor Grupului Vienna Insurance Group (VIG), din care face parte.
Totodată, compania și-a consolidat propriul program de Sustenabilitate, structurat pe șase arii-cheie, fiecare având obiective bine definite, adaptate pieței locale și cerințelor Grupului VIG:
Clienți: dezvoltarea de produse inclusive și sprijinirea rezilienței financiare a clienților.
Angajați: creșterea atractivității ca angajator și dezvoltarea unui mediu de lucru echilibrat și empatic.
Societate: promovarea voluntariatului și a educației privind riscurile, prin implicarea angajaților în comunitate și contribuția la o societate mai informată în fața riscurilor.
Managementul activelor: reducerea emisiilor din portofoliile de investiții și alinierea acestora la principiile ESG (Environment, Social, Governance), cu obiectivul neutralității climatice până în 2050.
Subscriere Retail: reducerea emisiilor pe liniile de asigurări Auto și Property și creșterea ponderii produselor sustenabile.
Subscriere Corporate: reducerea emisiilor din portofoliile asigurate până la net-zero în 2050. În 2024, OMNIASIG a redus cu 6% emisiile absolute de CO₂ și cu 23% pe cele relative.
Politica de subscriere responsabilă – pilon în atingerea neutralității climatice
Pentru a asigura o tranziție activă către un portofoliu sustenabil, OMNIASIG monitorizează clienții cu impact climatic major din perspectiva emisiilor de CO₂ și evaluează planurile de tranziție ale acestora până în 2030, în vederea dezvoltării unor parteneriate personalizate.
Compania menține în continuare o politică riguroasă și responsabilă de subscriere pentru sectorul energiei pe bază de cărbune.
Privind spre viitor, OMNIASIG își propune să consolideze strategia de subscriere responsabilă, cu obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 pe întreg portofoliul de asigurări. Printre direcțiile strategice se numără finalizarea până la sfârșitul anului 2025 a analizelor privind tranziția climatică a celor mai importanți clienți corporate, dezvoltarea de produse inclusive pentru comunitățile vulnerabile, încurajarea comportamentelor responsabile prin posibile bonificații și investiții în soluții de prevenție, precum și optimizarea permanentă a portofoliului cu ajutorul unor evaluări specializate privind emisiile de CO₂.
Pași concreți pentru reducerea emisiilor din activitatea proprie
OMNIASIG a implementat mai multe măsuri cu scopul de a spori eficiența energetică, a reduce impactul asupra mediului și a promova comportamente sustenabile, inclusiv dotarea sediilor cu echipamente eficiente energetic.
În ultimii doi ani, am instalat deja panouri solare în 12 locații OMNIASIG din București, Cluj, Constanța, Arad, Timișoara, Alba, Sibiu și Pitești. Avem în vedere și alte locații OMNIASIG, întrucât ne dorim să extindem acest proiect ambițios. Totodată, am efectuat reabilitări termice și am inclus în flota noastră auto 7 vehicule electrice și 31 de vehicule hibride pentru care am instalat stații de încărcare (în București, Cluj, Timișoara, Sibiu, Ploiești și Pitești).
În plus, am derulat o serie de campanii interne de conștientizare, parteneriate pentru colectare selectivă prin programul RECICLETA coordonat de Asociația Viitor Plus și inițiative de digitalizare care au redus semnificativ consumul de hârtie. Rezultatele au fost remarcabile, cu o creștere de 39% a utilizării energiei regenerabile, reciclarea a 68.000 kg de materiale (hârtie, carton și PET-uri), scăderea cu 26% a consumului de hârtie și plantarea a circa 7.000 de puieți în cadrul mai multor acțiuni de voluntariat desfășurate cu angajații companiei.
De asemenea, am făcut pași concreți și în direcția digitalizării, cu scopul de a optimiza procesele și interacțiunile cu clienții. Prin VClaims, noua platformă digitală recent lansată, dedicată gestionării dosarelor de daună, utilizatorii pot acum să înregistreze daunele online, să încarce documente necesare pentru procesarea dosarului, să urmărească statusul acestuia în timp real și să programeze inspecții sau evaluări tehnice.
Investiții responsabile și decarbonizarea portofoliului de active
OMNIASIG și-a propus să decarbonizeze complet portofoliul său de investiții până în 2050, prin integrarea principiilor de sustenabilitate în toate etapele procesului decizional, cu scopul de a susține atât angajamentele companiei, cât și construirea unui portofoliu investițional care să impacteze pozitiv atât tranziția la o economie „verde”, cât și celelalte obiective de sustenabilitate.
În 2024, OMNIASIG a redus cu 30,5% emisiile de CO₂ asociate obligațiunilor corporative și cu 14,9% în cazul titlurilor de stat, comparativ cu anul precedent. Portofoliul de obligațiuni sustenabile a ajuns la peste 70 milioane lei, sprijinind domenii precum energia verde, infrastructura sustenabilă și incluziunea financiară – o confirmare a progresului către obiectivul de neutralitate climatică și sustenabilitate socială.
„2024 a fost un an în care am demonstrat că performanța economică merge mână în mână cu responsabilitatea socială și sustenabilitatea,iarangajamentul nostru rămâne neschimbat: să fim un partener responsabil și implicat acolo unde este nevoie de protecție și acțiune. Multe dintre inițiativele noastre în domeniul sustenabilității sunt susținute prin implicarea directă a angajaților în activitatea curentă, cea de furnizare de servicii de asigurare, dar și în activități de voluntariat, având un impact pozitiv tangibil asupra comunităților și mediului. Urmărim astfel să contribuim activ la protejarea mediului înconjurător, la sprijinirea copiilor și tinerilor din medii vulnerabile, la promovarea siguranței rutiere și a unui comportament responsabil în trafic, precum și la informarea publicului privind prevenirea și reacția în situații de risc”, a declarat Mihai Tecău, președintele directoratului OMNIASIG.
Strategia de Sustenabilitate OMNIASIG are la bază integrarea principiilor de sustenabilitate aplicate tuturor proceselor impactate de aceste aspecte, pe trei niveluri de implicare: „business as usual” (operare tradițională, fără adaptări), „do no harm” (respectarea principiilor de sustenabilitate și a standardelor europene) și „create impact” – nivel care implică acțiuni pozitive, măsurabile și intenționate pentru un viitor sustenabil.
Responsabilitate socială față de comunitățile din România
În cadrul acțiunilor noastre dedicate responsabilității sociale, OMNIASIG a susținut prin sponsorizare proiectul Asociației Dăruiește Viață – construirea primului Campus Medical Pediatric, parte din inițiativa #NoiFacemUnSpital pentru Spitalul Marie Curie. Totodată, am donat 7 căsuțe de lemn către 5 centre pentru copiii din județele Prahova și Dâmbovița, prin intermediul Asociației Umanitare Concordia. În comuna Poienarii Burchii, 50 de voluntari OMNIASIG au renovat spații de învățare, au plantat copaci și au amenajat o zonă de relaxare pentru 110 elevi, completând acțiunea cu donații de cărți și sesiuni de mentorat vocațional în cadrul programului „Vreau în clasa a 9-a” – toate acestea în parteneriat cu Fundația World Vision România. În comuna Pechea, compania a oferit sprijin direct unor familii afectate de inundații, prin ajutor acordat la curățarea gospodăriei. De asemenea, în județul Tulcea, colegii noștri au petrecut timp alături de 25 de copii din centrul E.G.A.L. – Crucea Roșie Babadag, oferindu-le sprijin emoțional și ajutor la teme. Aceste inițiative reprezintă doar o parte din activitățile noastre continue de responsabilitate socială și voluntariat, prin care ne propunem să avem un impact pozitiv și durabil în comunitățile din România.
Inițiative de impact în rândul echipei
În 2024, compania a acordat o atenție deosebită dezvoltării echipei sale de profesioniști prin intermediul unui program coerent de wellbeing. OMNIASIG recunoaște importanța echilibrului între viața profesională și cea personală, motiv pentru care a dezvoltat o serie de inițiative care sprijină sănătatea fizică și mentală, motivația și starea de bine a echipei. Dezvoltarea profesională a fost susținută prin peste 24.965 de ore de training, inclusiv sesiuni dedicate formării în domeniul ESG pentru peste o treime dintre angajați. Aceste măsuri, împreună cu o gamă largă de inițiative, dintre care amintim optimizarea strategiei de recompensare și lansarea competiției interne OMNI-Future pentru generarea și implementarea de idei inovatoare din partea angajaților, au dus la o rată de retenție a angajaților de 94% și la înregistrarea unui grad de satisfacție de 72% în rândul acestora. Cultura organizațională a avansat treptat spre o abordare mai empatică, mai apropiată de oameni și mai adaptată nevoilor actuale ale angajaților și clienților.
Certificarea „Great Place To Work” obținută de companie este o recunoaștere a eforturilor continue de a oferi echilibrul optim între viața profesională și cea personală, precum și pentru a susține inițiative de wellbeing, training și recunoaștere internă în rândul echipei.
30 de ani de încredere și performanță
În 2025, anul în care sărbătorim 30 de ani de încredere și performanță pe piața asigurărilor din România, am ales să marcăm această aniversare printr-un gest concret de responsabilitate față de mediu și viitor: plantăm câte un copac pentru fiecare poliță CASCO încheiată în 2025 (polițe încheiate de persoane fizice și IMM-uri). Suntem mândri de cei 205 voluntari OMNIASIG din toată țara care au plantat deja până în acest moment 23.700 de puieți în 7 județe, de la stejari în Prahova și Dâmbovița, la goruni și cireși în Alba sau salcâmi la Giurgiu. Țintim astfel să ajungem până la finalul anului la cel puțin 30.000 de copaci plantați, doar cu ajutorul voluntarilor OMNIASIG. Prin această acțiune, ne reafirmăm angajamentul față de mediu, sustenabilitate și față de comunitățile locale.
Perspective pentru viitor
OMNIASIG își reafirmă angajamentul pentru investiții responsabile prin stabilirea unor obiective clare pentru 2030 și 2050, vizând reducerea emisiilor de CO₂ până la zero net, cu diminuări specifice pentru obligațiunile corporative (68 tCO₂e, -32%) și guvernamentale (60.875 tCO₂e, -4%). Strategia include promovarea fondurilor eligibile ESG, integrarea obligațiunilor sociale pentru sprijinirea comunităților, participarea în fonduri verzi administrate de Grup sau parteneri acreditați, evaluarea continuă a activelor prin instrumente ESG precum MSCI, precum și excluderea entităților implicate în activități controversate, conform principiilor ESG.
Mai multe detalii despre toate proiectele și acțiunile OMNIASIG din domeniul SUSTENABILITĂȚII sunt disponibile în Raportul de Sustenabilitate 2024.
Lidl România anunță că, din 11 septembrie, „aduce în Piața Lidl produse pentru zacuscă și murături: castraveți cornișon, pepene verde pentru murat, ardei iuți, ceapă galbenă, vinete și ardei capia roșu, de la 21 de producători români, la cel mai mic preț de la Lidl de până acum din anul acesta. Pentru a face proviziile de toamnă mai ușor, produsele sunt plasate la raft în saci de câte 3 sau 5 kilograme.
În perioada 11-14 septembrie, în magazinele Lidl din toată țara vor fi disponibile legume românești de cea mai bună calitate, vândute direct la sac, toate având cel mai mic preț din Piața Lidl din acest an de până acum. Rezultat al colaborării dintre Lidl și 21 de producători locali din 12 județe, demersul oferă un raport calitate-preț excelent și susține puterea de cumpărare a clienților, demonstrând și soliditatea parteneriatelor Lidl cu furnizorii locali.
Oferta este dedicată sezonului de toamnă și include produse ideale pentru pregătirea murăturilor și a zacuscăi, într-un format gândit să sprijine clienții în pregătirea proviziilor pentru toamnă-iarnă”.
Lidl România prezintă produsele pe care le pot găsi clienții în Piața Lidl:
Castraveți cornișon – sac de 3 kg la 9,99 lei
Ceapă galbenă – sac de 5 kg la 7,99 lei
Vinete – sac de 5 kg la 14,99 lei
Ardei capia roșu – sac de 5 kg la 29,99 lei
Pepene verde pentru murat – la 2,49 lei/kg
Ardei iute – la 6,99 lei/kg
Lidl precizează că, pentru această selecție, „a colaborat cu 21 de producători locali din 12 județe: Timiș, Iași, Cluj, Dâmbovița, Giurgiu, Galați, Ilfov, Arad, Teleorman, Vrancea, Prahova și Mureș. Inițiativa face parte din angajamentul Lidl de a susține producția locală și de a oferi clienților săi produse de cea mai bună calitate, la cel mai bun preț. Legumele sunt disponibile în toate magazinele Lidl din țară, în limita stocurilor disponibile, în perioada 11-14 septembrie: Legume pentru zacuscă și murături la cel mai bun preț din acest an”.
Totodată, în aceeași perioadă, clienții vor găsi la Lidl toate cele necesare pentru proviziile de toamnă, precum:
borcane cu capac, de 314 ml la 1,49 lei sau de 720 ml la 2,49 lei sau de 1L la 3,49 lei sau 1,7L la 4,99 lei
bidon cu capac, 20L la 24,99 lei
sticlă pentru bulion cu capac, 1L la 2,79 lei
foi de dafin, la 1,09 lei (redus cu 27%, de la 1,51 lei)
piper negru boabe, la 1,31 lei
sare grunjoasă de mină, la 2,02 lei/kg
boia de ardei dulce, la 2,63 lei
amestec de acid acetic și oțet de alcool, la 1,99 lei/l (redus cu 21% de la 2,53 lei)
Luna septembrie aduce în Severin Shopping Center energia unui nou început de an școlar, cu oferte dedicate, idei pentru întreaga familie și o atmosferă în care stilul copiilor și alegerile inspirate ale părinților se întâlnesc într-un singur loc.
Până pe 20 septembrie, fiecare bon de cumpărături scanat aduce puncte duble, iar bonurile cu o valoare de minimum 100 de lei oferă șansa de a intra automat în extragerea pentru o consolă Xbox sau un volan de gaming.
Perioada „Back to School” înseamnă mai mult decât liste de rechizite și uniforme. Este o perioadă în care copiii au șansa să-și exprime stilul, iar părinții găsesc echilibrul între dorințe, calitate și buget. Magazinele din centrul comercial propun noutăți și oferte atractive pentru toate vârstele, transformând pregătirile pentru școală într-un moment de bucurie. Printre aceste magazine se numără: Noriel, Optiblu, CCC, Benvenuti, Hervis și multe altele.
Severin Shopping Center le oferă, astfel, vizitatorilor șansa de a începe anul cu energie, beneficii în aplicația SPOT și premii atractive. Centrul comercial rămâne spațiul unde preferințele celor mici se întâlnesc cu alegerile inspirate ale părinților, într-un echilibru între stil și durabilitate.
Un studiu Path* arată impactul pozitiv al cititului asupra comportamentului de cumpărare și a relației românilor cu lectura. Bookster, serviciul care facilitează accesul la mii de cărți și resurse educaționale pentru companii și angajații lor, stimulează achiziția de carte. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu realizat de Path*, divizia din Lowe Group specializată în analiza și interpretarea datelor.
Două din cinci persoane care cumpără cărți frecvent spun că, de când folosesc Bookster, cumpără mai multe volume decât o făceau înainte. Ceilalți 3 din 5 cumpără la fel de multe cărți ca înainte de a avea abonament la Bookster
Potrivit datelor, doi din cinci utilizatori care cumpără cărți frecvent – peste 5-10 volume anual – declară că au fost stimulați să achiziționeze mai multe cărți datorită serviciului Bookster, față de ceilalți respondenți care au menționat că achiziționează același număr de cărți anual. Aceștia obișnuiesc să cumpere cărți citite prin intermediul Bookster, fie pentru ei înșiși, fie drept cadou pentru cei dragi.
Impactul pozitiv asupra achiziției de carte vine din redescoperirea pasiunii pentru lectură. 77% dintre abonați spun că, de când folosesc Bookster, citesc considerabil mai mult. În plus, segmentul profesioniștilor activi cu vârste între 26 și 35 de ani este printre cele mai entuziaste în a cumpăra mai multe cărți.
„Așa cum ne așteptam din feedbackul primit de la cititorii noștri, studiul arată că Bookster sprijină dezvoltarea industriei de carte, nu doar prin faptul că stimulează obiceiul lecturii, ci și prin creșterea interesului pentru achiziționarea de titluri. Ne dorim să contribuim la o piață de carte sustenabilă și în evoluție, motiv pentru care facem eforturi să apropiem publicul de lectură, să promovăm obiceiul cititului constant și să susținem un ecosistem bazat pe respectul față de autori și munca depusă pentru fiecare carte.
Colaborăm strâns cu biblioteci publice și private din toată țara, care își aduc oferta de carte în platforma noastră. Pentru fiecare împrumut de carte intermediat de Bookster, bibliotecile publice și private partenere se asigură că respectă legea în ceea ce privește remunerarea drepturilor de autor.
Pentru a sprijini și mai activ piața de carte, Bookster integrează, începând cu toamna aceasta, o opțiune de achiziție a cărților dorite din platformă direct de la editurile partenere. Această funcționalitate le va permite cititorilor să-și completeze biblioteca personală cu titlurile pe care le descoperă și le iubesc prin intermediul serviciului Bookster”, declară Teodora Rădulescu, CEO Bookster.
Ce și cum citesc booksterii
190.000 de oameni din 1.500 de companii fac astăzi parte din comunitatea de cititori Bookster. Studiul mai arată o serie de diferențe semnificative între utilizatorii Bookster și cei care nu folosesc platforma. Frecvența lecturii este mult mai mare în rândul utilizatorilor Bookster: 9 din 10 declară că citesc cel puțin o dată pe săptămână, în timp ce doar 60% dintre non-utilizatori au același obicei.
Interacțiunea constantă cu platforma pare să aibă un rol activ în motivarea cititorilor, inclusiv în ceea ce privește stabilirea și atingerea unor obiective personale legate de lectură. Aproximativ 60% dintre respondenții Bookster și-au setat un obiectiv anual de lectură, iar utilizatorii care interacționează mai frecvent cu platforma au raportat progrese mai consistente în atingerea acestuia.
Când vine vorba despre preferințele de lectură, ficțiunea, dezvoltarea personală, misterele și thrillerele se regăsesc cel mai des în alegerile utilizatorilor Bookster. Pe de altă parte, non-ficțiunea și cărțile de afaceri sunt mai apreciate de bărbați și de cititorii ocazionali.
Formatul fizic rămâne preferat de majoritatea utilizatorilor, care asociază lectura tipărită cu o experiență mai confortabilă, însă există și o deschidere tot mai mare către formatul digital, mai ales în rândul bărbaților și al tinerilor sub 35 de ani.
Bookster – un model care susține ecosistemul lecturii în România
Bookster este perceput de aproape toți respondenții ca un beneficiu binevenit, fiind apreciat în special de femei și de persoanele cu vârste între 26 și 35 de ani. Printre cele mai apreciate aspecte se numără posibilitatea de a prelungi perioada de împrumut, diversitatea de titluri, accesul gratuit și livrarea convenabilă.
De asemenea, 7 din 10 utilizatori – în special femeile și cei sub 35 de ani – apreciază creativitatea cu care Bookster își construiește campaniile, în timp ce persoanele de peste 35 de ani pun accent pe recomandările personalizate și diversitatea cărților.
Bookster are un impact semnificativ în încurajarea lecturii, mai ales în rândul persoanelor de 18-25 de ani, iar pe cei de 26-35 de ani i-a determinat să cumpere cărți mai frecvent.
* Studiul Patha fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 507 utilizatori Bookster și 110 non-utilizatori, cu vârste între 18 și peste 55 de ani. Path este unit-ul din Lowe Group specializat în analiza și interpretarea datelor, creat ca răspuns la nevoia business-urilor de a se adapta rapid la viteza cu care consumatorul își schimbă comportamentul.
Creșterea numărului de procese împotriva companiilor de inteligență artificială (AI) remodelează progresul tehnologic și strategiile de afaceri, creând obstacole, dar și oportunități pentru viitorul dezvoltării AI. În prezent, se estimează că există peste 60 de procese active numai în SUA, care vizează companii precum OpenAI, Microsoft, Meta, Anthropic, Stability AI, Google și Midjourney. Dar există procese și împotriva companiilor de AI în Europa și China. Cazurile acoperă mai multe domenii, cum ar fi încălcarea drepturilor de autor, încălcarea confidențialității, prejudecăți algoritmice (bias), răspunderea pentru produse, încălcări ale legilor antitrust și alte situații
În acest moment, peisajul juridic este dominat de bătălii privind drepturile de autor care contestă practicile de utilizare echitabilă în formarea AI. Procesul New York Times împotriva OpenAI și Microsoft contestă utilizarea a milioane de articole de știri pentru formarea modelelor generative fără licență. Un alt caz, Getty Images împotriva Stability AI, pune sub semnul întrebării dacă extragerea de conținut creativ de pe internet pentru a alimenta AI încalcă drepturile de proprietate intelectuală de lungă durată. Marile case de discuri (Sony Music, Universal Music Group, Warner Records) au dat în judecată platformele de muzică bazate pe AI, Suno și Udio anul trecut pentru încălcarea drepturilor de autor. Se pare că în prezent se negociază soluționarea acestor procese și crearea unor reguli privind modul în care artiștii sunt plătiți atunci când AI remixează melodiile lor.
Anthropic a declarat vineri unui judecător federal din San Francisco că a acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari pentru a soluționa un proces colectiv intentat de un grup de autori care au acuzat compania de inteligență artificială că a utilizat cărțile lor pentru a-și antrena chatbotul AI Claude, fără permisiune, potrivit Reuters. Această înțelegere reprezintă cea mai mare plată pentru încălcarea drepturilor de autor din istoria AI și stabilește un precedent important pentru compensarea creatorilor de conținut, punând în același timp presiune pe toate firmele de AI să licențieze datele de antrenare, ceea ce ar putea remodela practicile din industrie și standardele legale.
De asemenea, este de remarcat procesul X Corp. (xAI al lui Elon Musk) împotriva Apple & OpenAI, un proces axat pe concurență și dominarea pieței. xAI al lui Elon Musk acuză Apple și Open AI de conspirație pentru a bloca „piețele în scopul menținerii monopolurilor lor și al împiedicării inovatorilor precum X și xAI să concureze”.
Uniunea Europeană a inițiat mai multe procese și acțiuni de reglementare importante împotriva companiilor de AI, în special în ceea ce privește drepturile de autor, confidențialitatea și problemele antitrust. Printre cazurile de referință se numără primul litigiu privind drepturile de autor în domeniul AI al CJUE (Like Company împotriva Google Ireland), o plângere antitrust la UE împotriva Google AI Overviews și o amendă majoră pentru încălcarea confidențialității în Italia pentru chatbot-ul Replika. Aceste cazuri, alături de Legea UE privind AI (EU AI Act) și de potențialele sancțiuni, semnalează o supraveghere sporită, o reglementare mai strictă și un peisaj juridic în rapidă evoluție pentru AI în Europa.
În China, peisajul AI evoluează, de asemenea, rapid. În 2024 și 2025, tribunalele internet din Guangzhou și Hangzhou au găsit platforme AI chinezești anonime responsabile de încălcarea drepturilor de autor. Tribunalul Internet din Beijing a decis că generarea unei voci AI care reproduce vocea profesioniștilor de dublaj încalcă drepturile de personalitate, stabilind un alt precedent semnificativ. La sfârșitul lunii mai a acestui an, Curtea Supremă a Poporului din China a desemnat aceste hotărâri ca exemple pentru cazuri viitoare, semnificând o tendință către o reglementare mai strictă și provocări juridice sporite pentru furnizorii interni de AI.
Companiile de AI se confruntă acum cu o examinare atentă nu numai a algoritmilor lor, ci și a alianțelor lor comerciale, deoarece autoritățile de reglementare se tem de practici monopoliste și acorduri de excludere. În ansamblu, aceste procese amenință să încetinească ritmul inovării în domeniul AI. Companiile trebuie să redirecționeze resursele către apărarea juridică, conformitatea și mecanismele de audit, adesea în detrimentul cercetării și implementării publice. Acest efect ar putea fi deosebit de important pentru startup-uri și laboratoarele academice, care ar putea să nu dispună de fondurile sau toleranța la risc necesare pentru a naviga pe un teren juridic incert. Pe măsură ce crește teama de răspundere, unele firme pot întârzia sau restricționa lansările și limita experimentarea, reducând potențial capabilitățile produselor lor AI. Cu toate acestea, alții susțin că bătăliile juridice pot conduce în cele din urmă la îmbunătățiri la nivel de industrie în ceea ce privește transparența, siguranța și compensarea echitabilă pentru autori, artiști, muzicieni și creatori de conținut, ajutând în cele din urmă AI-ul să câștige încrederea publicului și acceptarea autorităților de reglementare.Pentru investitori, acestea sunt riscuri care poate ar merita evaluate. Până în prezent, AI-ul a fost unul dintre motoarele care au impulsionat piețele bursiere din SUA. Potrivit ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, 63% dintre investitorii individuali români și 55% la nivel global se așteaptă ca acțiunile companiilor de AI să crească în 2025.
Anul acesta Timișoara devine scena centrală a inovației urbane, găzduind între 23 și 24 octombrie conferința Cities of Tomorrow (Orașele viitorului). Cu această ocazie orașul își va prezenta reușitele și potențialul de dezvoltare. Ajuns la cea de-a 13-a ediție, evenimentul, organizat de AHK România, este un catalizator pentru idei curajoase și parteneriate care pot modela viitorul orașelor din România. Este o platformă pentru schimbul de idei și cunoștințe între sectorul public și cel privat, aducând laolaltă autoritățile publice, mediul de afaceri și societatea civilă, alături de lideri din administrație, mediul de afaceri și societatea civilă.
Promovarea colaborării dintre cei trei piloni reprezintă elementul central al ediției din acest an, a cărei temă este „Liveable cities: People, Skills & Innovation” (Un oraș în care îți place să locuiești – oameni, competențe și inovație).
Planificarea urbană inovatoare nu doar că răspunde nevoilor actuale, dar implică activ locuitorii în luarea deciziilor pentru creșterea calității vieții. Inovația furnizează instrumentele și tehnologiile necesare pentru a face orașele mai inteligente, mai eficiente și mai sustenabile. Câteva exemple: sistemele IoT (Internet of Things), analiza datelor și infrastructura inteligentă, pot reduce consumul de energie și eficientiza gestionarea deșeurilor și a transportului.
Participanții vor discuta măsuri pentru sporirea atractivității și competitivității orașelor, posibilități de creștere economică, oportunități investiționale, precum și bune practici naționale și internaționale.
Evenimentul se va desfășura pe durata a două zile: conferința propriu-zisă în 23 octombrie, la Cinema Studio din Timișoara și vizite la companii, în 24 octombrie.
Între 24 septembrie și 17 octombrie vor avea loc nouă mese rotunde, majoritatea online. O premieră pentru acest an este organizarea în format fizic a două dintre ele, la Cluj, pe tema eficienței energetice, și la Brașov, pe tema regenerării urbane. La Cluj, masa rotundă se desfășoară în parteneriat cu publicația Energynomics și are o componentă practică – o vizită la compania Termonapoca. La Brașov, dezbaterile vor fi urmate de asemenea de o vizită – un tur în cartierul Coresi, un proiect al firmei de consultanță imobiliară Nhood România.
Mesele rotunde online vor avea următoarele teme: economie circulară, dreptul construcțiilor, oportunități de finanțare și fonduri europene, mobilitate, turism și cultură, siguranța orașelor, digitalizare și guvernanța orașelor. Participanții vor discuta tema propusă pe durata a două ore, iar soluțiile găsite vor putea fi aplicate ulterior în propriile proiecte, actuale sau viitoare.
Conferința va fi deschisă de primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și va cuprinde, pe lângă prezentările experților în urbanism, două dezbateri pe teme precum „Smart Urbanism – Cities for People: Meaningful and Impactful Urban Development (Urbanism inteligent – Orașe pentru oameni: dezvoltare urbană de impact)” și „Smart Investments, Smarter Cities: How Business Shapes the Urban Future” (Investiții inteligente, orașe mai inteligente: cum modelează afacerile viitorul urban). La final vor fi anunțați și premiați câștigătorii tradiționalului concurs de proiecte, organizat în fiecare an în cadrul conferinței.
Vizitele la fața locului reprezintă mediul perfect pentru transferul de know-how și oferă o perspectivă asupra strategiei și punerii în aplicare a provocărilor și a poveștilor de succes la nivel local, a modului în care acestea au condus la dezvoltarea centrelor urbane și a planurilor de dezvoltare viitoare atât ale companiilor, cât și ale orașelor. Vor fi organizate patru astfel de vizite, care vor urmări aspecte precum: digitalizarea și guvernanța orașului, regenerarea urbană și investițiile axate pe nevoile oamenilor, dezvoltarea economică și investițiile inteligente, turismul. În cadrul vizitelor vor fi prezentate platforme digitale, spații urbane revitalizate, modele de succes ale companiilor privind dezvoltarea industrială ecologică, producția high-tech, dezvoltarea forței de muncă și infrastructura durabilă, dar și patrimoniul arhitectural, viața culturală și experiențele urbane autentice. Vizitele tematice au rolul de a arăta cum se poziționează Timișoara ca destinație urbană, atractivă atât pentru investitori, cât și pentru turism.
Cities of Tomorrow este evenimentul-fanion anual al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este să încurajeze dezvoltarea durabilă a țării, să promoveze măsuri pentru creșterea competitivității și atractivității României pentru noi investiții.
Evenimentul reunește o paletă largă de profesioniști din mai multe domenii de activitate: primării, companii private românești și străine, companii de utilități urbane și de infrastructură, agenții de dezvoltare regională, consilii municipale și județene, firme de planificare urbană și arhitectură, sectorul imobiliar și bancar, camere de comerț și industrie, clustere industriale, ONG-uri.
SOFMEDICA, lider în furnizarea de tehnologii medicale inovatoare în Europa de Sud-Est, anunță integrarea cu succes a sistemului de chirurgie asistată robotic da Vinci X la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea. Acest moment reprezintă un reper major în procesul de modernizare a sistemului public de sănătate din România, Oradea devenind al patrulea spital public din țară care implementează chirurgia robotică da Vinci™.
Această evoluție strategică vine într-un context în care România accelerează reformele și modernizarea în sănătate. Instalarea sistemului da Vinci într-un pol regional precum Oradea reflectă atât avansul către acces echitabil la îngrijiri medicale de ultimă generație, cât și nevoia urgentă de a institui mecanisme de rambursare publică pentru chirurgia robotică, pentru a accelera extinderea accesului cât mai multor pacienți români, indiferent de locație sau statut socio-economic. În prezent, sunt active 19 programe de chirurgie robotică da Vinci în sectorul privat și doar 4 în spitalele publice: Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița și, de acum, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea.
„La SOFMEDICA, privim fiecare nou program ca pe un nou început. Lansarea de la Oradea este un exemplu puternic despre cum tehnologia, viziunea și angajamentul public se unesc pentru a schimba vieți. Este, de asemenea, un pas esențial către democratizarea chirurgiei robotice în România, care, în opinia noastră, nu ar trebui să mai fie un privilegiu, ci un standard.” – Daniela Fistis, Commercial Manager, SOFMEDICA România.
Cu un program multidisciplinar în urologie și chirurgie generală, adoptarea sistemului da Vinci la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea aduce beneficii transformatoare atât pacienților, cât și comunității medicale. Pacienții beneficiază de proceduri minim invazive, cu mai puține complicații, spitalizare redusă și recuperare mai rapidă – aspecte esențiale în cazurile oncologice complexe – în timp ce echipele medicale câștigă precizie sporită, ergonomie îmbunătățită și acces la instruire avansată.
„Chirurgia robotică prin sistemul da Vinci redefinește standardele de precizie în urologia oncologică, sporește acuratețea exciziei tumorale și îmbunătățește recuperarea post-operatorie. Însă, pentru a servi cu adevărat pacienții, trebuie integrată în echipe de înaltă expertiză care înțeleg pe deplin potențialul.” declară Dr. Bogdan Feciche, medic urolog, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea.
„Adoptarea chirurgiei robotice în spitalul nostru nu este doar un salt tehnologic – este o investiție pe termen lung în oamenii din județul Bihor. Acest program ridică standardele locale și deschide calea către un acces mai larg la inovație în sistemul public de sănătate”, ne spune Dr. Dan Dejeu, Șef Secție Chirurgie Generală, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea.
La nivel național, această investiție marchează o schimbare către un model de îngrijire bazat pe inovație în sistemul public de sănătate din România, ce ridică standardele chirurgicale, crește eficiența și contribuie la menținerea și chiar repatrierea medicilor români cu înaltă calificare ce lucrează în străinătate. Astfel, consolidează capacitatea țării de a oferi servicii medicale de clasă mondială în interiorul granițelor sale.
Prin lansarea de la Oradea, rețeaua programelor de chirurgie robotică din sistemul public din România devine și mai puternică. Odată cu instalările din cele patru spitale publice, impulsul pentru o strategie națională coerentă de chirurgie robotică devine incontestabil.
Acest program transmite un mesaj clar către factorii decizionali naționali: sistemul public de sănătate din România este pregătit să adopte inovația și să avanseze cu determinare.
de Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România și Iulian Panfiloiu, Director PwC România
Unul dintre proiectele incluse în cel de-al doilea pachet legislativ pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în parlament aduce alte modificări Codului Fiscal, cea mai de impact vizând impozitarea companiilor. Deși conform declarațiilor oficiale și unor variante intermediare ale proiectului, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) urma să fie eliminat și, în compensare, să fie înlocuit cu o așa numită taxă pe afiliați, în forma finală a fost menținut IMCA și au fost adăugate și prevederi restrictive pentru cheltuielile grupurilor de companii. În ciuda faptului că autoritățile au constatat că încasările din IMCA nu au fost la nivelul preconizat și că afectează investițiile, l-au păstrat, urmând ca noua regulă pentru afiliați să se aplice companiilor care nu îndeplinesc criteriul de volum pentru IMCA.
Această situație nu este foarte departe de scenariul vehiculat în ultima vreme referitor la extinderea IMCA pentru toate companiile.De altfel această nouă regulă de deductibilitate ar putea afecta negativ și mai mult unele companii.
În acest sens, luăm un exemplu numeric simplu: două companii se poziționează cu cifra de afaceri (determinată în sensul prevederilor privind IMCA) în jurul plafonului de 50 milioane euro, una fiind la nivelul plafonului iar cealaltă ușor sub plafon. Daca presupunem că acestea au o structură similară de costuri și aceeași profitabilitate (luam spre ex. o rată a profitului de 6,25%, care este pragul sub care IMCA este mai mare decât impozitul pe profit) și au aceeași rată a cheltuielilor cu afiliații supuse limitei, în raport cu cheltuielile totale (de ex. 4%, din care 3% vor fi nedeductibile), compania cu cifra de afaceri sub 50 milioane euro, care intră sub incidența noii reguli, va plăti un impozit pe profit mai mare decât cel pe care l-ar plăti compania care intră sub incidența IMCA, așa cum se poate vedea din exemplul numeric de mai jos.
-Sume în euro-
Venituri totale
50.000.000
49.999.999
Cheltuieli totale
46.875.000
46.874.999
Profit brut
3.125.000
~3.125.000
Cheltuieli cu afiliații subiect al limitării
2.000.000
2.000,000
Limita 1%
n/a
468.750
Cheltuieli cu afiliații nedeductibile
n/a
1.531.250
Impozit minim pe cifra de afaceri
500.000
n/a
Impozit pe profit
500.000
745.000
Desigur, calculul este unul simplist și exclude ajustările care se aplică din punct de vedere fiscal atât la determinarea impozitului pe profit, cât și la determinarea IMCA, însă comparația este relevantă pentru companii cu o valoare similară a costurilor cu afiliații (ca procent din cheltuielile totale), cu profitabilitate similară, dar cu cifre de afaceri diferite, care le duc fie în aplicarea IMCA, fie a taxei pe afiliați.
Totodată, acest exemplu depinde desigur de dimensiunea suportului de care beneficiază societățile din partea grupului. Astfel, taxa pe afiliați va afecta semnificativ companiile cu o profitabilitate deja ridicată, obținută și cu ajutorul suportului oferit de grup, care ajung sa plătească un impozit și mai ridicat ca urmare a nedeductibilității acestor cheltuieli.
Așa-numita „taxă pe afiliați” reprezintă, în fapt, o limită de deductibilitate pentru tranzacțiile cu afiliații, care nu ține cont de substanța economică a tranzacțiilor, necesitatea și nivelul de documentare a serviciilor primite de la părțile afiliate, ci reprezintă doar un criteriu cantitativ prin care sunt penalizate companiile care apelează la suportul grupului pentru a-și desfășura activitatea în cele mai bune condiții.
Față de proiectul inițial, această nouă regulă a suferit unele schimbări, cum ar fi:
Limita de deductibilitate scade de la 3% la 1%, însă baza se modifică. Astfel, dacă anterior limita de 3% se calcula prin raportare la cheltuielile de aceeași natură cu cele supuse limitei (cumulat în raport cu terți și afiliați), acum limita de 1% se calculează raportat la totalul cheltuielilor înregistrate în evidența contabilă;
O astfel de re-așezare a limitei s-ar putea dovedi mai benefică, cel puțin pentru unii contribuabili, și ar mai îndulci din gustul amar lăsat de prima formă propusă. Astfel, la o primă vedere, ar putea părea avantajate companiile cu rulaje mari (de ex. cheltuieli semnificative cu bunurile vândute) a căror bază de calcul va fi una semnificativă.
De asemenea, pe baza formulării actuale, s-ar părea că doar partea care depășește 1% este nedeductibilă, în timp ce pe prima formă propusă, dacă se depășea pragul de 3%, toate aceste cheltuieli cu afiliații erau nedeductibile;
Potrivit textului de lege, sunt exceptate de la aplicarea acestei limite companiile care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane EUR (calculată pe baza prevederilor referitoare la impozitul minim pe cifra de afaceri). Astfel, se poate considera că această taxă pe afiliați nu ar trebui să se suprapună cu IMCA.
Ce se întâmplă însă dacă o companie intră sub incidența IMCA, depășind pragul privind cifra de afaceri, dar este suficient de profitabilă încât ajunge să datoreze impozit pe profit?! Potrivit textului actual al proiectului de lege, se poate interpreta că nici în această situație nu i se va aplica limita de 1%.
Limita de 1% se aplică cheltuielilor legate de drepturile de proprietate intelectuală, management și consultanță; astfel, cheltuielile cu dobânzile au fost eliminate din cadrul acestei limite, ceea ce reprezintă o veste binevenită, mai ales că, așa cum aminteam anterior, pentru aceste cheltuieli Codul Fiscal prevede deja reguli specifice de limitare, ce au la bază o Directivă Europeană;
De asemenea, legea prevede și anumite excepții, destul de limitative însă. Acestea nu sunt supuse limitării, dar nici nu intră în baza discutată mai sus, la care se aplică procentul de 1%.
Limitarea se aplică numai în ceea ce privește cheltuielile cu afiliații străini. Deși această modificare este una binevenită și solicitată de mediul de afaceri, având în vedere dubla impunere ce s-ar fi generat în România (prin taxare la nivelul prestatorilor români, dar și a beneficiarilor sub forma negării deductibilității) se poate pune problema unei potențiale discriminări între prestatorii nerezidenți și cei rezidenți, care ar putea duce Romania în procedura de infringement;
Limitarea nu se aplică pentru persoanele care dețin un acord de preț în avans. Aceasta este practic o “invitație” la inițierea de acorduri de preț în avans cu privire la aceste tranzacții cu afiliații, care ar putea deveni tot mai atractive. Textul de lege ridică însă anumite semne de întrebare, în special în ceea ce privește acordurile de preț în avans care s-ar emite în cursul anului 2026.
Așadar, rămâne de urmărit aprobarea noii legislații privind taxa pe afiliați și dacă aceasta va colecta la bugetul de stat mai mult decât a făcut-o impozitul minim pe cifra de afaceri. Companiile ar trebui să evalueze impactul acestor noi reguli asupra situațiilor lor financiare, prin identificarea cheltuielilor cu afiliații pe categoriile supuse limitei, dar și să exploreze oportunitatea inițierii de acorduri de preț în avans.
CompaniaVisual Fan S.A., deținătoarea brandului Allview, listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW, anunță rezultatele financiare pe primul semestru din 2025:
Un semestru marcat de creșterea profitului de aproape cinci ori și dublarea veniturilor
„În primul semestru al anului 2025, Visual Fan S.A. a înregistrat o creștere spectaculoasă a profitului net, de aproape cinci ori, ajungând la 5,8 milioane lei. În paralel, compania a înregistrat majorarea cifrei de afaceri la 76 milioane lei, dublu față de cele 31,6 milioane lei raportate în aceeași perioadă din 2024. Totodată, marja netă de profit s-a consolidat la 7,63%, un rezultat care confirmă eficiența operațională și disciplina financiară a companiei.
La nivel de Grup, performanța a fost la fel de puternică. Profitul net a atins 6,7 milioane lei, de trei ori mai mare comparativ cu 2024, în timp ce, cifra de afaceri a urcat la 86,3 milioane lei, aproape dublu față de anul precedent. În plus, marja netă de profit a crescut la 7,78%, confirmând soliditatea modelului de business și capacitatea Grupului de a genera valoare sustenabilă”.
Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA: „Pentru noi, succesul nu se măsoară doar în cifre, ci și în capacitatea de a anticipa schimbările pieței și de a ne alinia tendințelor globale, de a transforma provocările în oportunități reale de creștere și de a dezvolta proiecte din ce în ce mai complexe și de anvergură, care să confirme rolul nostru în piață. Viziunea noastră este să construim un brand puternic și responsabil, care inspiră încredere investitorilor, aduce valoare reală clienților și deschide drumul către un viitor sustenabil. Rezultatele de astăzi sunt doar începutul unei etape în care inovația, transparența și devotamentul echipei noastre vor continua să ne transforme ambițiile în realitate.”
Proiecte majore în derulare
Visual Fan subliniază că „unul dintre cele mai importante obiective ale companiei este reprezentat de finalizarea contractului pentru parcul fotovoltaic Tenersolar, de 45 MW, aflat deja în faza de execuție și care va genera un impact semnificativ asupra veniturilor și profitabilității companiei. Acestea se derulează concomitent cu alte proiecte full EPC, precum cel de la Municipiul Reșița (aproape 9 MW, o provocare aparte prin specificul geografic al zonei) sau Salina Cacica (aprox. 2 MW). În paralel, Visual Fan a semnat două noi contracte de anvergură pentru sisteme de stocare a energiei, însumând peste 170 MW, consolidându-și astfel poziția pe segmentul tehnologiilor verzi.
Pe partea de mobilitate electrică, divizia Allview Auto și-a extins portofoliul cu modele full electrice pentru transport comercial – CityARGO Cargo și CityARGO Pick-up. Totodată, compania și-a consolidat prezența națională prin extinderea rețelei de dealeri, acoperind aproape jumătate din județele României, cu reprezentanțe auto și service-uri partenere. Astfel, clienții beneficiază de test drive rapid, consultanță de specialitate, oferte personalizate, servicii de mentenanță, reparații și actualizări software. În același timp, modelul Allview CityZEN se consolidează ca o alegere tot mai atractivă pentru noua generație de șoferi, fiind accesibil încă de la 16 ani.
Cu o tradiție de peste 20 de ani pe piața IT&C românească, Allview continuă să se remarce prin parteneriate durabile și un portofoliu diversificat, adaptat nevoilor consumatorilor. În 2025, compania a extins gama de produse IT&C, electronice și electrocasnice, lansând o nouă categorie – aparatele de aer condiționat Allview Sensy – și diversificând portofoliul de Smart TV-uri prin introducerea unor modele noi ce integrează sistemul de operare VIDAA. Pentru 2025, compania are în vedere diversificarea portofoliului de electrocasnice, cu produse menite să simplifice și să eficientizeze viața de zi cu zi a utilizatorilor.
În același timp, proiectul ERA se află într-un proces continuu de evoluție, prin extinderea funcționalităților și îmbunătățirea experienței de utilizare, astfel încât să ofere abonaților tot mai multe soluții prin care își pot îndeplini cu ușurință obiectivele, într-un termen scurt. Un exemplu concret în acest sens este frigiderul Smart Allview ERA Side by Side, conectat la launcherul ERA Fridge. Mai mult decât un simplu electrocasnic, acesta devine un veritabil hub al locuinței moderne, compatibil cu o gamă variată de dispozitive smart și capabil să ofere utilizatorilor soluții practice pentru reducerea risipei alimentare, planificarea alimentației și adoptarea unui stil de viață mai sănătos și mai sustenabil”.
Lucian Peticilă:„Privim către viitor cu încredere și responsabilitate. Strategia noastră pentru perioada 2025–2026 este clară: continuăm să atragem și să implementăm proiecte de anvergură, să consolidăm prezența noastră în energia regenerabilă și să dezvoltăm un portofoliu complet de soluții inteligente pentru locuință și mobilitate electrică. Suntem convinși că adevărata performanță se măsoară nu doar în cifre, ci și în încrederea celor care aleg să meargă alături de noi.”
Compania Visual Fan este listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând cu 26 iulie 2021 și „are o capitalizare bursieră de peste 124 milioane de lei și ocupă o poziție solidă pe piața AeRO. Compania se remarcă prin profitabilitate în creștere și un randament net al dividendului atractiv, de peste 3%, raportat la prețul de 18,5 lei/acțiune. Cu un PER (Raport Preț/Profit) de 21,94, Visual Fan își consolidează statutul de emitent performant și stabil”.
Tot mai mulți părinți din România aleg să cumpere online rechizite și alte produse specifice pentru școală, căutând să evite aglomerația din magazine înainte de începerea anului școlar și să beneficieze, în același timp, de diversitatea ofertelor și de comoditatea livrării rapide. Astfel, peste 47% au ales în acest an rechizitele online, iar coșul de cumpărături a depășit 500 de lei pentru aproape 58% dintre ei, ajungând chiar la peste 1.000 de lei în cazul a aproximativ 22% dintre familii, potrivit unui sondaj național realizat de Cargus pe un eșantion de peste 870 de respondenți din mediul urban. Peste 49% dintre părinți au fost nevoiți să-și majoreze bugetul pentru noul an școlar, pe fondul creșterilor de prețuri și a majorării TVA, 23% dintre aceștia alocând un buget mai mare cu peste 20% comparativ cu anul anterior.
Deși românii sunt tot mai atenți la costuri în contextul economic actual, în perioada pregătirilor pentru începutul de an școlar părinții au ales în primul rând calitatea, 58,4% având criteriu principal rezistența și fiabilitatea produselor, în timp ce doar 33,4% s-au ghidat exclusiv după preț. Rechizitele școlare au dominat detașat lista cumpărăturilor din acest an (88,9%), urmate de haine și încălțăminte (79,2%) și de ghiozdane și genți (48,6%). În schimb, produsele electronice, precum laptopuri, tablete sau imprimante, au fost achiziționate de doar 6,6% dintre respondenții la sondajul Cargus.
Pentru cumpărăturile online, părinții au pus accent pe rapiditate și flexibilitate. Deși au început achizițiile din timp, cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea școlii (57,41%) sau chiar cu mai mult de o lună (22%), peste un sfert dintre cei care au comandat online s-au așteptat la livrare în 1 – 2 zile, iar 52,3% au fost dispuși să aștepte comenzile până la 4 zile, mai arată sondajul realizat de Cargus. Peste 68% au plasat cel puțin două comenzi online pentru necesarul copiilor, iar pentru livrare, aproximativ jumătate dintre ei au ales ridicarea din puncte de proximitate, în timp ce 38,2% au preferat livrarea la domiciliu.
„Cumpărăturile online au devenit deja un obicei tot mai răspândit pentru familiile din România, mai ales în perioade aglomerate precum începutul de an școlar. Părinții caută soluții simple, rapide și accesibile, care să le ofere certitudinea că produsele comandate ajung la timp. Pentru noi, acest lucru înseamnă investiții continue în infrastructură, tehnologie și rețele de proximitate, astfel încât să reducem stresul cumpărăturilor și să oferim clienților noștri predictibilitate, siguranță și flexibilitate chiar și atunci când volumele cresc semnificativ. În acest sens, consolidăm rețeaua noastră națională de livrare în proximitate, Cargus SHIP & GO, care completează serviciul de livrare la adresă, și se află acum în proces de extindere prin noi rețele de magazine de retail”,explică Belgin Bactali, CEO Cargus.
La începutul acestui an școlar, părinții au semnalat două mari surse de anxietate: cumpărăturile făcute pe ultima sută de metri, menționate de aproape 30% dintre respondenții la sondajul Cargus, și riscul grevelor cadrelor didactice, care a reprezentat o preocupare pentru aproximativ 24% dintre aceștia. Aceste rezultate arată atât presiunea logistică resimțită de familii în perioada Back to School, cât și incertitudinea generată de contextul educațional.
Sondajul Cargus a fost realizat în august – septembrie 2025, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 876 de respondenți din mediul urban. Studiul analizează comportamentele de consum și așteptările românilor legate de cumpărăturile și livrările pentru începutul de an școlar, oferind o imagine relevantă asupra tendințelor de achiziție online și offline.
de Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România
Funcția fiscală trece printr-o perioadă de schimbări extrem de rapide, determinate nu doar de un context economic global care s-a complicat foarte mult în ultimii 4-5 ani, ci și de apariția inteligenței artificiale, consultanța fiscală fiind printre primele domenii care au apelat la soluții de tip AI. Dacă într-o primă fază totul s-a redus la analiza datelor, acum s-a ajuns deja la soluții care vin să înlocuiască sarcinile repetitive, lasând timp consultanților pentru analiza proactivă a datelor fiscale și construcția unor soluții mai bune și mai aplicate pentru clienți.
Un procent de 87% dintre profesioniștii în domeniul fiscal și financiar spun că inteligența artificială generativă (GenAI) va face ca funcțiile lor să fie mai eficiente și mai performante. Pentru prima dată, respondenții din domeniul fiscal și financiar din sondajul EY 2024 EY TFO Survey | EY – Global au menționat restricțiile financiare ca fiind cel mai mare obstacol în calea realizării viziunii lor pentru o funcție modernă. Este nevoie însă de o combinație între resurse pentru a ajuta funcțiile fiscale și financiare să facă față deficitului de personal, obligații noi de raportare și finanțarea (bugetarea) unor noi soluții de business, inclusiv a celor bazate pe AI. Dar, iată că nu vorbim doar despre aspectul adoptării soluțiilor de inteligență artificială în cadrul companiilor, ci și despre integrarea acestora în consultanța fiscală, domeniul-suport pentru conformare fiscală și de business.
Ascensiunea inteligenței artificiale (AI) devine, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți factori de transformare, depășind ideea de „promisiune tehnologică”, fiind deja o realitate operațională. În acest context, un nou concept capătă amploare: inteligența artificială agentică, o formă avansată de AI colaborativ, care are potențialul de a revoluționa modul în care funcționează echipele fiscale.
Este un concept care preocupă experții EY Global, fiind subiectul unei recente analize, ale cărei concluzii merg spre necesitatea integrării agenților AI în funcția fiscală cu mare atenție la detalii – How agentic AI is reshaping the tax function | EY – Global. Aceasta relevă, printre altele, faptul că 83% dintre decidenții financiari de top din companii cred că adoptarea inteligenței artificiale ar fi mai rapidă dacă ar avea o infrastructură de date mai solidă, iar 67% dintre aceștia admit că lipsa infrastructurii frânează adoptarea inteligenței artificiale.
Spre deosebire de AI-ul clasic, bazat pe reguli sau pe modele izolate, AI-ul agentic presupune echipe de agenți digitali care colaborează, fiecare având un rol, un scop și un set specific de competențe. Coordonarea lor este realizată de un „agent” inteligent, cu supraveghere umană integrată. Este, de fapt, un model inspirat din dinamica echipelor umane, bazat însă pe viteză, acuratețe și consistență superioare.
Din punctul meu de vedere, asistăm la un moment de cotitură în domeniul consultanței fiscale, și nu este prima dată când afirm acest lucru. O schimbare care nu este doar tehnologică, ci profund structurală și strategică. Inteligența artificială agentică (care a căpătat și un nume oficial, de altfel, Agentic AI) promite să transforme funcția fiscală dintr-un centru operațional de conformitate într-un hub de inovație strategică – condiția fiind ca liderii fiscali să îmbrățișeze noua paradigmă. Și s-o integreze în organizație, cu atenție și responsabilitate, mai ales că inteligența umană rămâne și va rămâne în continuare cea care decide, coordonează, analizează (cu instrumente de secol 21) și pune ordine în afaceri și partea fiscală a acestora.
Este important să înțelegem că nu vorbim doar despre automatizarea unor sarcini repetitive. Până acum, multe echipe fiscale au experimentat AI în forma ei clasică – prin robotic process automation (RPA) sau machine learning. Însă agentul AI poate înțelege contextul fiscal pe baza cărora stabilește obiective, planifică acțiuni și le poate executa autonom, deci vorbim despre echipe formate din agenți AI specializați, fiecare având un rol clar, care colaborează și se coordonează printr-un „agent coordoantor”. Astfel, după cum relevă și studiile EY Global citate, toată lumea este la unison de acord că totul are loc și trebuie să aibă loc sub strictă supraveghere umană.
Este vorba despre faptul că modelul în care integrăm soluții de inteligență artificială și acești noi coechipieri (agenții AI) reflectă, de fapt, modul în care lucrează echipele umane, cu diferența că AI-ul nu obosește și învață continuu. În loc ca specialiștii fiscali să se piardă în sute de tabele și interfețe, aceștia interacționează cu un singur agent coordonator care oferă date relevante, deja procesate, pregătite pentru analize strategice.
Agentic AI are capacitatea de a contextualiza, a seta obiective, a planifica și a executa acțiuni. Reacționează la date, dar le și înțelege, ia decizii proactive și gestionează excepții. Astfel, reduce semnificativ nevoia de intervenție umană. Obligatoriu însă, urmează controlul profesionistului, acolo unde trebuie și unde contează.
Avem un exemplu concret, și evident nu este singurul, care arată forța acestei abordări: una dintre echipele EY Global a sprijinit un important producător de băuturi în procesul de categorizare fiscală a peste 40 milioane de tranzacții, fiecare având variabile complexe, precum tipul și proporția ingredientelor. Soluția la care s-a apelat a fost un agent AI autonom integrat în procesele fiscale. Rezultatul a fost clasificarea completă în 10 zile, cu o mare acuratețe, a fiecărui nou produs adăugat în inventar, agentul AI atribuind automat tratamentul fiscal corect.
Funcția fiscală beneficiază deja de această tehnologie în mai multe zone – de la reformatarea automată a balanțelor de verificare, până la procesarea notificărilor fiscale venite din multiple jurisdicții. Agenții AI pot identifica tipul notificării, pot extrage termene și sume-cheie, corelează datele cu obligațiile fiscale existente și pot transmite recomandări personalizate, pentru ca echipele umane să realizeze analize aprofundate.
Se poate aprecia că Agentic AI schimbă complet dinamica muncii fiscale. Balanțele de verificare, pregătirea declarațiilor, revizuirea notificărilor din multiple jurisdicții – toate pot fi gestionate de micro-agenți specializați. Fiecare pas e documentat, auditat și poate fi corectat în timp real. Comunicarea între agenți nu mai este un flux opac de coduri, ci o interacțiune clară, în format accesibil (inclusiv prin platforme ca Microsoft Teams).
Nu este totul perfect însă și nici nu poate fi, ceea ce frânează adopția rapidă a Agentic AI pe scară largă nu este lipsa de tehnologie, ci a acelei strategii comune pentru integrarea bazelor de date și a reticenței față de nou, arată analiza EY Global. Datele fiscale figurează acum și în ERP-uri, și în Excel-uri și în diverse baze de date greu de accesat, iar lipsa unei arhitecturi comune face ca AI-ul să funcționeze sub potențialul său. De asemenea, există provocări de natură etică și legală. AI-ul trebuie să fie explicabil, transparent și validat constant de specialiști umani. Tocmai de aceea supravegherea umană nu este opțională, ci esențială pentru a evita erori, părtiniri sau încălcări de reglementări. Fără îndoială că aceste obstacole vor fi depășite și rezolvate în următoarea foarte scurtă perioadă de timp.
Agentic AI nu trebuie privită ca un simplu instrument tehnologic, ci ca o reală capacitate de bază a noii funcții fiscale, care devine una strategică, colaborativă, bazată pe date și inteligență augmentată. Pentru aceasta, este însă nevoie de investiții în oameni, nu doar în sisteme: formare, redefinirea rolurilor și parteneriate strânse între fiscal, IT, juridic și operațional.
Organizațiile care vor înțelege și vor integra AI-ul agentic în strategia lor fiscală vor beneficia nu doar de eficiență operațională, ci și de un avantaj competitiv durabil, într-un mediu fiscal tot mai complex și mai digitalizat.
Și afirm din nou: inteligența artificială agentică nu va înlocui profesioniștii fiscali. Dar îi va elibera de sarcini repetitive, de complexități inutile, de timp pierdut în extrageri de date și clasificări manuale. Cu alte cuvinte, le va permite să devină arhitecții unei funcții fiscale moderne, predictive și inovatoare. Întrebarea nu mai este dacă vom adopta AI agentică în fiscalitate, ci când și cât de strategic vom face acest lucru. Iar cei care încep acum, cu o viziune clară și o abordare centrată pe oameni, vor fi lideri, în opinia mea, ai transformării funcției fiscale.
Majoritatea departamentelor IT replanifică anual aceleași costuri recurente, ceea ce duce la pierderi de timp, resurse și valoare strategică. Pe fondul unor bugete stagnante și al unor cerințe tot mai mari, planificarea IT trebuie să treacă de la rutină administrativă la un instrument de guvernanță și orientare strategică, arată o analiză Horváth, companie internațională de consultanță în management, prezentă pe piața din România din 2005.
În multe companii, planificarea IT este asociată cu stresul echipei și fragmentarea proceselor interne: lipsa datelor, decizii întârziate privind portofoliile de proiecte, transparență redusă a costurilor și utilizarea unor template-uri neadaptate. Aceste dificultăți se repetă an de an și sunt amplificate de lipsa integrării cu planificarea financiară și de resurse umane.
Recomandările experților Horváth pentru transformarea procesului de planificare IT:
Abordare specifică IT – concentrarea pe necunoscut, nu pe evident
Prin precompletarea automată a costurilor recurente și definirea unor rezerve bugetare prestabilite pentru proiecte de schimbare sau inițiative noi („change envelopes”), accentul se mută pe zonele cu incertitudine reală, unde deciziile manageriale pot aduce valoare adăugată.
Proces de planificare eficient (lean)
Simplificarea etapelor, eliminarea detaliului excesiv și stabilirea unor obiective clare permit echipelor să nu mai consume timp pentru 80–85% din costurile deja previzibile, ci să se concentreze pe 15–20% dintre costurile cu adevărat incerte și strategice. Rezultatul: un proces mai scurt, mai puțin birocratic și mai orientat spre decizii.
Instrumente integrate
Platforme moderne precum SAP Analytics Cloud facilitează input descentralizat din partea echipelor, păstrând în același timp o logică centralizată, conectată la planificarea financiară și de resurse umane. Aceste soluții reduc semnificativ efortul manual, asigură trasabilitatea deciziilor și facilitează colaborarea în timp real între IT, financiar și business.
Planificarea IT nu mai poate fi izolată: deciziile privind investițiile tehnologice influențează direct performanța de business și trebuie corelate cu prioritățile strategice. O arhitectură de date comună și implicarea timpurie a IT în ciclul de planificare fac posibilă anticiparea cererii și alinierea obiectivelor înainte de stabilirea țintelor financiare finale. În plus, organizațiile obțin:
Cicluri de planificare mai rapide și mai transparente
Reducerea risipei de resurse prin standardizare și automatizare
Decizii proactive, bazate pe date integrate și scenarii alternative
László Pálházi
„Planificarea IT inteligentă nu înseamnă doar adoptarea unor instrumente moderne, ci și o logică adaptată realității fiecărei organizații. În loc de reconcilieri manuale și întârzieri, companiile pot trece la prioritizare eficientă și la decizii proactive, cu un departament IT ancorat ferm în direcția strategică a afacerii. Asta presupune nu doar optimizarea costurilor și proceselor, precum și reducerea timpului de planificare, ci și anticiparea cerințelor de business și integrarea rapidă a inovațiilor tehnologice. În viziunea noastră, IT-ul trebuie să fie un partener strategic, care să susțină reziliența organizațiilor și să creeze valoare pe termen lung”, a declarat László Pálházi, Principal, Horváth România.
de Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României
Convergența economică a României rămâne, dincolo de dimensiunea celorlalte evoluții economice, sociale și geopolitice, unul dintre cele mai importante procese de transformare trăite în ultimele decenii. Creșterea veniturilor, extinderea infrastructurii și consolidarea instituțiilor economice au contribuit la îmbunătățirea calității vieții și la crearea unor oportunități mai largi. Totuși, pentru ca acest parcurs să fie sustenabil și ireversibil, este esențial să înțelegem nu doar oportunitățile, ci și vulnerabilitățile inerente economiilor emergente.
Ciclurile economice din economiile emergente au particularități semnificativ diferite față de cele din economiile mature (Aguiar și Gopinath, 2004). Prezența unor deficite externe mari și persistente în cazul acestora reflectă o dependență accentuată de finanțarea externă, ceea ce le face mult mai vulnerabile la eventuale șocuri internaționale și retrageri bruște de capital. În astfel de situații, riscul unei crize financiare este amplificat, întrucât țările trebuie să-și refinanțeze datoriile în condiții de incertitudine sporită. Totodată, ajustările necesare pentru corectarea dezechilibrelor externe pot fi dureroase atât pentru economie, cât și pentru societate. În plus, după cum remarcă Aguiar și Gopinath, o perioadă favorabilă a ciclului economic global, împreună cu procese de tip „catching-up”, nu garantează o dezvoltare sustenabilă pe termen lung. Mai mult, în cazul unor rate ridicate de creștere economică, este crucial ca acestea să nu fie însoțite de dezechilibre externe semnificative, deoarece combinația dintre creștere rapidă și deficit mare al contului curent poate genera, ulterior, ajustări economice și sociale dureroase.
Când discutăm despre dezvoltarea unor economii, trebuie să distingem diferite circumstanțe în care acest proces de dezvoltare se realizează. Pe de o parte, avem economii emergente care se dezvoltă în cadrul unei uniuni economice, așa cum este cazul unor țări din Europa Centrală și de Est, care au aderat la blocul comunitar. Aceste economii sunt considerate a fi mici/medii, deschise și vulnerabile financiar. Pe de altă parte, există exemplul “tigrilor asiatici” – Coreea de Sud, Thailanda sau Indonezia –, economii mici/medii deschise și vulnerabile financiar, care în anii ’80–’90 au înregistrat creșteri economice accelerate, susținute de investiții masive și exporturi dinamice, fără a face parte dintr-o uniune economică. De exemplu, țările din grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) sunt în general considerate economii emergente, dar cu diferențe între ele de dimensiune, dinamică și context. Însă China, a doua economie a lumii, are un PIB mai mare decât multe economii avansate, precum cele din grupul G7. Nu în ultimul rând, țări pe care astăzi le considerăm a fi avansate, la un moment au fost emergente sau în curs de dezvoltare. Exemple în acest sens ar putea fi Japonia sau Germania, care, după cel de-al Doilea Război Mondial, au cunoscut procese de dezvoltare majoră, însoțite de rate importante de creștere economică.
Studierea procesului de convergență către o economie avansată se poate realiza și prin utilizarea unor metode cantitative variate, pornind de la cadrul de referință oferit de modelul Solow (1956), până la modele neoclasice mai sofisticate, precum cel al lui Ramsey (1928) sau cele dezvoltate ulterior pe baza modelului Ramsey de către Koopmans (1963) și Cass (1965).
Figura 1: Convergența economiilor în modelul Solow
Sursa: calcule proprii
Pentru a reda cât mai bine procesul de convergență am recurs la parametrizarea modelului Solow pentru cazul unei economii avansate, respectiv al unei economii emergente aflate într-un proces de convergență. În cadrul acestui exercițiu contrafactual cantitativ am considerat o calibrare relativ standard, unde rata de depreciere a capitalului este de 5% pe an, rata de economisire este de 20%, în timp ce ponderea capitalului în venitul total din economie este 30%. În cadrul exercițiului, cele două tipuri de economii se deosebesc prin nivelul inițial al capitalului pe locuitor. Astfel, pentru economia emergentă am considerat un nivel al capitalului pe locuitor de 5 mii de euro, în timp ce pentru economia avansată, nivelul capitalului pe locuitor a fost calibrat la 10 mii de euro. Întrucât rata de depreciere a capitalului, rata de economisire, respectiv ponderea capitalului în venitul total din economie sunt aceleași pentru ambele tipuri de economii, rezultă un nivel de echilibru pe termen lung al capitalului pe locuitor de 72 mii de euro. Pentru analiza de față am considerat un orizont de timp de 35 de ani.
Din graficul de mai sus se poate observa cum capitalul din economia emergentă înregistrează rate mult mai mari de creștere. Totuși, odată ce economia emergentă atinge un grad de dezvoltare apropiat de cel înregistrat în economia avansată, rata de creștere a capitalului se reduce. Totodată, rezultatele simulării arată că orizontul de timp de 35 de ani nu a fost de ajuns pentru a atinge potențialul pe termen lung (în cadrul modelului și parametrizării de față) de către cele două economii, iar economia emergentă nu a reușit să atingă un nivel apropiat de cel al economiei dezvoltate. Dincolo de cifre, ecuații și parametri, una dintre ideile importante ce pot fi extrase de aici este că economiile emergente au nevoie de eforturi susținute pe parcursul unei perioade considerabile de timp pentru a se apropia de nivelul economiilor dezvoltate.
Cu ajutorul modelului Solow se pot deduce două concepte de convergență: convergență absolută și convergență condiționată. Conceptul de convergență absolută este asociat situației unor economii cu caracteristici similare ce tind să se apropie de același nivel de echilibru pe termen lung. În acest context, țările mai sărace cresc mai rapid decât cele bogate până când ratele de creștere și nivelul de trai devin comparabile. Pe de altă parte, conform conceptului de convergență condiționată, țările aflate mai departe de propriul nivel de echilibru pe termen lung tind să înregistreze creșteri mai rapide. Conform acestei teorii, după ce se ține cont de diferențele dintre stările staționare ale economiilor, rezultă că națiunile mai puțin dezvoltate cresc mai rapid decât cele mai bogate.
Acest cadru teoretic simplificat oferă o imagine clară asupra evoluției economiilor, mai ales în cadrul unei uniuni economice și explică în parte dinamica economică a țărilor care au aderat la Uniunea Europeană după anul 2000. Economia europeană în ansamblu s-a poziționat pe un trend ascendent după criza financiară din 2008-2009, iar economii emergente precum cele din Europa Centrală și de Est au înregistrat rate de creștere economică și dezvoltare net superioare celor din economiile avansate.
Pentru a ilustra evoluția convergenței în cadrul UE, am prezentat mai jos evoluția PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, atât ca medie la nivelul Uniunii, cât și pentru Germania (ca proxy pentru zona euro) și pentru România.
Figura 2: PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare
Sursa: EUROSTAT, calcule proprii
Privind retrospectiv, așa cum s-a subliniat adesea și cum am menționat și cu alte ocazii, de la momentul integrării în Uniunea Europeană și până în prezent, datele evidențiază un progres remarcabil pentru România în termeni de convergență reală. Produsul intern brut pe locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la aproximativ 10.800 euro în 2007 la circa 31.000 euro în 2024 – o triplare în decurs de 17 ani. Am ales această măsură exprimată în PPS deoarece reflectă mai fidel puterea reală de cumpărare a populației, făcând posibilă o comparație relevantă cu alte state membre UE, indiferent de diferențele de prețuri și de costuri de trai. Totodată, în Figura 2, observăm faptul că măsura PIB pe locuitor din Germania și Uniunea Europeană evoluează foarte asemănător în termeni de tendință.
Pentru a obține o imagine mai clară asupra decuplării factorilor comuni resimțiți la nivel european și a celor specifici României, am extras și am prezentat în graficul de mai jos componenta ciclică din seriile cu privire la PIB pe locuitor. Pentru aceasta, am utilizat varianta one-sided a filtrului Hodrick-Prescott, unde parametrul de netezire lambda a fost calibrat la valoarea 100, în concordanță cu frecvența anuală a datelor.
Figura 3: Evoluții ciclice pentru PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare
Sursa: EUROSTAT, calcule proprii
Din Figura 3, se poate observa o volatilitate mai ridicată în cazul țării noastre comparativ cu cazul Germaniei sau al Uniunii Europene. De asemenea, variațiile componentei ciclice în cazul Germaniei arată o magnitudine mai redusă decât în cazul Uniunii Europene, ceea ce este firesc, deoarece media raportată la nivelul UE reflectă atât evoluții mai volatile aferente statelor membre cu economie emergentă, cât și pe cele mai stabile aferente economiilor mari și mult mai dezvoltate.
Pentru Europa Centrală și de Est, evoluțiile evidențiate în Figura 4 subliniază faptul că România a avut una dintre cele mai accelerate și mai susținute dinamici ale PIB pe locuitor din regiune. La momentul aderării la Uniunea Europeană, în ceea ce privește acest indicator, țara noastră se plasa la un nivel superior doar Bulgariei. Totodată, PIB-ul pe locuitor al Ungariei era superior celui al României și al Poloniei. Circa 18 ani mai târziu, în 2024, PIB-ul pe locuitor al României era foarte apropiat de cel al Poloniei și superior celui aferent Ungariei.
Figura 4: PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare în Europa Centrală și de Est
Sursa: EUROSTAT, calcule proprii
Pentru o imagine mai detaliată asupra procesului de convergență, în Figura 5 de mai jos, am raportat evoluțiile ciclice ale indicatorului PIB pe locuitor pentru întreaga regiune. Și de această dată, am utilizat varianta one-sided a filtrului Hodrick-Prescott, unde parametrul de netezire lambda a fost calibrat la valoarea 100, dată fiind frecvența anuală a datelor. Din evoluțiile prezentate, se observă faptul că seria ciclică obținută pentru țara noastră înregistrează variații mai ample, cu o magnitudine clar mai pronunțată în faza de expansiune.
Figura 5: Evoluții ciclice pentru PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare în Europa Centrală și de Est
Sursa: EUROSTAT, calcule proprii
Rezultatele generale ale exercițiului contrafactual construit pe modelul Solow aplicat dinamicii economiilor din statele membre ale Uniunii Europene, sugerează că, în ciuda unui nivel de dezvoltare relativ superior al unor state din zona euro, precum Grecia sau Portugalia, comparativ cu cel al țărilor din ultimul val de aderare (inclusiv România), atingerea nivelului potențial de dezvoltare nu este un rezultat cert. Așadar, deciziile și modul de implementare a politicilor economice sunt relevante și pot conduce la confirmarea potențialului de dezvoltare sau, dimpotrivă, în cazul unor greșeli/inconsecvențe, pot avea ca rezultat o dezvoltare sub potențial.
Pe de altă parte, atunci când nivelul potențial de dezvoltare se situează substanțial sub cel al economiilor avansate din cadrul blocului, este nerealist să existe așteptări privind atingerea în timp scurt sau mediu a unui grad ridicat de convergență. De aceea, pentru dezvoltarea economică a țărilor care au aderat la Uniunea Europeană ulterior anului 2000, au contat deopotrivă creșterea generală a întregului bloc economic (respectiv efectele inerțiale specifice procesului de catching-up) și avantajele specifice ale fiecărei țări, corelate cu faza de expansiune și cu nivelul inițial de dezvoltare.
Cu privire la evoluția economiei românești în perioada de după aderare, se pot formula două întrebări de interes: (1) cât de intensă a fost integrarea în Uniunea Europeană, respectiv (2) cum s-au comportat celelalte economii de regiune.
Pentru a formula un răspuns, am recurs la abordarea propusă de Robert Lucas în lucrarea Trade and the Diffusion of the Industrial Revolution din 2007. Astfel, în perioada 2007-2024, am determinat că rata (logaritmică) medie anuală de creștere a PIB pe locuitor a fost de aproximativ 6,21% în România, respectiv de aproximativ 2,8% la nivelul Uniunii Europene.
Este important de menționat faptul că economiile emergente, precum România, înregistrează nu doar creșteri ale producției, ci și ajustări ale nivelului prețurilor către media Uniunii Europene. Această aliniere a prețurilor, reflectată în indicatorii calculați la paritatea puterii de cumpărare, poate conduce la o rată de creștere a PIB pe locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare mai mare decât cea a PIB real, exprimând astfel un progres, atât în termeni cantitativi, cât și în termeni de prețuri relative.
Calibrând modelul lui Lucas rezultă un parametru de integrare de aproximativ 0,8992. Acesta indică faptul că România asimilează, în medie, aproximativ 90% din beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană, referindu-ne aici la tehnologie, productivitate, fonduri europene sau investiții străine directe.
În Figura 6 de mai jos am raportat parametrii de integrare obținuți pe baza modelului lui Lucas și pentru celelalte țări din regiune. Estimările obținute evidențiază faptul că țara noastră are cel mai ridicat parametru de integrare, dar diferențele dintre țări nu sunt de amploare.
Figura 6: Evaluarea gradului de convergență în Europa Centrală și de Est utilizând modelul lui Lucas (2007)
Sursa: EUROSTAT, calcule proprii
Având în vedere importanța economisirii interne pentru creșterea economică pe termen lung și pentru acumularea de capital, am construit un al doilea exercițiu contrafactual, utilizând cadrul analitic al modelului Solow.
Astfel, am considerat două economii emergente, în care nivelul capitalului pe locuitor este de 5000 de euro, rata de depreciere a capitalului este de 5% pe an, în timp ce ponderea capitalului în venitul total din economie este 30%. Cele două economii se diferențiază doar marginal, prin ratele de economisire de 20%, respectiv 19%. Rezultatele prezentate în Figura 7 indică faptul că, după un interval de 15 ani, diferența dintre cele două economii în ceea ce privește capitalul pe locuitor începe să se amplifice. La finalul orizontului de 35 de ani, economia caracterizată printr-o rată de economisire doar ușor mai ridicată înregistrează un nivel al capitalului pe locuitor cu aproximativ 6,8% superior celeilalte.
Figura 7: Convergența economiilor în modelul Solow, considerând diferite rate de economisire
Sursa: calcule proprii
Pornind de la analizele de mai sus, putem formula o serie de observații relevante pentru conjunctura actuală a economiei și a politicilor macro-financiare.
În primul rând, este esențială conștientizarea faptului că procesul de convergență generează transformări ireversibile în economie. Pentru România și majoritatea statelor din regiune, contextul de după criza financiară a fost marcat de o combinație unică de factori, care nu ar trebui utilizată ca reper în analize sau proiecții privind viitorul, întrucât probabilitatea repetării unei asemenea configurații este redusă. După cum evidențiază Nakamura, Steinsson, Barro și Ursua (2010) sau Gabaix (2010), crizele financiare sunt adesea urmate de rate mari de creștere economică, ca parte a procesului de redresare. Pe lângă acest aspect, după criza financiară, România a beneficiat de intrări mari de investiții și fonduri europene, o fază globală de expansiune a piețelor financiare, precum și de un spațiu fiscal semnificativ ce a permis stimularea economiei. Nu în ultimul rând, perioada fără precedent caracterizată de un nivel foarte redus al dobânzilor a permis stimularea consumului și a investițiilor.
Totuși, din analiza lui Fernández-Villaverde, Ohanian și Yao (2023)deducem faptul că aceste circumstanțe extrem de benefice nu sunt suficiente pentru a garanta convergența într-un orizont rapid de timp, nici măcar în cazul unei dezvoltări spectaculoase precum cea a Chinei. Mai mult decât atât, ratele mari de creștere economică din trecut nu sunt o garanție, nici pentru rate mari de creștere în viitor și nici pentru o creștere permanentă a productivității.
Pe de altă parte, atunci când ratele ridicate de creștere economică sunt valorificate prin acumulări interne de capital, alocări eficiente în economie și avansuri susținute ale productivității, se poate anticipa o creștere a potențialului pe termen lung, menținerea unui ritm robust al activității economice, precum și o dezvoltare durabilă, însoțită de un nivel redus al volatilității macroeconomice și financiare.
Pentru a asigura convergența reală ridicată pe termen lung, economia românească are nevoie de un model de dezvoltare adaptat noilor condiții. Acesta ar trebui să urmărească, printre altele, consolidarea bazei interne de capital, dezvoltarea piețelor financiare, creșterea productivității (prin investiții în educație, inovare, tehnologie și infrastructură), utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru proiecte cu efect multiplicator ridicat și diversificarea surselor de creștere (prin stimularea exporturilor și a IMM-urilor).
Astfel, România poate și trebuie să transforme avantajele conjuncturale de până acum într-un model sustenabil de dezvoltare, bazat pe stabilitate și competitivitate sporită. Procesul de acumulare a capitalului poate deschide multiple oportunități de progres, inclusiv prin consolidarea interacțiunii dintre sectorul public și cel privat.
Pentru România, mai mult decât pentru alte țări est-europene, capcana venitului mediu este amplificată de deficitele gemene, ceea ce face necesară trecerea spre un model de creștere bazat pe disciplină fiscală și bugetară, inovație, transfer tehnologic și reguli clare care stimulează antreprenoriatul.
Adevărata provocare pentru o țară emergentă este curajul de a-și schimba modelul de dezvoltare, iar pentru aceasta nu trebuie ratată oportunitatea oferită astăzi de inovație, transformarea digitală a produselor și proceselor și utilizarea inteligenței artificiale pentru creșterea productivității și a competitivității. Avem nevoie de cât mai multe companii inovatoare și de centre de excelență în cercetare și inovare. Avem nevoie de toate resursele naționale de capital uman și de o înțelegere cât mai răspândită în societate și în mediul de afaceri a importanței acestui proiect de țară. Conjunctura actuală permite țărilor emergente pregătite, determinate și consecvente să parcurgă mai rapid anumite etape de dezvoltare. În același timp însă, există și riscul de a rămâne doar consumatori de tehnologie, nu creatori, ceea ce ar încetini procesul de convergență.
În logica dezvoltării, țările emergente trebuie să privească dincolo de calculul economic, către o adevărată metamorfoză, prin înlocuirea unei viziuni limitative a imitării experiențelor și a modelelor cunoscute cu o nouă paradigmă care să le configureze viitorul. Pentru creștere sustenabilă, este necesară asumarea realizării tranziției către o societate care să încurajeze inovația și dezvoltarea de soluții tehnologice noi, tocmai pentru a evita blocarea într-un ritm lent de dezvoltare. Dar această metamorfoză nu implică doar noi tehnologii, ci și transformarea instituțiilor, a proceselor și a mentalităților.
Pentru țările aflate în capcana veniturilor medii nu doar capitalul este primordial, ci și formarea unei culturi a creativității, a inovării și a încrederii. În lipsa acesteia, riscul captivității într-o zonă de stagnare crește semnificativ. Așadar, tranziția necesară reclamă confruntarea cu mentalități și interese încă adânc înrădăcinate, pentru o schimbare profundă de viziune prin conștientizarea necesității de a schimba modelul de dezvoltare pe de o parte, și, pe de altă parte, prin concentrare pe inovație ca motor al creșterii.
Noul val al revoluției tehnologice nu mai este doar o schimbare de mijloace de producție, ci o redefinire a felului în care societățile își creează valoarea, iar pentru economiile emergente oportunitatea este mai mare ca oricând.
Patria Credit IFN, parte a Patria Bank Group și cea mai veche instituție financiară nebancară din România, dedicată finanțării agricultorilor și micilor afaceri, lansează o campanie de refinanțare fără comision de acordare, disponibilă atât în lei, cât și în euro, dedicată exclusiv creditelor de peste 250.000 lei sau peste 50.000 euro. Campania este valabilă până la 31.12.2025 șirăspunde cererii tot mai mari din partea fermierilor și antreprenorilor, din mediul rural și urban mic, care au ajuns la un nou nivel de dezvoltare și au nevoie de resurse pentru investiții importante în utilaje, echipamente sau extinderea activității.
Clienții care aleg refinanțarea de la Patria Credit beneficiază de:
Zero comision de acordare;
Refinanțarea creditelor existente într-un împrumut unic, cu valoare începând de la 250.000 lei sau 50.000 euro;
Dobândă fixă, pentru stabilitate și predictibilitate financiară;
Rate egale sau sezoniere, adaptate ciclurilor de producție și veniturilor specifice;
Proces simplificat și răspuns rapid, în maximum 3 zile lucrătoare;
Consiliere personalizată, pentru alegerea celei mai bune soluții de finanțare.
Noua ofertă de la Patria Credit este disponibilă pentru clienții existenți și noi, în condiții flexibile și transparente, țînând cont de particularitățile fiecărei afaceri și de resursele pe care aceștia le pot pune la dispoziție pentru susținerea proiectelor lor.
„Agricultorii și micii antreprenori din România cresc și se dezvoltă, iar Patria Credit rămâne partenerul lor de încredere. Prin această campanie de refinanțare dedicată creditelor mari – peste 250.000 lei sau 50.000 euro – le oferim posibilitatea de a-și reorganiza datoriile și de a-și optimiza costurile, în timp ce obțin o predictibilitate mai mare pentru viitor. Este o ocazie importantă de a-și consolida poziția pe piață și de a-și continua dezvoltarea”, a declarat Raluca Andreica, CEO Patria Credit.
Creditul de refinanțare, alături de întregul portofoliu de produse Patria Credit este disponibil în agențiile din cele 25 de județe, în care instituția financiară este prezentă.
România a intrat în toamna lui 2025 cu cele mai slabe prognoze de creștere economică din Europa de Sud-Est, cu o inflație care rămâne cea mai mare din regiune și cu o economie reală tot mai apăsată de fiscalitate, blocaje de lichiditate și pierderea încrederii. În acest context, pentru o „aterizare” (și nici nu îndrăznesc să mă refer la una „lină”, dar măcar să avem o aterizare în loc de prăbușire), nu ne putem bizui doar pe taxe și ajustări rapide, ci pe o reformă bugetară profundă și pe politici care reconstruiesc parteneriatul cu mediul privat.
Suntem la marginea unei falii periculoase, în care vulnerabilitățile structurale adâncesc deficite cronice, iar economia reală suferă sub povara unei politici fiscale reactive și a unei administrații care pare mai preocupată de acoperirea găurilor decât de construcția solidă. O analiză întreprinsă deAllianz Trade estima prin vară că „deficitul contului curent va rămâne în jurul valorii de -7,5% din PIB până în 2026”, ceea ce va spori vulnerabilitatea la percepțiile investitorilor. Problema nu mai este doar de proporții, ci de alegere. Guvernul a optat pentru o corecție fiscală dură – majorări de TVA și accize, eliminarea facilităților fiscale pentru câteva sectoare, creșteri de impozite pe dividende și extinderea bazei de contribuție. Viața s-a scumpit în România – asta o știm încă din pandemie –, dar acum se resimt și mai mult lipsa de perspectivă economică și scăderea încrederii că statul acționează în interesul cetățeanului.
Această corecție vine însă fără contraponderea firească – considerabilă – a reformei în sectorul public. Cheltuielile cu personalul au crescut cu peste 10% doar în prima jumătate a anului, iar planurile de digitalizare și restructurare birocratică rămân vagi și netestate. În acest timp, deficitul bugetar se menține la peste -9% din PIB, iar datoria publică va depăși pragul de 60% în 2027. Analiștii de la Allianz Trade avertizează că, fără reforme clare, România va fi tot mai dependentă de finanțări externe scumpe și de încrederea fragilă a piețelor. Iar situația este agravată de deteriorarea constantă a perspectivelor de creștere. Și economiștii de la Raiffeisen Bank – citați de profit.ro – au redus succesiv prognozele pentru România: de la 2,2% la începutul anului la 1,6% în mai și apoi la doar 0,7% în iulie. Este cea mai slabă din regiune, similară doar cu Ungaria. De altfel, raportul Raiffeisen subliniază că România trage în jos media de creștere a Europei de Sud-Est. BNR prognozează o inflație de 9% la finalul anului 2025, în timp ce rata anuală a inflației în iulie 2025 a fost de 7,8%. Cu cea mai mare inflație din regiune și cu dobânzi ridicate, economia națională se află într-o zonă periculoasă de stagnare costisitoare. Ba chiar am început să auzim de „recesiune”.
La nivel microeconomic, tabloul este și mai neliniștitor. Tot mai multe companii înregistrează pierderi de lichiditate și întârzieri la plată, în special în raport cu clienții publici. Acest fenomen de propagare a riscului se reflectă în scăderea profitabilității, în amânarea investițiilor și în limitarea creșterii. Statul, în loc să susțină redresarea prin politici de parteneriat, devine un factor de risc.
În acest climat, fondurile europene sunt adesea prezentate drept colac de salvare. Dar fără prioritizare clară, fără eficiență în implementare și fără capacitate administrativă reală, banii se pot transforma în investiții irelevante. Nu este suficient să avem acces la bani. E esențial să avem un aparat administrativ capabil să-i folosească eficient și transparent.
Revenirea economică a României nu se poate baza pe ajustări brute și suprataxare. Fără reforme bugetare reale și politici publice orientate spre stimularea economiei private, țara riscă să se afunde într-o criză de încredere cu efecte economice și instituționale pe termen lung.
Este nevoie de o reformă bugetară autentică – nu doar contabilă, ci funcțională – însoțită de politici fiscale inteligente, stabilitate legislativă și un pact onest cu mediul privat.
România trebuie să înlocuiască logica de criză cu o viziune pe termen lung.
Și chiar dacă inflația ne golește buzunarele, să ne împotrivim ca politica să ne golească de speranță.
de Mircea Beuran, Președintele Academiei de Științe Medicale
CARE ESTE STAREA DE SĂNĂTATE A ROMÂNIEI?
Starea de sănătate a României reflectă un amestec de progrese și provocări, tipice multor țări est-europene aflate în curs de modernizare a sistemului de sănătate. Iată o prezentare generală:
1. Speranța de viață
Speranța de viață s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar rămâne sub media Uniunii Europene (UE). Speranța de viață a României este de aproximativ 75 de ani, comparativ cu media UE de aproximativ 81 de ani.
2. Boli netransmisibile (BNT)
Bolile cardiovasculare, cancerul și bolile respiratorii sunt principalele cauze de mortalitate. Factorii stilului de viață, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și obezitatea, contribuie în mod semnificativ la aceste afecțiuni. Bolile cardiovasculare reprezintă aproape 60% din toate decesele, o rată ridicată în comparație cu UE.
3. Mortalitatea infantilă
Rata mortalității infantile în România este relativ ridicată în comparație cu țările vest-europene, deși s-a îmbunătățit în ultimul deceniu. Rata este de aproximativ 5,8 la 1.000 de născuți vii, mai mare decât media UE de aproximativ 3,4.
4. Accesul la asistență medicală
România se confruntă cu provocări în ceea ce privește accesul la asistență medicală, în special în zonele rurale, unde facilitățile și profesioniștii sunt limitate. Țara are mai puțini medici și paturi de spital pe cap de locuitor în comparație cu media UE, ceea ce duce la disparități în ceea ce privește accesul și calitatea asistenței medicale.
5. Cheltuieli pentru sănătate
Cheltuielile pentru sănătate ale României sunt una dintre cele mai scăzute din UE, atât ca cheltuieli totale, cât și ca procent din PIB. Sistemul se bazează în mare măsură pe îngrijirea spitalicească, dar investițiile în îngrijirea preventivă și asistența medicală primară rămân scăzute.
6. Probleme de sănătate publică
Bolile transmisibile precum tuberculoza și hepatita B și C sunt încă îngrijorări. În plus, România se confruntă cu probleme legate de sănătatea mintală și ratele scăzute de vaccinare, care au devenit mai proeminente în timpul recentelor focare de rujeolă și COVID-19.
7. Stilul de viață și factorii comportamentali
Ratele ridicate de fumat, dieta proastă și nivelurile scăzute de activitate fizică contribuie la problemele de sănătate. Eforturile de îmbunătățire a conștientizării sănătății publice și de promovare a unor stiluri de viață mai sănătoase sunt în curs de desfășurare, dar se confruntă cu provocări socioeconomice.
În rezumat, deși au existat îmbunătățiri în ceea ce privește rezultatele sănătății în România, disparități semnificative în ceea ce privește accesul și calitatea, în special între zonele urbane și rurale, încă afectează starea generală de sănătate. Modernizarea sistemului de sănătate și investițiile sporite în îngrijirea preventivă sunt esențiale pentru promovarea sănătății publice.
CARE ESTE NIVELUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE DIN ROMÂNIA PRIN COMPARAȚIE CU ȚĂRILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE?
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește sănătatea publică, în special din cauza unor factori precum accesul limitat la servicii medicale de calitate, finanțarea redusă a sistemului de sănătate și prevalența ridicată a unor factori de risc. Iată principalele aspecte în care România diferă de alte state europene:
1. Speranța de viață
– România: În 2023, speranța de viață în România este de aproximativ 75 de ani, mai mică decât media UE, care depășește 80 de ani.
– Alte țări UE: Țările nordice, Franța și Spania au speranțe de viață mult mai ridicate, în jur de 82-84 de ani. Diferențele se datorează în parte accesului mai bun la îngrijire, prevenției și unei politici de sănătate publică mai solide.
2. Rata mortalității evitabile
Figura 1. Rata Mortalității Evitabile
– România: Are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din UE, care include decese ce ar putea fi prevenite prin acces la tratamente medicale sau prin prevenția bolilor.
– UE: Țările din vestul Europei, cu sisteme de sănătate mai bine dezvoltate, au rate mai mici de mortalitate evitabilă. România înregistrează o mortalitate ridicată din cauze precum bolile cardiovasculare și respiratorii.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalității, dar pandemia de COVID-19 a provocat un număr semnificativ de decese în anul 2020.
Figura 2. Ponderea Deceselor pe categorii de afecțiuni (2020)
3. Bolile cronice și factorii de risc
– Bolile cardiovasculare: România are rate ridicate de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare, de trei ori mai mari decât media UE. Acestea sunt influențate de factori precum obezitatea, fumatul și stilul de viață sedentar.
– Fumatul și consumul de alcool: Aproximativ 30% dintre români fumează, iar consumul de alcool per capita este ridicat. Aceste rate sunt printre cele mai mari din UE și contribuie la incidența crescută a bolilor cronice.
Figura 3. Incidența Factorilor de Risc
4. Accesul la servicii de sănătate
– România: Accesul la îngrijiri medicale de calitate este limitat, mai ales în zonele rurale. România cheltuiește aproximativ jumătate din media UE pe sănătate per capita, iar subfinanțarea afectează calitatea și accesibilitatea serviciilor.
– UE: Țările din vestul și nordul Europei oferă acces mai bun la îngrijiri medicale, iar diferențele între urban și rural sunt mai puțin pronunțate. De asemenea, acoperirea prin asigurări de sănătate este mai extinsă.
5. Sănătatea mintală
– România: Ratele de diagnostic pentru depresie și anxietate sunt mai mici, dar este posibil ca această diferență să fie cauzată de subdiagnosticare și stigmatizare. În timpul pandemiei, cazurile de probleme de sănătate mintală au crescut considerabil, dar accesul la tratament a rămas limitat.
Figura 4. Sănătatea Mintală
– UE: În țările din Europa de Vest, diagnosticarea și tratamentele pentru sănătatea mintală sunt mai bine integrate în sistemele de sănătate, cu o mai mare acceptare publică și un acces mai bun la resurse.
6. Vaccinarea și imunizarea
– România: Ratele de vaccinare pentru bolile copilăriei, cum ar fi rujeola, sunt mai scăzute decât media UE, din cauza ezitării față de vaccinuri și a accesului limitat în unele regiuni rurale. De exemplu, au existat epidemii de rujeolă în ultimii ani.
– UE: Țările vest-europene au rate de vaccinare mult mai ridicate, ceea ce reduce riscul de focare de boli prevenibile prin vaccin.
7. Obezitatea și alimentația
– România: Ratele de obezitate sunt în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza schimbărilor de stil de viață și accesului limitat la educație în nutriție. Aproximativ 25% din populație este afectată de obezitate.
– UE: Țările din nordul Europei și Marea Britanie au implementat programe eficiente de prevenire a obezității și de promovare a unei diete sănătoase, reducând astfel prevalența acesteia.
8. Subfinanțare sistemică și probleme de acces: România are cel mai scăzut nivel al cheltuielilor de sănătate ca procent din PIB dintre țările UE, cu doar aproximativ 85% din populație acoperită de asigurările sociale de sănătate. Această subfinanțare a dus la cheltuieli semnificative suportate direct de pacienți și la dependența de plățile informale, afectând accesul echitabil la îngrijiri. (Figurile 5, 6)
Figura 5. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor din România rămân cele mai scăzute dintre țările UE
Figura 6. Cheltuielile României sunt mai mici decât media UE în toate subdomeniile
9. Sănătate digitală și reforme: Deși sistemul de sănătate a întâmpinat dificultăți în aplicarea reformelor eficiente, pandemia de COVID-19 a accelerat dezvoltarea sănătății digitale, inclusiv telemedicina și dosarele electronice de sănătate, deși acestea rămân insuficient utilizate în zonele rurale.
Figura 7. Gradul de utilizare a teleconsultațiilor a crescut în timpul pandemiei de COVID-19 în România
În concluzie, România se confruntă cu provocări substanțiale în comparație cu alte țări europene. Cu toate acestea, investițiile în sănătate, programele de prevenție și accesul sporit la servicii de calitate ar putea ajuta la îmbunătățirea acestor statistici.*
CE COMPARAȚII SE POT FACE ÎNTRE ROMÂNIA ȘI CELELALTE ȚĂRI EUROPENE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE EFICIENȚA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ?
Eficiența sistemului de sănătate al României, în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, reflectă o serie de diferențe în ceea ce privește finanțarea, calitatea îngrijirii intraspitalicești, accesul la servicii medicale și rezultate generale ale stării publice de sănătate. Iată câteva comparații cheie:
1. Finanțarea și alocarea resurselor:
– România are una dintre cele mai mici cheltuieli pentru sănătate ca procent din PIB dintre țările UE, alocând aproximativ 5-6% din PIB, comparativ cu media UE de peste 9%.
– Țări precum Germania, Franța și Suedia investesc sume mai mari în sănătate, ceea ce permite îmbunătățirea infrastructurii, salarii competitive pentru personalul medical și o gamă mai extinsă de servicii de îngrijire.
2. Accesul la servicii medicale:
– România se confruntă cu o inegalitate de acces la servicii medicale, mai ales în mediul rural, unde există un deficit semnificativ de medici și facilități medicale. În contrast, țările din nordul Europei, precum Danemarca și Suedia, au sisteme bine dezvoltate pentru a asigura acces egal la îngrijire medicală.
– În Europa de Vest există o distribuție mai echilibrată a unităților medicale și a specialiștilor, ceea ce permite accesul rapid și calitativ al pacienților la tratamente esențiale.
Figura 8. România are un număr sub medie de asistenți medicali și un număr mult sub medie de medici comparativ cu alte state europene.
3. Indicatorii de sănătate în România:
– Indicatori precum speranța de viață și mortalitatea infantilă sunt sub media UE. De exemplu, speranța de viață în România este în jur de 75-76 de ani, comparativ cu media UE de aproximativ 81 de ani.
– Țările precum Spania și Italia, care au o speranță de viață ridicată, se concentrează pe îngrijirea preventivă și promovarea unui stil de viață sănătos, în timp ce România are încă un nivel ridicat al bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul.
4. Calitatea îngrijirii:
– În România, calitatea actului medical este afectată de lipsa echipamentelor moderne și de clădirile spitalicești învechite. Multe spitale funcționează în condiții sub standard, comparativ cu cele din Austria sau Olanda, care dispun de unități medicale bine dotate și de echipamente de ultimă generație.
– România se confruntă cu o rată crescută de infecții asociate asistenței medicale (infecții nosocomiale), comparativ cu țări din vestul Europei, unde protocoalele de igienă și de siguranță sunt mai stricte și mai bine implementate.
5. Satisfacția pacienților:
– Conform sondajelor de satisfacție, pacienții din România au niveluri mai scăzute de satisfacție față de calitatea îngrijirii medicale în comparație cu cetățenii din țări precum Olanda și Finlanda. Satisfacția scăzută este influențată de timpii de așteptare mai mari, accesul limitat la tratamente de specialitate și percepția asupra corupției din sistemul medical.
Figura 9. Românii au raportat rate mai ridicate ale nevoilor nesatisfăcute în materie de asistență medicală în timpul pandemiei, dar rate mai scăzute ale nevoilor nesatisfăcute în materie de îngrijiri de sănătate mintală.
6. Eficiența utilizării resurselor:
– România se confruntă cu o gestionare ineficientă a resurselor în multe spitale și unități medicale, ducând la risipă și la utilizarea suboptimă a fondurilor disponibile. În contrast, Germania și Suedia folosesc modele de management bazate pe date și pe performanță pentru a optimiza resursele și a reduce risipa.
În concluzie, sistemul de sănătate din România este mai puțin eficient decât cel al multor state membre ale Uniunii Europene. Acest lucru este cauzat de finanțarea limitată, de lipsa unei distribuții echitabile a serviciilor medicale, de dotările și infrastructura insuficientă, precum și de dificultățile de menținere a personalului medical. Pentru a îmbunătăți eficiența, România ar avea nevoie de reforme substanțiale, investiții mai mari și măsuri de consolidare a calității și a accesului la îngrijire, aliniindu-se astfel mai aproape de standardele europene.
CE REFORME MEDICALE AR TREBUI ROMÂNIA SĂ ADOPTE PENTRU A-ȘI ÎMBUNĂTĂȚI SISTEMUL PUBLIC DE SĂNĂTATE ȘI STAREA DE SĂNĂTATE PROPRIU-ZISĂ A POPULAȚIEI?
Pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate și a sănătății publice în România, sunt câteva direcții de reformă prioritare, inspirate din bune practici internaționale și adaptate la specificul național. Aceste reforme ar trebui să vizeze atât îmbunătățirea infrastructurii, cât și accesul la servicii și prevenirea bolilor.
1. Investiții în infrastructura medicală
– Renovarea și modernizarea spitalelor: Multe spitale din România au nevoie de renovări semnificative și de echipamente moderne. Investițiile în infrastructură ar putea reduce infecțiile nosocomiale și ar îmbunătăți condițiile pentru pacienți și personalul medical.
– Construirea de noi spitale și centre medicale: În zonele rurale sau subdezvoltate, este esențial să se construiască centre de sănătate pentru a facilita accesul la îngrijiri de bază.
2. Digitalizarea și implementarea dosarului electronic de sănătate
– Dosarul electronic național: Un dosar electronic centralizat ar facilita accesul medicilor la istoricul medical complet al pacienților și ar ajuta la reducerea timpului de diagnosticare și tratament.
– Telemedicină: Extinderea accesului la telemedicină, mai ales în zonele rurale, ar putea ajuta pacienții să obțină consultații de specialitate fără a se deplasa la orașe.
3. Stimularea personalului medical
– Creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de lucru: Pentru a reduce migrarea cadrelor medicale, salariile competitive și un mediu de lucru sigur sunt esențiale.
– Programe de formare continuă: Acestea ar trebui să fie gratuite și accesibile pentru a menține personalul medical actualizat cu cele mai noi practici și tehnologii.
4. Dezvoltarea unui sistem de prevenție și educație pentru sănătate
– Campanii de educație pentru sănătate: Prin campanii naționale, oamenii ar putea fi încurajați să adopte un stil de viață sănătos și să efectueze controale medicale periodice.
– Programe de screening pentru boli cronice: Screeningurile pentru boli cardiovasculare, diabet, cancer și alte afecțiuni frecvente ar putea duce la identificarea precoce a problemelor de sănătate.
5. Îmbunătățirea gestionării finanțării și a transparenței
– Alocare eficientă a fondurilor: Transparența în alocarea fondurilor și reducerea birocrației ar putea ajuta la folosirea mai eficientă a resurselor, concentrându-le acolo unde este cea mai mare nevoie.
– Sisteme de monitorizare a performanței: Implementarea unor standarde de calitate și sisteme de evaluare a performanței ar putea încuraja spitalele și personalul medical să ofere îngrijire de calitate superioară.
6. Extinderea asigurărilor de sănătate și accesului la servicii
– Asigurări de sănătate complementare: Crearea unui sistem de asigurări complementare pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în sistemul public.
– Accesibilitate în zonele rurale: Dezvoltarea unor programe de finanțare pentru servicii de îngrijire la distanță și echipe medicale mobile pentru a adresa lipsa de acces în zonele rurale.
7. Creșterea finanțării pentru cercetare și inovare medicală
– Fonduri pentru cercetare: Investițiile în cercetarea medicală, inclusiv colaborarea cu universități și centre de cercetare internaționale, ar putea stimula descoperiri noi și soluții pentru problemele specifice ale populației.
– Inovația în sănătate: Implementarea de tehnologii inovatoare, cum ar fi inteligența artificială pentru diagnosticare și managementul bolilor, ar putea optimiza resursele disponibile.
Aceste reforme ar necesita voință politică, investiții semnificative și o abordare strategică pe termen lung. Un sistem de sănătate mai modern și accesibil ar putea îmbunătăți considerabil sănătatea publică și calitatea vieții în România.
CE SOLUȚII PROPUNE INTELIGENȚA Artificială ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII MEDICALE DIN ROMÂNIA?
Pentru îmbunătățirea infrastructurii medicale din România, se pot lua în considerare mai multe soluții care să abordeze atât modernizarea unităților existente, cât și extinderea capacităților pentru a răspunde cerințelor tot mai mari ale populației. Iată câteva soluții concrete:
1. Modernizarea spitalelor existente
Reabilitarea clădirilor învechite: Multe spitale din România funcționează în clădiri vechi și insuficient modernizate. Este necesară reabilitarea acestora prin renovări complete care să includă reparații structurale, instalații sanitare și electrice, precum și măsuri de eficiență energetică.
Dotarea cu echipamente moderne: Multe unități spitalicești nu dispun de echipamente medicale adecvate. Achiziționarea de echipamente moderne, cu accent pe diagnosticarea rapidă și precisă (ex. aparate RMN, CT), ar îmbunătăți semnificativ capacitatea spitalelor de a trata pacienții în mod eficient.
2. Construirea de noi unități medicale
Spitale regionale moderne: Construcția unor spitale regionale de urgență ar contribui la reducerea presiunii asupra unităților din centrele mari și ar facilita accesul pacienților din diverse regiuni la îngrijiri medicale de calitate.
Centre medicale în mediul rural: Investiții în dezvoltarea unor centre medicale mai mici în mediul rural ar ajuta la acoperirea zonelor care nu dispun de infrastructură medicală. Aceste centre ar putea oferi îngrijiri de bază, evitând deplasările lungi ale pacienților.
3. Parteneriate public-private (PPP)
Atracția de investiții private: Guvernul ar putea încuraja parteneriatele public-private pentru a construi și moderniza spitale. Aceste parteneriate ar putea aduce finanțare suplimentară și know-how din sectorul privat, accelerând astfel modernizarea infrastructurii medicale.
Management privat: Există oportunități de a introduce management privat pentru administrarea anumitor unități, pentru a îmbunătăți eficiența operațională, reducerea costurilor și oferirea de servicii mai bune.
4. Utilizarea fondurilor europene
Accesarea fondurilor structurale și de investiții: România are la dispoziție fonduri europene ce pot fi utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii medicale. Un plan strategic de atragere și utilizare eficientă a acestor fonduri ar putea contribui semnificativ la modernizarea infrastructurii.
Transparență și eficiență în utilizare: Este important să fie asigurate transparența în utilizarea acestor fonduri, precum și un proces eficient pentru a minimiza birocrația și întârzierile.
5. Implementarea de standarde moderne
Standardele de igienă și siguranță: Clădirile spitalicești trebuie să fie conforme cu standardele moderne de igienă și siguranță, inclusiv ventilarea adecvată, circuitele de flux al pacienților și separarea clară a zonelor pentru a preveni infecțiile nosocomiale.
Design pentru eficiență și flux: Spitalele ar trebui să fie proiectate pentru a asigura un flux de pacienți eficient și pentru a minimiza timpul de așteptare. Aceasta include și crearea unor spații adaptate pentru confortul pacienților și familiilor acestora.
6. Digitalizarea infrastructurii
Dosarul electronic al pacientului: Digitalizarea întregii infrastructuri pentru a include dosarul electronic al pacientului și soluții de telemedicină ar permite o mai bună comunicare între diferitele unități medicale și ar facilita accesul la informații relevante în timp real.
Telemedicina: Dezvoltarea infrastructurii pentru telemedicină ar permite pacienților din zonele rurale sau greu accesibile să beneficieze de consultații medicale fără a fi nevoie de deplasări.
7. Managementul și mentenanța infrastructurii
Planuri de mentenanță preventive: Spitalele și alte unități medicale ar trebui să aibă planuri clare de mentenanță pentru echipamente și clădiri. Mentenanța preventivă poate reduce costurile de reparații și poate prelungi durata de viață a infrastructurii.
Evaluări periodice: Efectuarea de evaluări periodice pentru a identifica rapid zonele cu probleme și a lua măsuri corective ar putea asigura că infrastructura medicală este întotdeauna la standardele cerute.
8. Integrarea conceptului de „spital verde”
Eficiență energetică: Utilizarea materialelor și tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic poate reduce semnificativ costurile de funcționare. Clădirile ar trebui să fie izolate corespunzător și dotate cu soluții de energie regenerabilă (de ex. panouri solare).
Reducerea amprentei ecologice: Spitalele ar putea implementa măsuri pentru reducerea consumului de apă și gestionarea eficientă a deșeurilor, inclusiv reciclarea materialelor și tratarea corespunzătoare a deșeurilor medicale.
9. Integrarea serviciilor comunitare și a asistenței ambulatorii
Centre ambulatorii bine echipate: Dezvoltarea unor centre ambulatorii bine dotate pentru diagnostic și tratament rapid poate reduce presiunea asupra spitalelor și poate preveni aglomerarea unităților de urgență.
Integrarea serviciilor sociale: Colaborarea cu autoritățile locale pentru a asigura servicii de asistență socială adecvate, care să sprijine pacienții în perioada de recuperare.
10. Accesibilitate și mobilitate
Transport medical de urgență: Dezvoltarea unui sistem mai eficient de transport medical de urgență, inclusiv ambulanțe moderne și centre de coordonare, ar putea îmbunătăți semnificativ timpii de răspuns în cazuri de urgență.
Accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități: Clădirile medicale trebuie să fie adaptate pentru a oferi acces facil pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv rampe de acces, lifturi și echipamente specializate.
Implementarea acestor soluții ar necesita colaborare între guvern, autoritățile locale, sectorul privat și comunitatea medicală. Prin modernizarea infrastructurii și prin investiții strategice, sistemul de sănătate din România poate deveni mai eficient, mai accesibil și mai capabil să răspundă nevoilor populației.
Cum priveşte AI cercetarea medicală Imagine generată de AI (Image Generator GPT).
Textul prezintă suport AI (ChatGPT 4o, ChatGPT 1o-mini), iar diagramele și schemele grafice sunt generate cu suport AI (Whimsical Diagrams).
(https://eurohealthobservatory.who.int/publications/m/romania-country-health-profile-2023 https://read.oecd-ilibrary.org/social-issues-migration-health/romania-country-health-profile-2023_f478769b-en https://health.ec.europa.eu/system/files/2019-11/2019_chp_romania_english_0.pdf https://health.ec.europa.eu/system/files/2017-12/chp_romania_english_0.pdf https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/communicable-disease-threats-report-2-8-january-2022-week-1 (Vlădescu et al.,2016). (Brînzac,2023).
de Simon Peters, analistul platformei de investiții eToro pentru piața criptoactivelor
Bitcoin a înregistrat o revenire săptămâna trecută, crescând cu 4,5% până la 113.000 de dolari, în urma semnalelor de încetinire a pieței muncii din SUA, care au alimentat și mai mult așteptările privind o reducere a ratei dobânzii de către Rezerva Federală la următoarea sa reuniune din 17 septembrie.
Ofertele de locuri de muncă (sondajul JOLTS), variația ocupării forței de muncă conform raportului ADP și cererile inițiale de șomaj de la începutul săptămânii au fost mai mici decât previziunile. Evenimentul principal de vineri, cifra salariilor din sectorul non-agricol și rata șomajului, a dezamăgit, de asemenea.
În mod similar cu bitcoin, altcoin-urile, măsurate prin capitalizarea totală a pieței, excluzând bitcoin, au crescut cu 2%, adăugând 30 de miliarde de dolari, pe măsură ce investitorii au „fixat” o reducere a ratei dobânzii.
Intrebarea e acum cu cât va scădea dobânda cheie? CME FedWatch arată acum o probabilitate de 90% pentru o reducere cu 0.25% și o probabilitate de 10% pentru o reducere cu 0.50%.
Cele mai recente cifre ale indicelui prețurilor de consum (IPC) și ale indicelui prețurilor de producție (IPP) vor fi urmărite cu atenție în această săptămână și ar putea provoca o oarecare volatilitate pe piețe.
CELE MAI IMPORTANTE EVOLUȚII
$WLD worldcoin a avut una dintre cele mai mari creșteri din ultima săptămână, de 40%, în urma lansării inițiativei sale de calcul multipartit anonim (APMC) în colaborare cu universități globale, concepută pentru a consolida tehnologia cuantică securizată a Worldcoin.
Worldcoin se tranzacționează în prezent la 1,2527 dolari, cu 860% mai puțin față de maximul istoric de 12 dolari înregistrat în martie 2024.
ȘTIRI CARE NE-AU ATRAS ATENȚIA
Primul ETF Dogecoin ar putea fi lansat săptămâna aceasta
REX-Osprey ar putea lansa săptămâna aceasta primul ETF care oferă expunere la dogecoin, potrivit analistului pentru ETF al Bloomberg, Eric Balchunas, sub rezerva aprobării SEC.
Conform prospectului depus, ETF-ul dogecoin propus, DOJE, urmărește să obțină expunere la dogecoin prin investiții într-o filială din Insulele Cayman în conformitate cu cadrul legal oferit de Investment Company Act din 1940 (40-Act), care reglementează fondurile de investiții, și nu de Securities Act din 1933, ca în cazul ETF-urilor spot bitcoin și ethereum aprobate în 2024.
Deoarece scopul principal al Legii 40 este de a reglementa fondurile de investiții, în timp ce Legea din 1933 se referă în general la titlurile de valoare garantate cu mărfuri, respectiv trusturi care dețin pur și simplu marfa și emit o acțiune care reprezintă un drept asupra respectivei mărfi, SEC este, în general, mai dispusă să aprobe aceste ETF-uri în conformitate cu Legea 40.
REX-Osprey are deja experiență și a lansat cu succes un ETF cripto în conformitate cu Legea 40. La începutul lunii iulie a acestui an, a lansat ETF-ul solana + staking SSK, care a devenit primul ETF din SUA care combină expunerea solana cu recompense on-chain pentru staking.
În prospectul depus sunt menționate și TRUMP și BONK, precum și criptoactivele cu capitalizare mai mare BTC, ETH, XRP și SOL.
Dacă ETF-ul DOJE va fi lansat, ETF-urile pentru TRUMP, BONK și XRP ar putea urma foarte repede, ceea ce ar putea provoca o creștere a prețului acestor criptoactive.Dogecoin a crescut cu 10% față de săptămâna trecută, tranzacționându-se în prezent la 0,23373 de dolari
În contextul încheierii schemei de plafonare a prețurilor energiei electrice și al implementării pachetului de consolidare fiscală, rata anuală a inflației va cunoaște reconfigurări substanțiale pe intervalul proiecției, respectiv următoarele opt trimestre. Astfel, traiectoria preia în prima parte a intervalului impactul amplu al creșterii tarifelor electricității în luna iulie 2025 și cel al majorării impozitelor indirecte – TVA și accize – în luna august a aceluiași an, cele două șocuri având efecte de runda întâi evaluate la 2 puncte procentuale fiecare. Influența acestor măsuri asupra ratei anuale a inflației IPC va persista timp de 12 luni. Din a doua parte a intervalului de prognoză, vor deveni dominante efectele dezinflaționiste ale consolidării fiscale, reflectate în atenuarea cererii agregate, în special a consumului și investițiilor. În aceste condiții, valorile prognozate ale ratei anuale a inflației sunt de 8,8 la sută la finele anului curent, de 3 la sută în decembrie 2026 și de 2,7 la sută la orizontul proiecției, trimestrul II 2027.
Față de proiecția din Raportul asupra inflației publicat în luna mai, rata anuală a inflației IPC estimată pentru sfârșitul anului curent este mai ridicată cu 4,2 puncte procentuale. Din această revizuire, majorarea impozitelor indirecte explică 2 puncte procentuale, iar subestimarea anterioară a impactului scumpirii energiei electrice încă 1,5 puncte procentuale. În schimb, pentru finele anului viitor, rata anuală a inflației este mai redusă cu 0,4 puncte procentuale, pe fondul revizuirii inflației de bază.
În pofida materializării unor riscuri puternic ascendente semnalate anterior, balanța riscurilor asociate proiecției ratei anuale a inflației IPC continuă să fie înclinată în sus, sugerând posibile noi abateri în sens ascendent de la traiectoria din scenariul de bază, mai ales pe termen scurt. Persistă incertitudini privind evoluția prețurilor administrate, în special cele la gaze naturale, precum și posibilitatea unor noi măsuri de natură fiscală. Aceste incertitudini sporesc și riscul unei slăbiri a ancorării așteptărilor inflaționiste ale agenților economici pe orizontul mediu.
Ipoteze externe
Comparativ cu Raportul precedent, dinamica activității economice a partenerilor externi, aproximată prin agregatul PIB UE efectiv, a fost menținută la 1,1 la sută în 2025, respectiv revizuită în jos, la 1,3 la sută în 2026 față de 1,5 la sută anterior (Tabel 1). Pe termen scurt, prognoza indică o încetinire a activității economice din UE efectiv, ca urmare a epuizării efectului generat de concentrarea anticipată a exporturilor în trimestrul I 2025, în contextul majorării unilaterale a tarifelor vamale de către SUA, și a incertitudinilor persistente privind politicile comerciale. Pe termen mediu, revenirea este așteptată a avea loc pe seama îmbunătățirii venitului disponibil real, a reducerii treptate a incertitudinii și a ameliorării cererii externe. Un aport favorabil la dinamizarea creșterii este așteptat să provină și din partea programelor finanțate la nivel european și național. În aceste condiții, deviația cererii externe efective a fost ușor revizuită în jos pentru ultimul trimestru al anului curent și prima jumătate a anului 2026, fiind previzibil ca indicatorul să persiste în teritoriul negativ pe întregul interval de proiecție, similar evaluării precedente.
Tabel 1. Evoluția așteptată a variabilelor externe
–valori medii anuale
2025
2026
Creșterea economică în UE efectiv (%)
1,1
1,3
Inflația anuală din zona euro (%)
2,0
1,7
Inflația anuală din zona euro exclusiv produse energetice (%)
2,4
2,0
Inflația anuală IPC SUA (%)
2,9
2,9
Rata dobânzii EURIBOR la 3 luni (% p.a.)
2,1
1,8
Cursul de schimb dolar SUA/euro
1,13
1,18
Prețul petrolului Brent (dolari SUA/baril)
69,4
65,8
Sursa: ipoteze BNR pe baza datelor Comisiei Europene, Consensus Economics și Bloomberg
Rata medie anuală a inflației din zona euro a fost reevaluată la un nivel mai scăzut față de cel din Raportul anterior atât pentru anul curent – 2 la sută față de 2,3 la sută –, cât și pentru anul 2026 – 1,7 la sută față de 1,9 la sută –, în principal pe seama subcomponentei „energie”, dar și ca urmare a aprecierii euro. În anul 2026, revizuirea are în vedere și impactul unei scăderi așteptate a prețului la energie electrică în Germania, datorată unor tarife mai reduse de utilizare a rețelelor. Rata anuală a inflației headline a atins reperul BCE de 2 la sută în trimestrul II 2025, cu trei trimestre mai devreme decât în evaluarea anterioară. Ulterior, până la orizontul proiecției, rata inflației headline este așteptată a se poziționa sub sau chiar la nivelul de 2 la sută, cu un minim de 1,4 la sută preconizat pentru trimestrul I 2026.
Prognoza ratei inflației IAPC exclusiv energia[1]din zona euro a fost menținută pentru anul 2025 la 2,4 la sută, respectiv redusă pentru anul 2026 la 2 la sută, de la 2,2 la sută în Raportul anterior. În profil trimestrial, indicatorul urmează o traiectorie în continuare descendentă, apropiată, dar ușor mai ridicată pe termen scurt comparativ cu cea a inflației headline. Printre factorii care influențează evoluția indicatorului se numără o scădere anticipată a inflației serviciilor, temperarea presiunilor salariale, respectiv prețurile mai reduse ale energiei. La orizontul prognozei, trimestrul II 2027, rata inflației IAPC exclusiv energia este evaluată a se plasa la un nivel similar cu cel al inflației headline, de 2 la sută.
Rata nominală a dobânzii EURIBOR la 3 luni a continuat să se reducă, și este anticipată a se diminua pe termen scurt, până la un minim de 1,8 la sută în trimestrul IV 2025. Pe termen mai lung, rata dobânzii ar urma să revină ușor până la nivelul de 2 la sută, atins în trimestrul II 2027. Coborârea ratei reale a dobânzii EURIBOR la 3 luni sub nivelul estimat de echilibru al acesteia în trimestrul III 2025 semnalizează trecerea în teritoriul stimulativ a conduitei politicii monetare a BCE. Ulterior, deviația ratei reale a dobânzii EURIBOR la 3 luni este proiectată a se adânci în teritoriul negativ.
În al doilea trimestru al anului curent, dolarul SUA a înregistrat o depreciere importantă în raport cu moneda europeană. În trimestrul III 2025, dolarul SUA este așteptat să înregistreze o nouă depreciere la nivel trimestrial. Ulterior, pe parcursul intervalului de proiecție, ritmul deprecierii dolarului american față de euro este anticipat a se atenua semnificativ. Această dinamică are loc în contextul îmbunătățirii perspectivelor privind economia zonei euro, ca efect al angajamentului UE de creștere a cheltuielilor alocate sectorului de apărare, în paralel cu înrăutățirea celor privind economia SUA, pe fondul tensiunilor comerciale generate de noile măsuri protecționiste, dar și al unui set mai larg de politici economice care slăbesc unele fundamente ale economiei americane și încurajează o reorientare a fluxurilor de capital către alte regiuni, în special către Europa. În raport cu evaluarea precedentă, scenariul actual anticipează o depreciere mai amplă a dolarului față de euro, fapt ce implică, ceteris paribus, un leu semnificativ mai apreciat față de dolarul SUA pe parcursul intervalului de prognoză.
Scenariul de evoluție a prețului petrolului Brent a fost fundamentat pe baza cotațiilor futures și prevede o traiectorie descendentă pe termen mediu, în contextul unei cereri globale scăzute, dar și al unei oferte robuste. Astfel, la orizontul proiecției, prețul petrolului Brent este prevăzut a se plasa în jurul valorii de 66 dolari SUA/baril (Grafic 1). Pe latura cererii, pe termen scurt și mediu se manifestă îngrijorările cu privire la încetinirea activității economice la nivel global, cu efect și asupra diminuării cererii de petrol. Pe latura ofertei, majorarea producției de către statele membre OPEC+, cu efect asupra creșterii stocurilor de țiței, exercită presiuni descendente suplimentare asupra traiectoriei prețului petrolului. Cu toate acestea, intensificarea conflictelor geopolitice din Orientul Mijlociu ar putea genera creșteri ale prețului materiei prime pe parcursul intervalului de prognoză.
Grafic 1. Scenariul de evoluție a prețului internațional al petrolului Brent
Sursa: US Energy Information Administration, ipoteze BNR pe baza datelor Bloomberg
Perspectivele inflației
În luna iunie 2025, rata anuală a inflației IPC a atins valoarea de 5,66 la sută, în creștere de la nivelul de 4,86 la sută consemnat în martie. Pe intervalul proiecției, în contextul încheierii schemei de plafonare a prețurilor energiei electrice[2] și al implementării pachetului de consolidare fiscală, indicatorul va cunoaște reconfigurări substanțiale. Traiectoria preia în prima parte a intervalului impactul amplu al creșterii tarifelor electricității în luna iulie 2025 și cel al majorării impozitelor indirecte[3](TVA și accize) în luna august a aceluiași an, cele două șocuri având efecte de runda întâi evaluate la 2 puncte procentuale fiecare, care vor afecta rata anuală a inflației IPC timp de patru trimestre. Astfel, în trimestrul III 2025, rata inflației va înregistra un salt semnificativ, până la un maxim de 9,2 la sută în septembrie (Grafic 2), urmând să scadă ușor la finalul anului, până la 8,8 la sută. Ulterior, în trimestrul III 2026, indicatorul va scădea semnificativ, reintrând în intervalul de variație al țintei, atât pe fondul efectelor statistice de bază[4], cât și al persistenței și chiar al amplificării semnificative a deficitului de cerere până la finalul anului viitor.
GRAFIC 2. PROGNOZA INFLAȚIEI IPC ȘI CORE 2 AJUSTAT
Sursa: INS, proiecție BNR
În aceste condiții, rata anuală a inflației este proiectată pe o traiectorie descendentă în a doua parte a anului 2026 și în prima jumătate a anului 2027. Ca urmare, valorile prognozate pentru sfârșitul anului 2026 și pentru trimestrul II 2027, orizontul proiecției, sunt de 3 la sută, și, respectiv, 2,7 la sută.
Din perspectiva distribuției presiunilor inflaționiste la nivelul structurii IPC, după ce în perioada 2023-2024 rata anuală a inflației CORE2 ajustat a fost mai ridicată decât cea a ansamblului subcomponentelor exogene ale coșului, începând din trimestrul III al anului curent se preconizează inversarea raportului (Tabel 2).
Tabel 2. Rata anuală a inflației IPC și CORE2 ajustat în scenariul de bază
variație anuală (%), sfârșit de perioadă
2023
2024
2025
T3
T4
T1
T2
T3
T4
T1
T2
Țintă (valoare centrală)
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
Proiecție IPC
9,2
8,8
8,0
7,9
3,4
3,0
2,9
2,7
Proiecție IPC*
7,0
6,6
5,7
5,6
3,1
2,8
2,6
2,5
Proiecție CORE2 ajustat
7,1
6,8
6,1
5,4
3,4
2,7
2,4
2,0
*) calculat la taxe constante
Comparativ cu prognoza precedentă, publicată în Raportul asupra inflației din luna mai, revizuirea ratei anuale a inflației IPC la sfârșitul anului curent este de 4,2 puncte procentuale (Grafic 3). Principalele reevaluări au fost determinate de subestimarea scumpirii energiei electrice din iulie, cu o contribuție suplimentară de 1,5 puncte procentuale, de majorarea cotelor TVA, cu impact de 1,6 puncte procentuale, și a accizelor, cu impact de 0,4 puncte procentuale. Suplimentar, la revizuire mai contribuie și presiuni inflaționiste mai ridicate din partea inflației de bază și a celei a grupei LFO la taxe constante, evaluate la 0,4 puncte procentuale fiecare, în timp ce contribuția inflației produselor din tutun este ușor mai redusă, cu 0,2 puncte procentuale. În schimb, în a doua parte a intervalului proiecției, rata anuală a inflației este proiectată la valori mai scăzute decât anterior, respectiv cu 0,4 puncte procentuale la finele anului viitor, dar și în trimestrul I 2027, pe fondul revizuirii în jos a inflației de bază, sub influența cererii agregate reduse, cu efect dezinflaționist.
Grafic 3. Contribuţia componentelor la rata anuală a inflaţiei IPC*
Sursa: INS, proiecție BNR
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a accelerat ușor în trimestrul II, de la 5,2 la sută în martie 2025 la 5,7 la sută în iunie. Pe termen scurt, traiectoria anticipată este influențată semnificativ de majorarea impozitelor indirecte în august 2025, la care se adaugă însă și presiuni persistente din partea costurilor de producție cu materiile prime agroalimentare, a celor cu forța de muncă și a anticipațiilor inflaționiste. După saltul din trimestrul III 2025, și un maxim de 7,1 la sută în luna septembrie, rata anuală a inflației de bază se va înscrie pe o traiectorie continuu descendentă, cu o scădere mai importantă la ieșirea din baza de calcul a impactului de runda întâi al majorării impozitelor indirecte, în trimestrul III 2026. La reducere va contribui, totodată, și atenuarea cererii agregate, care va determina acumularea și, în timp, accentuarea presiunilor dezinflaționiste, pe fondul încetinirii activității economice, în special ca urmare a procesului de consolidare fiscală. Atât cuantumul veniturilor nominale, cât și al celor reale vor fi afectate de evoluții precum înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, temperarea creșterilor salariale în sectorul privat și intensificarea temporară a inflației. După o creștere abruptă și un vârf anticipate în trimestrul III, așteptările privind inflația sunt prognozate să urmeze o traiectorie descendentă pe întregul interval de prognoză. Presiuni dezinflaționiste suplimentare vor proveni și din partea prețurilor bunurilor din import, în linie cu reducerea lentă preconizată pentru inflația IAPC exclusiv energie din zona euro. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este proiectată la 6,8 la sută la sfârșitul anului curent, la 2,7 la sută în decembrie 2026 și la 2 la sută în trimestrul II 2027 (Grafic 2).
Comparativ cu prognoza anterioară, traiectoria ratei anuale a inflației de bază este revizuită în sus până în trimestrul III 2026 inclusiv, iar ulterior la valori mai reduse. Astfel, pentru sfârșitul anului curent, proiecția actualizată este cu 2,3 puncte procentuale mai ridicată, respectiv mai redusă cu 0,5 puncte procentuale în decembrie 2026 și cu 0,6 puncte procentuale în trimestrul I 2027. În prima parte a intervalului, pe lângă impactul noilor măsuri fiscale, evaluat la circa 1,4 puncte procentuale, la revizuire contribuie și persistența unor presiuni inflaționiste asociate costurilor cu materiile prime agricole și cu forța de muncă, cu efecte asupra prețurilor finale ale alimentelor procesate și ale tarifelor serviciilor. Pe termen mediu, reevaluarea inflației de bază este determinată în principal de cea a gapului PIB.
Nivelul prognozat al contribuției cumulate a componentelor exogene ale coșului la rata anuală a inflației IPC este de 4,4 puncte procentuale la finele anului curent, de 1,3 puncte procentuale în decembrie 2026 și de 1,4 puncte procentuale la orizontul proiecției, iunie 2027 (Grafic 4). Pentru decembrie 2025, reevaluarea semnificativ ascendentă față de Raportul din mai, de 2,8 puncte procentuale, este cauzată, pe de o parte, de subestimarea scumpirii energiei electrice în iulie (1,5 puncte procentuale), iar pe de altă parte, de majorarea de TVA și accize din luna august 2025 (1,1 puncte procentuale).
Grafic 4. Inflaţia anuală a preţurilor combustibililor şi a celor ale energiei electrice şi gazelor naturale
Sursa: INS, proiecție BNR
În cazul grupei combustibililor, traiectoria favorabilă consemnată în semestrul I al anului curent este succedată, în prima parte a intervalului proiecției (trimestrul III 2025 – trimestrul II 2026), de anticiparea unor rate de creștere semnificativ peste ținta centrală (Grafic 5, Tabel 3). Evoluția așteptată a componentei este imprimată de impactul nefavorabil al majorării impozitelor indirecte – TVA și accize – din luna august[5](cu efecte timp de patru trimestre). Dinamica recentă mai temperată a cotației țițeiului[6]a acționat în sens opus, dar într-o măsură mult mai redusă. Astfel, traiectoria a fost revizuită semnificativ ascendent în această perioadă. Pentru restul intervalului, pe fondul disipării efectelor inflaționiste cauzate de majorarea impozitelor indirecte și al relativei stabilizări a cotațiilor futures ale petrolului, dinamica anuală a prețurilor combustibililor este proiectată a se atenua semnificativ, la valori plasate în proximitatea marginii superioare a benzii de variație a țintei centrale. Revizuirea aferentă trimestrului IV 2026 este de asemenea ascendentă, dar de o amplitudine mai redusă.
Grafic 5. Inflaţia anuală a preţurilor administrate (excl. Energie electrică şi gaze naturale)
Sursa: INS, proiecţie BNR
Tabel 3. Dinamica anuală a inflației componentelor exogene ale IPC
variație anuală (%), sfârșit de perioadă
dec. 2025
dec. 2026
iun. 2027
Prețuri bunuri energetice
17,7
1,8
2,5
Prețuri combustibili Prețuri energie electrică Prețuri gaze naturale
6,4 56,6 -1,1
3,8 -1,1 -0,1
4,0 0,8 0,4
Prețuri LFO
11,7
7,4
7,6
Prețuri administrate (excl. gaze naturale)
7,9
3,6
3,6
Prețuri produse din tutun și băuturi alcoolice
6,9
4,6
4,5
Sursa: INS, proiecție BNR
Ca urmare a expirării schemei de plafonare[7]a prețurilor energiei electrice pentru consumatorii casnici – la 30 iunie –, ritmul anual de creștere a acestora este anticipat a înregistra dinamizări semnificative în prima parte a intervalului proiecției (Grafic 5, Tabel 3). Față de Raportul anterior, valoarea de la finele anului curent a fost reevaluată puternic în sus, pe seama noilor prețuri practicate de operatorii de piață în perioada postplafonare. Pentru restul intervalului de proiecție, scenariul de bază încorporează, similar rundei anterioare, modificări minore ale prețurilor energiei electrice.
Dinamica tarifelor gazelor naturale din a doua parte a anului curent și până în trimestrul I al anului 2026 este determinată exclusiv de efectele schemei de plafonare a prețurilor pentru consumatorii casnici, situându-se la valori ușor negative (Grafic 5, Tabel 3). Pentru acest an, traiectoria a fost revizuită descendent, în contextul unor corecții sezoniere mai ample, în trimestrul II, ale cotațiilor pe piețele en gros. Ulterior expirării schemei de plafonare – 31 martie 2026 –, în absența unor informații certe privind măsurile autorităților de profil, scenariul de bază încorporează, similar rundei anterioare, modificări marginale ale prețurilor gazelor naturale.
Dinamica anuală a prețurilor administrate – exclusiv tarife gaze naturale – este anticipată a consemna în continuare valori superioare intervalului țintei centrale în prima parte a intervalului de prognoză, fiind revizuită în sus față de runda anterioară ca urmare a majorării TVA pentru toate subcomponentele grupei[8] începând cu luna august 2025 (Grafic 6, Tabel 3). Pentru restul intervalului de prognoză, se anticipează o dinamică anuală a grupei relativ similară celei proiectate anterior, fiind fundamentată pe baza tiparului istoric al ajustărilor operate în cazul principalelor categorii de produse.
Grafic 6. Inflaţia anuală a preţurilor LFO
Sursa: INS, proiecţie BNR
Condițiile climaterice nefavorabile – temperaturi scăzute, vreme ploioasă – de pe parcursul trimestrului II al anului curent au generat presiuni inflaționiste însemnate asupra grupei LFO. Pe acest fundal, dar și pe seama efectelor nefavorabile asociate măsurilor fiscale, dinamica anuală a prețurilor a accelerat vizibil, fiind anticipată a se menține la valori cu două cifre în prima jumătate a intervalului de proiecție (Grafic 7, Tabel 3). Ca urmare, nivelul pentru finele anului curent a fost revizuit semnificativ ascendent față de runda anterioară. Ulterior, sub ipoteza unei recolte agricole normale în 2026-2027, prognoza se plasează la valori similare celor proiectate anterior.
Grafic 7 . GAPUL PIB
Sursa: evaluări BNR pe baza datelor INS
În prima parte a intervalului proiecției, traiectoria dinamicii anuale a prețurilor produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice este grevată de impactul majorării impozitelor indirecte în august 2025 – TVA și accize aplicabile acestor produse[9]. Astfel, traiectoria pentru anul curent a fost revizuită în sus față de Raportul din mai. Ulterior, se preconizează o temperare a dinamicii grupei, similară celei proiectate anterior. Evoluția componentei este configurată în principal pe baza majorărilor de accize prevăzute în legislație, dar luând în considerare și comportamentul operatorilor din domeniu privind ajustarea prețurilor finale.
Presiuni ale cererii în perioada curentă și în cadrul intervalului de proiecție
Deviația PIB (gapul PIB)
În trimestrul I 2025, PIB real a stagnat în termeni trimestriali[10], evoluție doar ușor sub avansul modest prognozat în Raportul precedent. Pe latura de utilizare însă divergențele față de proiecția anterioară au fost însemnate. Consumul efectiv al gospodăriilor populației a înregistrat o comprimare trimestrială, în timp ce prognoza prevedea doar o decelerare mai consistentă, iar formarea brută de capital fix a evoluat semnificativ peste așteptări, consemnând un avans excepțional[11]. O altă contribuție favorabilă a provenit și din partea exporturilor nete, pe fondul dinamicii peste așteptări a exporturilor de bunuri și servicii superioară celei aferente importurilor. În contextul în care contribuțiile la creșterea economică din partea absorbției interne și a exporturilor nete însumează circa 4 puncte procentuale, dinamica nulă a PIB real din trimestrul I 2025 implică o contribuție de o magnitudine de asemenea foarte ridicată, dar de semn opus, din partea componentei reziduale – discrepanța statistică și variația stocurilor –, cu un conținut economic extrem de redus.
Pentru trimestrul II 2025, estimările indică o creștere doar moderată a PIB real. Pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2025 față de cel precedent, comerțul cu amănuntul a înregistrat o comprimare, în timp ce serviciile prestate populației au crescut. La nivelul industriei și al construcțiilor, evoluțiile favorabile ale indicatorilor hard au fost suprapuse înrăutățirii perspectivelor surprinse în sondajele de specialitate. Astfel, indicatorul de încredere din sondajul DG ECFIN și toate componentele acestuia au înregistrat deteriorări, pe fondul manifestării efectelor incertitudinii ridicate, asociate atât instabilității politice cauzate de derularea procesului electoral, cât și politicilor comerciale adoptate de administrația SUA.
Pentru trimestrul III 2025, se anticipează o deteriorare mai amplă a activității economice, atribuită în principal consolidării fiscale. Comparativ cu Raportul anterior, dinamica PIB din acest trimestru a fost substanțial revizuită în jos. Consumul privat este anticipat să încetinească semnificativ, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală asumate de guvern la începutul lunii iulie și care afectează veniturile disponibile reale ale unor categorii largi de consumatori. Temperarea consumului în trimestrul III 2025 este susținută și de sondajul DG ECFIN din luna iulie, conform căruia perspectivele aferente serviciilor și comerțului se plasează la cel mai pesimist nivel din ultimii circa doi-trei ani, iar cele ale consumatorilor chiar la niveluri mai reduse decât valorile înregistrate în perioada pandemiei. În schimb, încheierea procesului electoral, succedată de formarea noii coaliții de guvernare și configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, s-ar putea transpune într-o anumită normalizare a apetitului investițional al agenților economici. În acest sens, în luna iulie s-a evidențiat o îmbunătățire generalizată a indicatorilor financiari[12], investițiile fiind totuși anticipate a fi grevate în continuare de efectele măsurilor de consolidare fiscală.
În perspectivă anuală, pentru anii 2025 și 2026 se previzionează o evoluție modestă a PIB real, în contrast cu tendința de revenire graduală a creșterii economice preconizată în Raportul anterior. Prognoza reflectă, pe de o parte, ritmuri anuale relativ robuste ale PIB potențial și aportul presupus favorabil și în creștere ușoară al fondurilor europene din surse multiple[13]. Pe de altă parte, în sens negativ se pot evidenția: (i) impulsul fiscal puternic restrictiv, revizuit semnificativ în jos pe cvasistotalitatea intervalului de prognoză, (ii) deficitul cererii externe efective, în restrângere doar graduală spre orizontul proiecției, precum și (iii) caracterul restrictiv al condițiilor monetare reale. Revizuirea în jos a prognozelor pentru anul 2025 și, mai semnificativ, pentru anul 2026, reflectă patru factori principali: (i) măsurile ample din primul pachet de consolidare fiscală, (ii) perspectivele mai puțin favorabile ale activității economice a partenerilor externi, (iii) evoluția sub așteptări a PIB real în trimestrul I 2025 și (iv) efectele statistice de reportare în cazul dinamicii PIB. Din perspectiva utilizării, creșterea economică pe termen mediu este anticipată a fi în continuare susținută preponderent de cererea internă, însă cu modificări notabile atât în privința intensității acestui aport, cât și a structurii cererii agregate. Noul pachet de consolidare fiscală își propagă efectele mai ales asupra consumului final, componentă a cărei contribuție la creșterea economică este prognozată a fi minoră atât în 2025, cât și în 2026. Astfel, formarea brută de capital fix este așteptată să preia rolul dominant în susținerea activității economice, preponderent pe fondul avansului excepțional de alert din primul trimestru al anului 2025, dar și al aportului favorabil, deși revizuit în jos, al fondurilor europene, inclusiv în contextul renegocierii PNRR, care, din comunicările publice oficiale, a afectat, destul de consistent, componenta de împrumuturi. Contribuția exportului net este proiectată a rămâne ușor negativă în 2025, dar în ameliorare semnificativă față de nivelul din 2024, urmând ca în 2026 să redevină pozitivă. Prognozele pe termen mediu continuă să fie marcate de un nivel ridicat de incertitudine, în special pe plan intern. Aplicarea unui set amplu de măsuri cu efect contracționist are loc într-un context economic deja marcat de o încetinire ciclică vizibilă, ceea ce imprimă politicii fiscale un caracter prociclic accentuat. În aceste condiții, consecințele asupra creșterii economice sunt dificil de anticipat, inclusiv prin comparație cu episoade istorice relativ similare.
Comparativ cu Raportul precedent, creșterea medie anuală a PIB potențial a fost reconfigurată ușor în sens descendent, în contextul ipotezei unui impact mai atenuat din partea finanțărilor asociate programului „Next Generation EU”. Reevaluarea reflectă performanțele modeste ale execuției proiectelor, precum și riscul pronunțat de pierdere a unor sume considerabile din Planul Național de Redresare și Reziliență pe seama unor întârzieri persistente în ceea ce privește îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate. Cu toate acestea, dinamica medie anuală a indicatorului este proiectată la valori relativ ridicate pe parcursul intervalului de prognoză, susținute inclusiv de revenirea investițiilor de la începutul anului curent.
Principalul resort al dinamicii PIB potențial va rămâne astfel aportul acumulării stocului de capital. Totuși, pe termen mediu, perspectivele aparent favorabile sunt strict condiționate de absorbția și utilizarea eficientă a intrărilor de fonduri de natura investițiilor străine directe și a celor europene. În ambele cazuri, performanța recentă indică o încetinire a intrărilor nete de astfel de fonduri în economia României, esențiale pentru susținerea ritmului investițional necesar menținerii potențialului de creștere. Contribuția trendului TFP este afectată de performanțele relativ modeste ale companiilor în identificarea unor soluții inovative, de aliniere la tendințele de retehnologizare și eficientizare energetică, precum și de integrare și valorificare a digitalizării în desfășurarea activității acestora[14]. În acest context, impulsionarea accesării surselor de finanțare susținute prin programele Comisiei Europene ar putea accelera procesul de modernizare și digitalizare a infrastructurii, precum și de consolidare a competențelor digitale, contribuind la creșterea competitivității economiei românești. Aportul forței de muncă este anticipat a rămâne moderat pozitiv, în atenuare graduală pe termen mai lung, pe fondul evoluțiilor demografice adverse din România, în particular reducerea populației în vârstă de muncă, dar și sociale, precum gradul redus de ocupare în rândul tinerilor[15]. La adresa traiectoriei PIB potențial, o sursă semnificativă de incertitudine pe termen mediu o reprezintă impactul consolidării fiscale. Aplicarea unor măsuri de ajustare într-o fază de încetinire ciclică poate afecta negativ investițiile, ocuparea și productivitatea, cu riscuri descendente pentru traiectoria viitoare a PIB potențial.
Traiectoria gapului PIB a fost revizuită descendent și semnificativ pe tot intervalul de prognoză. În primele trei trimestre ale anului 2025, această revizuire reflectă atât stagnarea activității economice în trimestrul I, față de ușorul avans anticipat anterior, cât mai ales înrăutățirea semnificativă a perspectivei pentru trimestrul III 2025. Ulterior, pe parcursul intervalului de prognoză, gapul PIB este estimat la valori semnificativ mai negative decât în Raportul precedent, în principal ca urmare a impulsului fiscal prociclic mai restrictiv, asociat noilor măsuri de consolidare fiscală. Potrivit noii traiectorii, gapul PIB va continua să se adâncească, atingând un minim în trimestrul IV 2026, urmând apoi o corecție lentă până la orizontul proiecției (Grafic 8).
Grafic 8 . Variaţia trimestrială a cursului de schimb efectiv
Sursa: EUROSTAT, US Bureau of Labour Statistics, BNR, calcule BNR
Din perspectiva componentelor, principalul determinant al traiectoriei descendente a gapului PIB este gapul consumului individual efectiv al gospodăriilor populației, consolidarea fiscală având un impact considerabil asupra acestei componente, prin diminuarea pronunțată a venitului disponibil real al gospodăriilor populației. Gapul consumului este estimat a trece în teritoriu negativ încă din trimestrul III 2025, iar ulterior va continua să se adâncească într-un ritm alert până în trimestrul IV 2026, urmat de o corecție ușoară până la orizontul prognozei. La rândul său, gapul pozitiv al FBCF este estimat a se reduce în trimestrele II și III 2025. Ulterior, acesta se va menține la valori pozitive și în creștere ușoară până la orizontul prognozei. Reflectând poziționarea cererii externe efective, gapul exporturilor de bunuri și servicii este estimat la valori negative în adâncire ușoară pe parcursul intervalului de prognoză. În linie cu traiectoria gapului consumului, gapul pozitiv al importurilor se reduce treptat, trece în teritoriu negativ la începutul anului viitor și persistă la valori negative în adâncire până la orizontul proiecției.
Din perspectiva factorilor fundamentali, traiectoria gapului PIB reflectă: (i) impulsul fiscal prociclic, care este evaluat a exercita un amplu impact restrictiv ce decurge din măsurile de consolidare fiscală; acest efect este doar parțial atenuat de factori favorabili, precum absorbția anticipată, deși într-un ritm ușor mai atenuat, a fondurilor europene „Next Generation EU” și (ii) adâncirea și persistența gapului negativ al cererii externe. În paralel, condițiile monetare reale în sens larg își mențin caracterul restrictiv la adresa activității economice pe tot parcursul intervalului de prognoză, însă impactul acestora asupra traiectoriei gapului PIB este unul de ordin secundar în raport cu influențele dominante provenite din partea cererii interne afectate de consolidarea fiscală.
Componentele cererii agregate
Dinamica consumului final al gospodăriilor populației este prognozată să se tempereze vizibil pe parcursul intervalului de proiecție, plasându-se la valori revizuite în jos comparativ cu Raportul anterior. Traiectoria consumului reflectă reducerea puterii de cumpărare a gospodăriilor populației, în contextul măsurilor precum înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, majorarea prețurilor la energie electrică și creșterea impozitelor indirecte, care vor contribui la încetinirea ritmului de creștere a venitului disponibil real, cu posibilitatea chiar a unei contracții a indicatorului în anul 2026.
Pe parcursul intervalului de prognoză, formarea brută de capital fix este anticipată să consemneze ritmuri modeste de creștere, reevaluate semnificativ în jos comparativ cu Raportul anterior. Această revizuire reflectă reducerea planificată a cheltuielilor publice de capital și o absorbție sub așteptări a fondurilor europene, în condițiile în care apropierea termenului-limită de eligibilitate pentru programul „Next Generation EU” – luna august 2026 – restrânge considerabil fereastra de timp disponibilă pentru mobilizarea unor investiții private semnificative. În pofida unei percepții relativ stabile din partea agențiilor de rating[16], pe termen mediu, persistă incertitudini privind ritmul efectiv al consolidării bugetare, amploarea impactului economic al pachetului de măsuri fiscale, arhitectura finală a Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și, în mod esențial, privind capacitatea de absorbție de către autorități a acestor fonduri. Totodată, planurile de investiții ale companiilor ar putea fi reevaluate semnificativ în cazul adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar viza, de exemplu, modificări suplimentare ale regimului de impozitare.
În contextul unei creșteri modeste a cererii externe, exporturile de bunuri și servicii sunt preconizate a înregistra dinamici moderate pe tot parcursul intervalului de proiecție. Cursul de schimb real efectiv, calculat prin deflatare cu dinamicile IPC din România și țările partenere, este anticipat să rămână supraevaluat până la orizontul prognozei, afectând competitivitatea prin preț a produselor românești, deși presiunile asociate se vor atenua treptat. Traiectoria prognozată a exporturilor de bunuri și servicii rămâne expusă unor riscuri semnificative. Deși acordul de principiu recent dintre SUA și UE a redus parțial incertitudinile comerciale, noile niveluri tarifare consfințite sunt mai ridicate decât cele în vigoare în urmă cu câteva luni și pot accelera reconfigurarea lanțurilor valorice globale (engl. reshoring, friend-shoring). Aceste transformări afectează direcția și volumul fluxurilor comerciale internaționale, cu efecte asupra exporturilor. Dinamica importurilor de bunuri și servicii este anticipată să se tempereze notabil pe parcursul intervalului de prognoză, reflectând în principal evoluția strâns corelată cu cea a consumului, în contextul măsurilor de consolidare fiscală, care vor afecta venitul disponibil real al unei categorii largi de consumatori. În aceste condiții, aportul exportului net la creșterea economică rămâne ușor negativ în 2025, dar în ameliorare semnificativă față de nivelul din 2024, urmând ca în 2026 să redevină pozitiv.
Pachetul de consolidare fiscală este anticipat a se reflecta și asupra dezechilibrului extern, atenuarea dinamicii importurilor de bunuri și servicii, semnificativ sub media istorică, conducând la corecția deficitului de cont curent atât în anul 2025, cât și în 2026. Având în vedere corelația istorică structurală dintre evoluția deficitului bugetar și cea a celui de cont curent, este de așteptat ca ajustarea celui din urmă să fie de o amplitudine mai redusă decât corecția anticipată a deficitului bugetar. În aceste condiții, gradul de finanțare din surse stabile, nongeneratoare de datorie externă, este anticipat a beneficia de asemenea de pe urma corecției deficitului de cont curent. Acesta este evaluat a înregistra însă valori relativ reduse, deși în creștere treptată pe parcursul intervalului de proiecție. Tabloul economic conturat în runda curentă relevă atenuarea în 2025 a ponderii în PIB a investițiilor directe, inclusiv în contextul unui efect de inhibare presupus al măsurilor fiscale asupra acestora, la care se adaugă și persistența tensiunilor geopolitice regionale, care pot afecta percepția de risc investițional. În plus, performanța economică modestă anticipată în principalele economii din Uniunea Europeană, totodată și surse majore de intrări de ISD în România – contribuie la conturarea unui cadru mai puțin favorabil pentru atragerea acestui tip de fluxuri investiționale. Pentru anul 2026 se preconizează menținerea acestei ponderi la un nivel similar celui din anul anterior.
Condițiile monetare în sens larg
Conform mecanismului de transmisie, condițiile monetare în sens larg evaluează impactul cumulat asupra cererii agregate viitoare al ratelor reale ale dobânzilor în lei și în valută practicate de instituțiile de credit în relația cu clienții nebancari și al evoluției cursului de schimb real efectiv al leului. Acesta din urmă acționează atât prin intermediul canalului exporturilor nete, cât și prin cel al avuției și al bilanțului agenților economici.
Scenariul de bază prevede menținerea caracterului restrictiv al condițiilor monetare reale în sens larg pe tot parcursul intervalului de prognoză. În structura acestora, cursul de schimb real efectiv (Grafic 9) va continua să imprime efecte restrictive competitivității prin preț a produselor românești[17], în scădere graduală, dar cu un impact încă semnificativ transmis prin intermediul canalului exporturilor nete. În perioada recentă, gradul de supraevaluare a leului a fost amplificat de o depreciere atipică a dolarului SUA în raport cu euro pe piețele internaționale, care s-a reflectat într-o apreciere semnificativă a leului față de dolar. Această evoluție de natură exogenă, asupra căreia autoritățile naționale dispun de un spațiu de reacție inerent limitat, a afectat evaluarea gapului cursului real în punctul de start al proiecției, repoziționare care influențează întreaga traiectorie a indicatorului pe termen mediu. La rândul lor, ratele reale ale dobânzilor în lei la creditele noi și la depozitele noi la termen sunt evaluate a exercita un efect ușor stimulativ asupra condițiilor monetare reale în sens larg, în atenuare treptată pe parcursul intervalului de proiecție. Această evoluție este prognozată în contextul revizuirii în sens ascendent a traiectoriei anticipațiilor inflaționiste, parțial contrabalansată de creșterea recentă a ratelor dobânzilor nominale.
Efectul de avuție și de bilanț este așteptat a rămâne la valori restrictive, însă în diminuare graduală, pe tot parcursul intervalului de proiecție. În structură, dinamica acestuia reflectă tendința de scădere a ratei reale a dobânzii externe – EURIBOR la 3 luni –, ca urmare a reducerii treptate a celei nominale, cu o influență parțial contrabalansată de declinul anticipațiilor privind inflația din zona euro. Prima de risc suveran a României a înregistrat recent o corecție descendentă, în contextul anunțării unui prim set de măsuri de consolidare fiscală. În consecință, prima de risc este proiectată să exercite un efect ușor restrictiv, dar în diminuare treptată, reflectând așteptările de ajustare graduală atât a deficitului bugetar, cât și a celui de cont curent. Impactul dinamicii gapului cursului de schimb real efectiv al leului prin intermediul efectului de avuție și de bilanț este cvasineutru.
[1] O măsură care aproximează inflația importată a României.
[2] Informațiile privind ofertele de preț ale operatorilor disponibile la momentul finalizării proiecției indicau o majorare a prețului mediu de circa 55 la sută. Aceasta este semnificativ mai ridicată decât cea presupusă în runda anterioară de prognoză, de 15 la sută, rezultată sub ipoteza alinierii prețurilor practicate de operatori la nivelul celei mai avantajoase oferte disponibile la momentul respectiv. Creșteri de preț de magnitudini ridicate au mai fost înregistrate și în 2022, când rata anuală a inflației la finalul anului pentru energia electrică a fost circa 45 la sută.
[3] În cazul TVA, măsurile adoptate vizează: (i) majorarea cotei reduse de TVA de la 9 la sută la 11 la sută, aplicabilă produselor precum alimentele – cu excepția celor cu zahăr adăugat –, medicamentele, serviciile hoteliere, de catering și restaurant, apă și canalizare; (ii) majorarea cotei reduse de TVA de la 5 la sută la 11 la sută, aplicabilă produselor precum energia termică, lemnele de foc, cărțile; (iii) majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21 la sută, aplicabilă produselor precum alimentele cu zahăr adăugat, bunurile nealimentare, carburanți, energie electrică și gaze naturale, tutun și alcool, alte servicii. Pentru gradul de transmisie al modificării cotelor TVA în prețurile finale plătite de consumatori au fost utilizate ipoteze de lucru fundamentate pe baza episoadelor anterioare și a caracteristicilor subcomponentelor IPC, precum frecvența de ajustare a prețurilor și elasticitatea cererii la preț, rezultând o valoare medie a transmisiei la nivelul întregului coș de circa 78 la sută. În cazul accizelor, majorările sunt de 10 la sută pentru carburanți, băuturile alcoolice și cele nealcoolice cu zahăr adăugat, și de 2,25 la sută la produsele din tutun.
[4] Caracterul temporar, timp de un an, al impactului de runda întâi al șocurilor punctuale a fost observat, de exemplu, și în perioada 2010-2011, când rata anuală a inflației a crescut brusc la majorarea cotei TVA în iulie 2010, respectiv a scăzut brusc 12 luni mai târziu.
[5] Impactul acestor măsuri fiscale este estimat la circa 0,5 puncte procentuale asupra dinamicii anuale a ratei inflației IPC.
[6] Pentru detalii, a se consulta Secțiunea 1.1. Ipoteze externe.
[7] Conform comunicatului INS nr. 37/14 februarie 2023, energia electrică și gazele naturale au fost reincluse în grupa componentelor coșului IPC cu prețuri reglementate, ca urmare a redefinirii caracteristicilor schemelor de plafonare și compensare a tarifelor începând cu 1 ianuarie 2023. Ulterior, ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețurilor energiei electrice începând cu luna iulie 2025, tarifele acestei componente se stabilesc în linie cu mecanismele pieței libere.
[8] Vor fi afectate mai puternic acele subcomponente asupra cărora se aplică valoarea redusă de TVA (energie termică, apă-canal-salubritate etc.), aceasta fiind majorată de la 5/9 la sută la 11 la sută.
[9] Acesta este estimat la circa 3,3 puncte procentuale.
[10] Conform Comunicatului INS nr. 175 din 10 iulie 2025 aferent datelor PIB provizorii 2.
[11] Dinamica trimestrială a formării brute de capital fix din trimestrul I 2025 a fost de 20,3 la sută, după o scădere de 10,7 la sută în trimestrul anterior. Avansul respectiv reprezintă cea mai puternică creștere din ultimii 18 ani, provenind în trimestrul următor anulării alegerilor prezidențiale și suprapusă intrării în vigoare a măsurilor de consolidare fiscală aferente OUG nr. 156/2024. Totuși, dat fiind caracterul provizoriu al datelor, nu este exclusă o revizuire ulterioară a acestora.
[12] În prima jumătate a lunii iulie față de trimestrul II 2025, s-au remarcat: reducerea primei de risc suveran aproximate prin cotația Credit Default Swap (CDS) cu circa 50 de puncte de bază, creșterea cotației BET cu circa 7 la sută și reducerea randamentului titlurilor de stat cu maturitate de 10 ani cu circa 34 de puncte de bază.
[13] Cadrul financiar multianual 2021-2027 și programul „Next Generation EU” (2021-2026).
[14] Conform Romania 2025 Digital Decade Country Report, se remarcă inițiative și eforturi de creștere a digitalizării, mai cu seamă în sectorul public, însă la nivelul anului 2024 România s-a poziționat semnificativ sub media UE.
Proporția tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 ani și 29 de ani, care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională (indicatorul NEET), a înregistrat în 2024 printre cele mai ridicate valori din perspectivă europeană, 19,4 la sută comparativ cu 11 la sută la nivelul UE.
[16] Agenția de rating Standard & Poor’s a confirmat în data de 23 iulie ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3 și a menținut perspectiva negativă.
[17] Modificarea cotei TVA și a nivelului accizelor nu a afectează competitivitatea prin preț a produselor românești, deoarece exporturile sunt scutite de plata acestora, iar importurilor li se aplică aceleași cote ca și produselor autohtone.
Din raportul asupra Inflației publicat de Banca Națională a României în luna august 2025.
Moneda
Dinamica anuală a masei monetare (M3) a continuat să descrească în primele două luni ale trimestrului II 2025, ajungând la un nivel mediu de 8,3 la sută[1](de la 9,3 la sută în trimestrul I), în corelație cu caracteristicile execuției bugetare (Tabel 1).
Tabel 1. Ritmurile de creştere anuală a M3 şi a componentelor sale
–variație procentuală în termeni nominali
2024
2025
II
III
IV
I
aprilie
mai
ritm mediu al trimestrului
M3
10,5
10,1
11,0
9,3
7,9
8,7
M1
7,0
7,8
9,5
10,0
10,1
11,1
Numerar în circulație
9,3
9,7
12,8
14,5
12,8
16,2
Depozite overnight
6,2
7,1
8,3
8,3
9,0
9,2
Depozite la termen cu scadența sub 2 ani
16,0
13,9
13,2
8,4
4,7
5,2
Din punct de vedere structural, decelerarea creșterii masei monetare a fost antrenată și în acest interval exclusiv de depozitele la termen sub doi ani, a căror dinamică anuală și-a prelungit descreșterea relativ alertă[2], sub impactul unei noi scăderi semnificative înregistrate de variația plasamentelor în lei, deopotrivă pe seama evoluțiilor de pe segmentul populației și de pe cel al societăților nefinanciare (Grafic 1). Scăderea a fost doar în mică măsură compensată de accelerarea pe mai departe a creșterii componentei în valută (exprimată în euro) – reflectând salturile de dinamică consemnate în luna mai de depozitele ambelor sectoare instituționale majore –, precum și de efectul statistic pozitiv al evoluției cursului de schimb leu/euro.
Grafic 1. Principalele componente ale masei monetare
În schimb, variația anuală a masei monetare în sens restrâns (M1) a continuat să se mărească lent în acest interval[3], în condițiile în care creșterea amplă înregistrată de dinamica depozitelor ON în valută ale populației și ale societăților nefinanciare a devansat ca impact declinul suferit de ritmul plasamentelor similare în lei[4], în contextul incertitudinii generate de alegerile prezidențiale desfășurate în luna mai. În același timp, rata de creștere a numerarului în circulație s-a menținut pe ansamblul perioadei la nivelul ridicat de două cifre atins în trimestrul anterior, dar în condițiile unei ample fluctuații: scădere moderată în aprilie, succedată de o majorare semnificativă în mai[5]. Pe acest fond, ponderea M1 în M3 și-a prelungit tendința ușor ascendentă reamorsată în luna februarie, mărindu-se în mai la 60,6 la sută, de la 60,5 la sută la finele trimestrului I.
Din perspectiva principalelor categorii de deținători, scăderea dinamicii M3 a fost cu precădere consecința noii pierderi de ritm consemnate de plasamentele societăților nefinanciare[6], în corelație cu descreșterea pe mai departe a dinamicii cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul în aprilie-mai, dar și pe fondul măririi variației anuale a plăților efectuate în contul unor obligații fiscale și al scăderii concomitente a unor sume primite de la bugetul de stat[7]. Dinamica depozitelor populației a continuat să se reducă relativ mai temperat, rămânând ca valoare medie pe palierul de două cifre, inclusiv în condițiile încetinirii creșterii pe ansamblul intervalului a variației anuale ridicate a plasamentelor în titluri de stat ale acestei categorii de investitori.
Din perspectiva contrapartidelor M3, scăderea de ritm a acestui agregat monetar s-a corelat cu încetinirea semnificativă a creșterii creditului net al administrației publice centrale și, într-o mai mică măsură, cu continuarea descreșterii variației activelor externe nete ale sistemului bancar.
Creditul acordat sectorului privat
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit trendul lent ascendent pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2025, mărindu-se ca valoare medie la 9,2 la sută[8], de la 9,1 la sută în trimestrul I, în condițiile în care creditul în lei și-a reaccelerat ușor creșterea, iar scăderea de ritm consemnată în acest interval de componenta în valută (exprimată în euro) a fost contrabalansată integral de efectul statistic al evoluției cursului de schimb leu/euro (Grafic 2). Ponderea creditului în lei în total s-a redus la 69,8 la sută în mai, de la 70,0 la sută în martie.
Grafic 2. Creditul acordat sectorului privat pe monede
Avansul marginal al ritmului creditului acordat sectorului privat din acest interval s-a datorat evoluției împrumuturilor ambelor sectoare instituționale majore (Grafic 3). Astfel, rata de creștere anuală a creditului populației și-a prelungit ascensiunea lentă, însă exclusiv pe seama componentei în valută, al cărei sold exprimat în euro și-a atenuat ampla contracție în termeni anuali și a fost potențat ca impact de efectul statistic al evoluției cursului de schimb leu/euro. În schimb, ritmul creditului în lei și-a stopat creșterea neîntreruptă din ultimele șase trimestre, înregistrând o mică scădere, în condițiile în care accentuarea pe mai departe a descreșterii variației foarte înalte a împrumuturilor pentru consum și alte scopuri[9]a fost însoțită în acest interval de încetinirea ascensiunii dinamicii creditului pentru locuințe[10].
Grafic 3. Creditul acordat sectorului privat pe sectoare instituționale
La rândul său, ritmul creditului societăților nefinanciare a consemnat o nouă creștere în aprilie-mai, integral sub influența efectului statistic al cursului de schimb leu/euro, în condițiile menținerii constante a variației soldului creditului în valută (exprimat în euro) în raport cu valoarea medie din trimestrul I. Dinamica componentei în lei a rămas, de asemenea, neschimbată ca medie a perioadei, dar s-a mărit progresiv în ambele luni, inclusiv cu un aport crescut al fluxului creditelor acordate în cadrul programelor guvernamentale (IMM Invest Plus).
[1] La rândul său, rata de creștere anuală reală a M3 a continuat să se reducă, ajungând la o valoare medie de 3,0 la sută în aprilie-mai, de la 4,2 la sută în trimestrul I 2025.
[2] Din perspectiva evoluțiilor lunare, aceasta și-a stopat totuși scăderea în mai, majorându-se ușor față de luna precedentă.
[4] Acesta a coborât, astfel, pe palierul de o cifră, în premieră pentru ultimele 7 trimestre.
[5] Aceasta a atins în mai 2025 cel mai înalt nivel din ultimii circa 4 ani. Fluctuațiile lunare ale dinamicii anuale a numerarului din aprilie-mai reflectă parțial efecte de bază asociate plății în devans în luna aprilie 2024 a pensiilor și a unor drepturi sociale aferente lunii mai.
[6] Dinamica anuală a acestor plasamente a coborât la un minim al ultimilor 12 ani (evaluare din perspectiva mediilor trimestriale).
[7] Conform datelor privind execuția bugetului general consolidate.
[8] Dinamica anuală reală a creditului acordat sectorului privat s-a redus marginal, la 3,9 la sută în aprilie-mai, de la 4,0 la sută în trimestrul I.
[9] Volumul creditelor noi pentru consum în lei a crescut însă în ambele luni, atingând un nou maxim istoric în luna mai (evaluare pe baza fluxurilor ajustate cu valoarea creditelor renegociate).
[10] Volumul creditelor noi pentru locuințe s-a menținut totuși în apropierea vârfului istoric atins în decembrie 2024 (evaluare pe baza fluxurilor ajustate cu valoarea creditelor renegociate).
Nu este o noutate faptul ca în România stocarea de energie electrică se află într-o fază de început, în primul rând stocarea electrică care implică transformarea energiei solare, eoliene sau dintr-o altă sursă de producție în electricitate printr-un proces de conversie și apoi stocarea acesteia în baterii speciale pentru o utilizare ulterioară.
Petru Schipor, partener la GivEnergy în România, ne-a oferit câteva repere semnificative despre compania GivEnergy din Marea Britanie. GivEnergy este un furnizor important de soluții de stocare a energiei în Regatul Unit și Europa. Compania britanică produce sisteme atât pentru uz casnic, cât și industrial, oferind depozitare containerizată în containere de 10-45 de picioare, care pot fi combinate acolo unde nu se găsește un spațiu intern. GivEnergy colaborează cu clienții și partenerii săi pentru a stabili un design ca parte a procesului de vânzare, pentru a se asigura că sunt luate în considerare reglementările, cerințele de răcire și accesul optim pentru utilizare. Între timp, soluțiile personalizate permit diferite caracteristici particularizate pentru fiecare proiect în parte.
De ce GivEnergy în România?
Petru Schipor, partener GivEnergy în România: Adevărat este întrebarea pe care ne-am pus-o și noi atunci când ne-am decis să deschidem un birou în București, mai exact în ultimii ani, în România s-a dezvoltat extrem de mult sectorul producerii energiei electrice pe bază de energii regenerabile în principal sursa solară și eoliană, acest tip de generare a energiei electrice este caracterizat de un grad foarte redus de controlabilitate, fiind strict dependent de condițiile atmosferice. În aceste condiții capacitatea de stocare oferită de centralele hidroelectrice existente în România a fost depășită ajungându-se la perioade când prețul energiei electrice pe piața de echilibrare a ajuns la valori de 1.000 euro/MWh. Singura tehnologie care este în prezent suficient de „matură” pentru a oferi soluții pe termen mediu și scurt este stocarea cu baterii a energiei electrice. În România, având în vedere volumul în creștere, de instalare a centralelor electrice bazate pe energii regenerabile, solară și eoliană se estimează (sursă Transelectrica –România) un necesar de cel puțin 3.000 MW de putere instalată în instalații de stocare cu baterii, în următorii 5 ani. Principalul obiectiv al acestor instalații va fi furnizarea de servicii tehnologice de sistem, respectiv rezerve pentru controlul frecvenței. Principalele piețe pe care vor activa aceste instalații sunt: piața de echilibrare, piața de servicii de sistem, piața intrazilnică și piața pe ziua următoare.
Cum se împacă tehnologia oferita de GivEnergy cu varietatea de surse regenerabile existente în piața energetică din România?
Petru Schipor: GivEnergy are pregătit pentru piața din România un portofoliu complet de soluții, de la bateriile de tip LiFePO4 și până la sisteme complexe de conversie a puterii (PCS). Integrăm aceste componente printr-un software avansat de management și monitorizare, care asigură o comunicare armonioasă între sursele regenerabile – fie ele fotovoltaice, eoliene sau hidrologice – și unitățile de stocare. Instalațiile noastre sunt concepute pentru a fi cât mai „plug-and-play”, facilitând astfel integrarea rapidă în proiecte de diferite dimensiuni, de la mici ferme solare până la mari parcuri eoliene. Monitorizarea la distanță face posibilă optimizarea fluxurilor de energie, astfel încât surplusul să fie stocat atunci când producția depășește cererea și eliberat în rețea în momentele de consum intens, garantând o eficiență ridicată pe întregul lanț. Este foarte important să înțelegem și să identificam în același timp care sunt beneficiile obținute în urma utilizării unei instalații de stocare complet integrate și echilibrate funcțional cu parametrii optimi de performanță, menționez încă o dată este foarte important ca sistemul integrat compus din invertor, baterii, sistem SCADA, să aibă aceeași origine de producător, instalare, garanție și mentenanță. Au dispărut vremurile în care pur și simplu aprindeam centrale cu combustibili fosili ori de câte ori era nevoie, fără să ne gândim vreodată la noi parametrii atât de necesari astăzi. Pe măsură ce lumea se îndreaptă către zero emisii, flexibilitatea energiei în cerere și ofertă devine din ce în ce mai importantă.
Dacă tot ați amintit despre flexibilitatea energetică, cum o puteți caracteriza pentru sistemul energetic național? Cum definim flexibilitatea energetică în România?
Petru Schipor: În câteva cuvinte putem evidenția aportul sistemelor energetice pentru încălzire și electricitate, automat ele trebuie să corespundă cererii și ofertei, mai pe scurt mă refer la echilibrarea energiei. Flexibilitatea energetică se referă la capacitatea de a ajusta oferta și cererea pentru a îndeplini acest echilibru. În opinia mea flexibilitatea energetică va deveni din ce în ce mai importantă, în primul rând datorită faptului că generarea de energie regenerabilă este în continuă creștere, sursele regenerabile – în special eoliene și solare – vin cu variabilitate de la oră la oră. Nu poți cere soarelui să strălucească sau vântului să sufle exact atunci când ai cea mai mare nevoie. Lumina directă a soarelui și condițiile de vânt nu apar întotdeauna când aveți cea mai mare nevoie de ele, cum ar fi în orele de consum de vârf de energie electrică. Într-o rețea de electricitate care depinde din ce în ce mai mult de surse regenerabile variabile în timp, gestionarea aprovizionării pentru a se asigura că satisface cererea de vârf este de cea mai mare importanță. Capacitatea de a stoca energie care poate fi descărcată la nevoie este esențială pentru gestionarea aprovizionării cu energie. Gândiți-vă la exemplul ipotetic, la o rețea alimentată exclusiv de vânt. Atunci când turbinele eoliene generează cantități mari de energie, operatorii de rețea o pot stoca. Ei pot descărca această energie stocată după cum este necesar, mai ales dacă generarea eoliană scade în perioadele de cerere maximă, adică stocarea energiei pentru a furniza întreaga rețea sau părți ale întregii rețele. Infrastructura rețelei de electricitate a României a fost construită pentru a furniza energie electrică din surse precum centralele electrice pe cărbune, hidro și nuclear. Din fericire, stocarea bateriei la scară de rețea poate ajuta la compensarea acestei variații de timp prin schimbarea sarcinii. Cu stocarea bateriei la scară de rețea, energia solară poate fi stocată în timpul zilei, apoi descărcată în timpul orelor de vârf de energie electrică. Ca o înaltă și necesară completare la tot ce am spus până acum, VPP-urile – centrale electrice virtuale – fac parte din viitorul sistemului energetic din România. În condițiile în care resursele energetice sunt în creștere VPP-urile includ o combinație de instalații solare fotovoltaice, turbine eoliene, sisteme de stocare a bateriilor etc. situate în case, afaceri și în alte locuri. O combinație de surse regenerabile variabile în timp, precum și creșterea cererii de energie electrică de la VE și pompele de căldură, înseamnă că rețelele electrice necesită flexibilitate în modul în care cererea și oferta sunt echilibrate.
Prezentați-ne în câteva cuvinte care ar fi cele mai importante caracteristici ale sistemelor de stocare a energiei electrice produse de catre GivEnergy?
Petru Schipor: În primul rând, subliniez scalabilitatea pe care o oferim: echipamentele noastre pot fi adaptate pentru instalații mici, comerciale, dar și pentru proiecte industriale de mari dimensiuni. Apoi, bateriile de tip LiFePO4 garantează o longevitate superioară și o siguranță chimică sporită, fapt ce se traduce într-o durată de viață mare și costuri de operare reduse. Integrarea facilă cu sursele regenerabile și posibilitatea de a monitoriza parametrii în timp real permit investitorilor să controleze eficient producția, stocarea și livrarea energiei. În plus, GivEnergy pune la dispoziție o garanție extinsă și un suport tehnic local și internațional, elemente care sporesc încrederea clienților și asigură o amortizare rapidă a investiției. Fie că vorbim de un prosumator care dorește să-și optimizeze consumul casnic, fie de un producător de energie la scară largă, sistemele noastre sunt configurate să răspundă nevoilor specifice, păstrând, totodată, un raport excelent între preț și calitate. Sistemele de stocare trebuie să fie ușor de scalat și integrate în rețelele de distribuție a energiei sau în alte aplicații (cum ar fi transportul electric sau infrastructura industrială). O stocare de succes a energiei electrice depinde de câteva principii fundamentale, iar regula definitorie este eficiența și capacitatea de a echilibra oferta și cererea de energie. Aceasta poate fi descrisă prin următoarele puncte-cheie: Eficiență ridicată: Sistemele de stocare a energiei trebuie să minimizeze pierderile de energie la conversie și stocare. Eficiența conversiei între energie electrică și forma în care este stocată (de exemplu, chimică, mecanică, potențială) este esențială. Capacitate și densitate energetică: Sistemul trebuie să poată stoca suficientă energie pentru a răspunde cererilor variabile. O densitate energetică mare permite stocarea mai multor energie într-un spațiu redus, ceea ce este esențial în anumite aplicații. Fiabilitate și cicluri de viață: Sistemele de stocare trebuie să fie durabile și să poată funcționa pentru un număr mare de cicluri de încărcare și descărcare fără să se degradeze semnificativ. Timp de răspuns: În funcție de aplicație, stocarea de succes trebuie să poată livra energie rapid (de exemplu, pentru echilibrarea fluctuațiilor din rețea) sau pe o perioadă mai lungă de timp (cum ar fi pentru asigurarea energiei pe durata nopții sau în perioade fără vânt pentru sursele regenerabile). Costuri reduse: Pentru ca stocarea să fie eficientă din punct de vedere economic, tehnologia folosită trebuie să aibă un cost de implementare și operare rezonabil. Un exemplu relevant este utilizarea bateriilor litiu-ion în sistemele de stocare staționare și în vehiculele electrice, datorită densității energetice ridicate și a ciclurilor lungi de viață. În concluzie, stocarea energiei în Europa se află într-o perioadă dinamică de dezvoltare, cu un accent puternic pe inovație și integrarea surselor regenerabile.
Foarte de actualitate este tema referitoare la securitatea datelor energetice. Ce oferă GivEnergy pe acest palier maxim de important?
Petru Schipor: O nouă componentă apărută nu demult în toate piețele energetice din Europa și restul lumii o reprezintă riscurile specifice în legătură cu datele energetice. Principala preocupare legată de colectarea, prelucrarea și stocarea nesigură a datelor energetice – fie că este vorba de date cu caracter personal, fie de date statistice provenite de la locuințele din România sau date energetice legate de întreprinderi – o reprezintă riscul ca acestea să fie expuse sau accesate ilicit de infractorii cibernetici. În plus, există riscul ca guvernele din țările unde nu sunt în vigoare legi stricte privind protecția datelor să acceseze aceste informații cu caracter personal sau confidențiale. Atât datele cu caracter personal referitoare la consumul de energie din gospodării, cât și datele fără caracter personal (fie date statistice anonimizate, fie date despre întreprinderi) sunt vulnerabile la atacuri din partea unor persoane rău intenționate. Aceste date ar putea fi abuzate pentru o varietate de scopuri. De exemplu, monitorizarea tiparelor de utilizare, inclusiv perioadele de deficit sau surplus de energie, ar putea oferi persoanelor rău intenționate informații care le-ar permite să manipuleze prețul energiei și de asemenea poate acționa la destabilizarea rețelei energetice a României. Dus la extrem, acest lucru chiar reprezintă o amenințare la adresa stabilității economiei energetice a României și, mai rău, a securității naționale.
Pe scurt, câteva concluzii?
Petru Schipor: În concluzie, absența capacităților importante de stocare a energiei electrice oferă automat o presiune pe tot sistemul energetic național, în consecință pe întreaga piață. În momentele în care producția are goluri de cerere, prețurile spot ajung la praguri negative deseori și nu surprinzător. În celălalt sens în vârfurile de sarcini de seară, lipsa suportului din producția regenerabilă declanșează o creștere a prețurilor cu recorduri europene, motiv pentru care România deseori intră în blocajul nedorit datorită următoarelor cauze: nu se produce destulă energie cât să acopere consumul; nu există capacitate de import imediată necesară și clar și evident în același timp nu deține surse de stocare suficiente. Piața energetică din România are nevoie urgentă de o infuzie de capital și tehnologie pentru a acoperi o nevoie de stocare de 15 ori mai mare decât capacitatea existentă. Normele elaborate, adaptarea surselor de finanțare din fondurile EU, elaborarea unui număr mare de avize pentru noi unități de producție pot oferi o doză de optimism și încredere pentru viitorul stocării energiei în piața românească.
Cursul de schimb leu/euro a urcat pe un palier ceva mai înalt în aprilie, iar în prima decadă a lunii mai a consemnat o creștere semnificativă, care s-a corectat însă întrucâtva în a doua jumătate a trimestrului II, în condițiile unei evoluții fluctuante (Grafic 1).
Grafic 1. Cursul de schimb nominal
Raportul leu/euro s-a repoziționat pe un palier ceva mai înalt în debutul lunii aprilie, iar ulterior a tins să mai crească, în contextul amplificării volatilității pe piețele financiare internaționale în prima decadă a intervalului, ca reacție la escaladarea tensiunilor comerciale pe plan mondial[1], precum și pe fondul îngrijorărilor investitorilor financiari legate de adâncirea deficitului bugetar și a celui de cont curent.
În prima decadă a lunii mai, piața valutară interbancară a resimțit însă puternic, alături de alte segmente ale pieței financiare, influențele contextului electoral[2]și ale tensionării pe acest fond a mediului politic intern, care au generat mari incertitudini și au antrenat ieșiri substanțiale de capital, sub diverse forme (Tabel 1). Astfel, în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere abruptă semnificativă și a rămas apoi la noile niveluri, pentru ca după finalizarea procesului electoral să se înscrie pe o traiectorie descendentă, totuși fluctuantă, inclusiv în condițiile ameliorării sentimentului pieței financiare internaționale ca urmare a calmării tensiunilor comerciale globale[3].
Tabel 1. Principalele poziții din contul financiar
milioane euro
5 luni 2024
5 luni 2025
Achiziția netă de active*
Acumularea netă de pasive*
Net
Achiziția netă de active*
Acumularea netă de pasive*
Net
Achiziția netă de active*
Contul financiar
7594
15388
-7794
1278
11430
-10153
Investiții directe
1107
3192
-2085
2248
3709
-1460
Investiții de portofoliu
22
8557
-8534
-455
5146
-5602
Derivate financiare
46
0
47
-74
0
-74
Alte investiții
1232
3639
-2407
4676
2575
2100
– numerar și depozite
287
-390
677
4903
-836
5739
– împrumuturi
-122
789
-912
234
1922
-1688
– altele
1068
3239
-2172
-461
1490
-1950
Active de rezervă ale BNR (net)
5186
0
5186
-5117
0
-5117
Raportul leu/euro și-a accentuat ușor descreșterea în prima parte a lunii iunie, pe fondul detensionării mediului politic intern și al progresului discuțiilor vizând formarea noii coaliții de guvernare și configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare. Acesta și-a inversat însă ulterior sensul mișcării, revenind în ultimele zile din iunie în apropierea valorilor de la finele lunii precedente, inclusiv în contextul unei deteriorări temporare a apetitului global pentru risc ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu.
În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat o depreciere chiar mai mare în prima parte a lunii mai, pe care a recuperat-o însă integral până la finele trimestrului II, dată fiind reluarea trendului general de slăbire a dolarului pe piețele financiare internaționale amorsat la începutul anului curent.
În regiune, cursurile de schimb față de euro ale principalelor monede au crescut pronunțat în prima jumătate a lunii aprilie, pentru ca apoi să se angreneze într-o mișcare descrescătoare, însă sinuoasă, care s-a prelungit până spre finele trimestrului II în cazul forintului și al coroanei cehe, dar s-a inversat temporar în iunie în cazul zlotului. În acest context, în trimestrul II, coroana cehă a continuat să se întărească față de moneda unică, în timp ce forintul maghiar și zlotul polonez au consemnat deprecieri (Grafic 2).
Grafic 2. evoluția cursurilor de schimb pe piețele emergente din regiune
Rulajul pieței valutare interbancare a crescut în trimestrul II 2025 la un maxim istoric, iar deficitul total de devize s-a mărit la un nivel record, atât pe seama operațiunilor efectuate de nerezidenți, cât și a celor ale rezidenților.
Pe ansamblul trimestrului II 2025, leul s-a depreciat față de euro atât în termeni nominali (cu 1,4 la sută)[4][5], cât și în termeni reali (cu 0,9 la sută), în timp ce vizavi de dolarul SUA, moneda națională și-a mărit pasul de apreciere (la 5,1 la sută, în termeni nominali, respectiv la 5,6 la sută, în termeni reali). Din perspectiva variației anuale a mediilor trimestriale ale cursului de schimb, moneda națională și-a accentuat trendul de slăbire în raport cu euro, însă și-a întrerupt tendința similară față de dolarul SUA, înregistrând în trimestrul II o apreciere semnificativă.
[1] Pe acest fond, cursul euro/dolar și-a accentuat temporar trendul ascendent.
[2] În data de 4 mai 2025 s-a desfășurat primul tur al alegerilor prezidențiale.
[3] În acest interval, SUA și China au inițiat negocieri și au convenit să reducă pentru o perioadă de cel puțin 90 de zile taxele vamale impuse reciproc.
[4] Pe baza valorilor medii din iunie 2025, respectiv martie 2025, ale cursului de schimb leu/euro.
[5] În același interval, coroana cehă s-a apreciat în raport cu euro cu 0,8 la sută, în timp ce forintul s-a depreciat 0,6 la sută, iar zlotul cu 2,0 la sută.
de Ovidiu Nicolescu, Președinte SAMRO, președinte de onoare CNIPMMR
1.1.Amploarea și importanța IMM-urilor în România
În România, la fel ca în cvasitotalitatea statelor lumii, IMM-urile reprezintă cea mai numeroasă și importantă componentă a economiei. Informațiile cuprinse în tabelul nr.1 referitoare la evoluția și situația IMM-urilor în perioada 2018-2022, sunt edificatoare.
Tabelul nr.1Evoluția întreprinderilor mici și mijlocii
Din examinarea informațiilor din tabel rezultă că IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei României, întrucât ele reprezintă peste 99% din totalul întreprinderilor, asigurând peste 65% din locurile de muncă din economie, generând peste 55% din PIB, realizând aproape 70% din profit și având o rată a rentabilității cu peste 50% mai mare decât companiile mari.
Concluziade strategie și politică economică, care se desprinde din ansamblul acestor informații este că IMM-urile trebuie să fie prioritare în conceperea și implementarea lor.
În proiectarea priorităților și modalităților de dezvoltare ale IMM-urilor trebuie întotdeauna pornit de la evaluarea situației acestora si reliefarea principalelor puncte forte și slabe.Ca urmare, în continuare ne focalizăm asupra punctelor forte și slabe ale acestora, structurate pe două paliere:ale sectorului de IMM-uri în ansamblul său și ale managementului IMM-urilor, întrucât managementul are un rol decisiv în asigurarea funcționalității, sustenabilității și performanțelor acestora.
Abordarea evolutivă a sectorului de IMM-uri din România în ultimii ani a dus la identificarea următoarelor puncte forte:
Creșterea, deși cu unele sincope, a numărului de IMM-uri în condițiile în care numărul de companii mari a avut o tendință de diminuare notabilă.
Existența unei structuri relativ echilibrată a IMM-urilor pe categorii de mărime, 92,7 % micro, 6,3 % mici și 1 % mijlocii în anul 2022, similară cu cea din majoritatea statelor Uniunii Europene.
Creșterea continuă a numărului de salariați în IMM-uri, inclusiv în perioada crizei generată de pandemiaCovid-19.
Repartizarea relativ echilibrată a salariaților pe cele 3 categorii de IMM-uri în funcție de mărime; spre exemplu în 2022 – 37,2 % în micro întreprinderi, 34,1 % în întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii28,7 %.
Amplificarea cvasi-continuă a cifrei de afaceri totale realizate în IMM-uri,cu excepția anului 2022, în perioada 2018-2022 cifra de afaceri totală a IMM-urilor a sporit cu 58,2 %.
Mărirea continuă a profitului realizat de IMM-uri, fără sincope în ultimii ani, înregistrându-se o creștere de la 101 % în 2022, față de 2018, desigur, cea mai mare parte fiind generată de inflația ridicată din România.
Obținerea unei rate relativ ridicate a profitabilității în fiecare interval analizat, 11,4 % în 2022.
Manifestarea unui spirit intreprenorial ridicat și-a unei flexibilități notabile în adaptarea obiectivelor și activităților IMM-urilor la un mediu complex, în unele perioade turbulente și de criză, ceea ce explică următoarele puncte slabe:
Numărul redus de IMM-uri pe care îl are România la 1000 de locuitori, de circa 35 față de media Uniunii Europene care este de peste 60 de IMM-uri.
Gradul de capitalizare scăzut al IMM-urilor autohtone, de peste 6 ori mai mic comparativ cu media capitalizării în țările dezvoltate ale Uniunii Europene, care reprezintă un obstacol major în supraviețuirea, inovarea, dezvoltarea și sustenabilitatea acestora.
Investiții substanțial mai reduse realizate de IMM-urile din România datorită, în principal, costului foarte ridicat al creditelor (de peste 2,5 ori comparativ cu media Uniunii Europene), slabei dezvoltări a capitalului de risc, a pieței de capital și, desigur, nivelului redus de capitalizare.
Structura sectorială deficitară a sectorului de IMM-uri caracterizată prin ponderea redusă a firmelor din industrie și construcții, precum și ponderea foarte ridicată a celor din comerț; spre exemplu, în anul 2022 în industrie lucrau numai 21 % din salariații din IMM-uri și obțineau 18 % din cifra de afaceri,iar în comerț procentele respective erau de 22 % și respectiv 43 %; pentru IMM-urile din construcții ponderile sunt și mai mici, respectiv 14 % pentru salariați si 10% pentru cifra de afaceri.
Încetarea activității de către un număr ridicat de IMM-uri,de peste 100.000 în perioada analizată,având un vârf în 2020.
Înregistrarea unor pierderi apreciabile de către IMM-uri, care cumulate s-au ridicat în 2022 la 25582.5 mii lei, ușor mai reduse decât cea din 2021, dar care reprezintă o mărime mult mai mult decât cifra de afaceri anuală a IMM-urilor.
Întrucât asupra funcționării, dezvoltării, performanțelor și sustenabilității IMM- urilor, un impact decisiv îl are managementul acestora, în continuare ne ocupăm de reliefarea principalelor puncte forte și slabe.
Principalele zece puncte forte ale managementului IMM-urilor din România sintetizate de specialiștii Societății Academice de Management din România-SAMRO sunt prezentate în lucrarea ”Starea de Sănătate a Managementului din România în 2023”,bazate pe intervievarea a peste 740 de întreprinzători și specialiști, sunt prezentate în figura numărul 1.
Figura nr.1- Principalele puncte forte alemanagementului din România în 2023
Din examinarea informațiilor cuprinse în figura numărul 1 rezultă că cele mai importante puncte forte se referă la centrarea pe obținerea de performanțe, urmată de două dintre funcțiile managementului-organizarea și antrenarea.
În figura numărul 2 sunt prezentate (fiind preluate din aceeași lucrare)principalele puncte slabe ale managementului din IMM-uri.
Figura nr.2. Principalele puncte slabe ale managementului IMM–urilor din România în 2023
Informațiile din figura numărul 2 relevă că cele mai intense puncte slabe se referă la capacitatea redusă de a motiva salariații, accentul insuficient pe trainingul resurselor umane și coordonarea ineficace a personalului întreprinderii.
Ansamblul punctelor forte și slabe prezentate constituie un fundament major al proiectării priorităților pentru dezvoltarea IMM-urilor și a modalităților de realizare a acestora pe termen scurt, mediu și lung. Aceste elemente prospective trebuie să contribuie la fortificarea punctelor forte reliefate și la diminuarea și/sau eliminarea punctelor slabe, prin focalizarea asupra cauzelor care le generează.
Numărul, funcționalitatea, dezvoltarea, performanțele și sustenabilitatea IMM- urilor din fiecare țară depind într-o mare măsură de caracteristicile mediului de afaceri. În funcție de parametrii și natura impactului asupra IMM-urilor, mediul de afaceri poate fi defavorizant, permisiv și favorizant.
Prima categorie este mediul defavorizant, care se caracterizează prin faptul că acțiunile intreprenoriale se pot desfășura cu mari restricții și dificultăți, cu impact substanțial negativ în numărul și competitivității firmelor.
Mediul intreprenorial permisiv oferă posibilitatea de a iniția și derula activități intreprenoriale, dar condițiile efectiv existente sunt eterogene, o parte având o influență inhibitoare sau temporizatoare asupra inițiativei particulare. Mai ales din punct de vedere economic și administrativ se manifestă destul de multe dificultăți pe care întreprinzătorii trebuie să le depășească. Ca urmare, frecvența, dezvoltarea și rezultatele IMM-urilor sunt mult sub posibilități, ceea ce se reflectă negativ asupra stării generale a economiei și standardului de viață al populației.
Mediul intreprenorial favorizant, care prin toate, sau prin cea mai mare parte a componentelor sale, stimulează activitatea întreprinzătorilor, înființarea și dezvoltarea de întreprinderi private. Este tipul de mediu în care, începând cu elementele de natură politică și culturală și încheind cu cele economice și juridice, se urmărește crearea de cât mai multe și mai puternice firme private. La baza unei asemenea optici se află credința puternică și fermă că întreprinzătorii sunt creatori de bogăție națională, de produse, servicii și, mai ales, de venituri la bugetul statului și locuri de muncă, fiind prioritară crearea de condiții cât mai bune pentru desfășurarea activităților lor. Într-un asemenea mediu, numărul și potențialul întreprinzătorilor se amplifică rapid și substanțial, cu efecte directe și ample asupra situației economice a țării și a standardului de viață al populației.
Potrivit raportului de cercetare Cartea Albă IMM-urilor din România în 2024, realizat pe baza chestionării și intervievării a 1077 de întreprinzători și manageri, mediul de afaceri din România este considerat cel mai frecvent, defavorizant (41,26%) – vezi figura nr.3.
Figura nr.3
– Evaluarea situației de ansamblu a mediului economic din 2024 de către întreprinzători și manageri din IMM-uri
Ceva mai mult de 30% dintre componenții eșantionului consideră mediul de afaceri favorizant și puțin peste 27% ca fiind permisiv. Faptul că patru din zece întreprinzători evaluează mediul de afaceri din România ca fiind defavorizant este deosebit de grav, aceasta semnificând că peste 40% dintre IMM-uri sunt confruntate cu probleme majore de supraviețuire.
În cadrul mediului de afaceri se manifestă, atât oportunități, cât și dificultăți pentru înființarea și dezvoltarea IMM-urilor. Potrivit aceluiași raport de cercetare, mediul de afaceri din România prezintă opt oportunități majore. În figura numărul 4 sunt inserate aceste oportunități și este indicată intensitatea manifestărilor, atribuită de către întreprinzătorii și managerii din IMM-uri.
Figura nr. 4 – Intensitatea manifestări oportunităților de afaceri pentru IMM-uri in 2024
Analiza principalelor oportunități de afaceri ale IMM-urilor reliefează că sporirea cererii pe piața internă a fost cea mai ridicată (in 57,88% dintre IMM-uri), urmata de folosirea de noi tehnologii (55,43%), realizarea de parteneriate de afaceri (33,84%) si digitalizarea (29,29%).
În mod firesc, mediul de afaceri din România încorporează și dificultăți pentru IMM-uri. Potrivit evaluării componenților eșantionului, în anul 2024 se manifestă în principal 20 de dificultăți contextuale care variază ca intensitate, între 53% și 5%. Vezi figura numărul 5.
Figura nr.5- Frecvența manifestării dificultăților contextuale
întâmpinate de IMM-uri in 2024
Cele mai frecvente dificultăți se referă la inflație, concurența neloială, creșterea nivelului cheltuielilor salariale, scăderea cererii interne, pregătirea și menținerea resurselor umane în companii, incertitudinea evoluțiilor viitoare și concurența produselor de import cu procente de peste 29 %.
Oportunitățile și dificultățile identificate se recomandă să fie avute în vedere cu prioritate în formularea viitoarelor programe de guvernare ale României, stabilind priorități și modalități de acțiune care să determine valorificarea, într-o cât mai mare măsură de către IMM-uri a oportunităților, concomitent cu diminuarea frecvenței și intensității dificultăților contextuale cu care se confruntă IMM-urile,contribuind la amplificarea naturii și impactului favorizant al mediului de afaceri asupra IMM-urilor din România.
Dezvoltarea mediului de afaceri din România trebuie realizată având în vedere pilonii pe care Uniunea Europeană i-a stabilit pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
Stabilitatea și predictibilitatea cadrului legal pentru IMM-uri.
Crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor generate de digitalizare, tranziția către o economie verde și competiția la nivel global.
Resurse umane calificate și cu competențe în tehnologia informației atât pentru salariați cât și pentru proprietar-manager de IMM-uri.
Finanțarea inițiativelor intreprenoriale
Fiecare pilon implică un set de măsuri pe care le enunțăm succint în continuare:
Stabilitatea și predictibilitatea cadrului legal pentru IMM-uricare are în vedere, cu prioritate:
Realizarea unui cadru de reglementare adaptat IMM urilor
Identificarea și prevenirea supra-reglementării
Revizuirea Small Business Act
Modernizarea testului IMM
Introducerea evaluării ex post
Crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor generate de digitalizare, tranziția către o economie verde și competiția la nivel global acționând cu prioritate pentru:
O competitivitate consolidată;
încurajarea stimulentelor fiscale pentru tranziția verde;
asigurarea de stimulente pentru îndeplinirea obligațiilor privind tranziția la economia verde;
dezvoltarea unui mediu economic stabil.
Resurse umane calificate și cu competențe în tehnologia informației pentru salariați, proprietari si manageri de IMM-uri prin focalizarea asupra:
dezvoltării competențelor forței de muncă
promovării formării și calificării la locul de muncă
Analizele efectuate ne-au condus la formularea unui set de priorități și vectori de acțiune pe termen lung, de natură să asigure dezvoltarea accelerată și performanța sectorului de IMM-uri și implicit a României pe care le prezentăm succint în continuare. Ele au fost concepute subsumat pilonilor UE pentru dezvoltarea IMM-urilor si priorităților economico-sociale naționale, de natură să asigure lansarea durabilă și sustenabilă a economiei României bazată pe cunoștințe și digitalizare, reflectată în creșterea accelerată a productivității, PIB-ului și exportului. Aceasta este condiționată de adoptarea și aplicarea a numeroase măsuri la nivel macroeconomic si macrosocial între care:
majorarea atragerii de investiții străine directe și stimularea investițiilor autohtone, care în ultimii ani a avut evoluții modeste;
creșterea amplorii și varietății surselor de finanțare a economiei;
amplificarea rapidă a productivității muncii;
creșterea producției industriale și agricole în condiții de competitivitate;
eliminarea arieratelor generate de stat;
continuarea stimulării cererii interne;
stimularea spiritului intreprenorial pentru toate categoriile de vârstă ale populației, prin utilizarea celor mai bune practici ale Uniunii Europene și alocarea de resurse substanțiale din fondurile UE și alte surse.
În contextul acestei viziuni considerăm că dezvoltarea accelerată și performanțele sectorului de IMM-uri necesită focalizarea asupra următoarelor priorități și modalități de acțiune.
Cu cât un mediu de afaceri este mai favorizant, cu atât determină o dezvoltare economică și socială mai intensă și mai performantă și viceversa.
În 2024 mai puțin de 1/3 din întreprinzători considerau că în România este un mediu favorizant. Construirea lui este un proces complex, bazat pe o strategie și un proiect național, a căror operaționalizare necesită numeroase decizii și acțiuni în plan legislativ, fiscal, financiar, comercial, educațional, managerial, social, digital și instituțional, implementate pe parcursul mai multor ani cu condiția existenței unei voințe politice puternice și-a unor competențe manageriale ridicate.
Crearea și dezvoltarea de firme, atragerea de investiții din exterior, creșterea productivității muncii, amplificarea performanțelor economice ale companiilor,etc. sunt condiționate decisiv de existența de resurse umane suficiente cantitativ, bine calificate și adaptabile la cerințele economiei și societății actuale. În ultimii ani se constată o penurie crescândă în special de muncitori calificați. O parte apreciabilă dintre muncitorii calificați au emigrat, iar învățământul românesc nu produce muncitorii calificați necesari nici ca număr și nici calitativ. Pentru a răspunde acestei priorități este imperioasă reformarea sistemului de învățământ,imprimându-i un caracter dual, așa cum este cel din Germania. Concomitent, se impune și dezvoltarea amplă a pregătirii de muncitori prin școli profesionale-domeniul în care România a avut rezultate excelente, atât în mediul urban,dar mai ales în mediul rural-în perioada dinainte de 1990. Un înalt nivel de pregătire trebuie asigurat și pentru absolvenții învățământului superior în toate domeniile, atât în universitățile publice, cât și în cele private. Concomitent, învățarea continuă trebuie să devină realitate pentru populația ocupată. În paralel cu reformarea și perfecționarea sistemului de învățământ, corespunzător cerințelor pieței muncii, sunt necesare eforturi ample pentru dezvoltarea la tineri-începând de la grădiniță-a unei culturi a muncii și a responsabilității bazate pe efort, implicare, creativitate și spirit intreprenorial.
În prezent, România este pe poziția 21 în Europa, ultima între țările ce au fost analizate din acest punct de vedere, la mai puțin de jumătate față de Elveția, situată pe primul loc cu 28,49 % populație ocupată în sectorul privat. Precizăm că România ocupă poziția ultimă și în ceea ce privește ponderea totală a populației ocupate (privat și bugetar)din totalul populație, cu circa 26%. Obiectivul propus are în vedere populația ocupată în sectorul privat, în IMM-uri,pentru că aceasta este determinantă pentru nivelul de dezvoltare economică, întrucât în acest sector se creează în cvasitotalitate, valoarea adăugată.
Performanțele economice și standardul de viață al fiecărei țări depind de numărul, competitivitatea și potențialul întreprinderilor de care dispune, și îndeosebi, de IMM-uri, care în toate statele reprezintă peste 99% din totalul întreprinderilor. Pentru recuperarea decalajelor economice majore care despart România de Uniunea Europeană este esențial să se amplifice numărul de IMM-uri. Small Business Act adoptat de Uniunea Europeană argumentează temeinic necesitatea dezvoltării IMM- urilor, stabilește 10 principii de operaționalizat și peste 90 de măsuri de implementare la nivel național și comunitar.
Legea privind IMM-urile adoptată în România în 2014 creează premise superioare pentru relansarea sectorului de IMM-uri, în special prin crearea mai multor categorii de fonduri alimentate din alocațiile Uniunii Europene pentru România; aceste premise trebuie rapid valorificate cu ajutorul posibilităților de finanțare oferite de Uniunea Europeană.
Trecerea la economia bazată pe cunoștințe și digitalizare, mutație fundamentală a epocii contemporane, implică ca o componentă esențială, cercetarea-dezvoltarea și inovarea intensă în toate domeniile de activitate. Performanțele unei țări depind decisiv de capacitatea de a concepe și comercializa noi produse, servicii, tehnologii, utilaje și echipamente, noi sisteme economice, manageriale, tehnice,etc., abordări inovatoare de marketing, finanțare a resurselor umane, etc. Din acest punct de vedere România este mult în urma altor țări. Strategia națională de cercetare-dezvoltare și inovare 2021- 2027 a stabilit mai multe ținte strategice și direcții de acțiune care să amplifice substanțial inovarea în România bazate pe specializarea inteligentă în profil sectorial și teritorial, din păcate numai parțial implementată.
Supraviețuirea, dezvoltarea și performanțele IMM-urilor, ca și a companiilor mari-depind într-o măsură crescândă de accesul la digitalizare, de utilizarea noilor tehnologii, începând cu inteligența artificială și valorificarea sa la un nivel superior. Focalizarea asupra digitalizării IMM-urilor din România-mult sub nivelul mediu din Uniunea Europeană-necesită acționarea pe multiple planuri în baza unui program național specific. Între elementele de avut în vedere în conceperea și operaționalizarea sa menționăm:
accesul egal la date și informații pentru IMM-uri
investiții în securitatea cibernetică și implicarea în folosirea și gestionarea inteligenței artificiale, „internet of things”, analytical metrics s.a.
facilități și stimulente care să asigure nivelul adecvat de dezvoltarea competențelor personalului și infrastructurii informatice
dezvoltarea și consolidarea capacităților digitale
implementarea standardizării si înființarea unui centru național de cunoștințe digitale pentru IMM-uri etc.
Digitalizarea și noile tehnologii bazate pe digitalizare oferă avantaje de neînlocuit pentru IMM-uri,reprezentând o precondiție pentru supraviețuirea și dezvoltarea lor performantă.
În ultimele decenii, pe fondul accelerării trecerii la economia bazată pe cunoștințe și a digitalizării s-au conturat și dezvoltat rapid în economie, noi forme de organizare a muncii, mult mai performante decât întreprinderile clasice. Pentru dezvoltarea României este esențială încurajarea, dezvoltarea și fortificarea noilor forme de organizare a muncii, între care menționăm ecosistemele hub-urile, platformele tehnologice, rețelele de firme, clusterele, live lab, incubatoarele de afaceri, parcurile industriale,s.a. Aceste noi forme de organizare a muncii bazate pe rețelizare și participarea stakeholderilor relevanți, pe utilizarea la scară largă a digitalizării și tehnologiilor asociate, reprezintă întreprinderile viitorului care vor determina avantajul competitiv al economiilor naționale.
Eliminarea decalajului substanțial care există între România și Uniunea Europeană în ceea ce privește densitatea firmelor la mia de locuitori, la circa jumătate din media europeană, necesită adoptarea a numeroase măsuri de naturi diferite, între care cele privind amplificarea culturii și inițiativei intreprenoriale sunt esențiale. În continuare, prezentăm un set de măsuri specifice, considerat de noi minimal:
realizarea unor intense procese de educație intreprenorială în rândul tineretului, începând cu școala primară, continuând cu liceul și/sau școala profesională și universitatea;
acordarea de facilități și stimulente fiscale substanțiale tinerilor care doresc să-și înființeze firme, dezvoltând bunele practici din lume și din Uniunea Europeană;
debirocratizarea rapidă și substanțială ansamblului legislației și proceselor care vizează înființarea, funcționarea și desființarea firmelor;
accesarea mai ușoară a finanțărilor și garanțiilor creditelor, asigurând în acest sens dezvoltarea echilibrată a cinci paliere principale: seed-capital, capital de risc pentru industriile de vârf și idei inovative, microcredite, garanții și contragaranții.
În toate țările de vârf ale Uniunii Europene s-au conturat numeroase bune practici economice, manageriale, digitale, tehnice, ecologice,etc. a căror utilizare la nivel de agenți economici, administrație publică locală,etc., generează performanțe economico-sociale ridicate. Aceste bune practici sunt preluate și utilizate pe scară redusă în România. În consecință, este necesară o amplificare și accelerare consistentă a transferului acestor practici, utilizând multiplele posibilități oferite de finanțările Uniunii Europene. Bunele practici cresc rapid performanțele organizațiilor care le folosesc, cu eforturi și costuri mult diminuate.
Pe măsură ce companiile se îndreaptă către internationalizare, ele își schimbă accentul de marketing de la mărcile de produse, la brandingul corporativ. Această tranziție este determinată de dificultățile de a menține o diferențiere credibilă a produselor în fața imitației, omogenizării produselor și serviciilor, și fragmentării segmentelor tradiționale de piață, care apar pe măsură ce clienții devin mai sofisticați și mai complecși. Într-o epocă în care companiile nu își mai pot baza strategia pe o piață previzibilă sau pe o gamă stabilă de produse preferate, regulile de bază ale concurenței se schimbă. Diferențierea necesită poziționarea nu doar a produselor, ci a întregii companii. Astfel, valorile și emoțiile simbolizate de organizație devin elemente cheie ale strategiilor de diferențiere, iar compania însăși ajunge în centrul atenției.
Pentru a promova produsele românești în UE și în întreaga lume, IMM-urile din România trebuie să se bazeze pe un management al calității care să asigure competitivitatea, siguranța și eficacitatea acestor produse/servicii. Suplimentar, eforturile manageriale trebuie să fie îndreptate spre asigurarea unei conformități cu toate cerințele naționale și internaționale, precum și pentru a crea un răspuns la nevoile diverse ale stakeholderilor. Dezvoltarea conceptului de tradițional românesc pentru produse specifice poate fi un punct de interes pentru agenții economici, evidențiind caracteristicile unice care atrag clienți potențiali din întreaga lume.
Brandul unei firme poate deveni activul său cel mai valoros, deoarece creează fidelitate în rândul consumatorilor și este asociat cu diverse imagini sau logo-uri prin campanii de marketing, ceea ce îi stimulează pe aceștia să asocieze acele imagini cu produsele/serviciile oferite de companie. În plus, brandul conturează identitatea produsului/serviciului în ochii consumatorilor, ceea ce face ca aceștia să-l recunoască ușor pe piață. IMM-urile din România trebuie să se focalizeze asupra accesibilității, calității ridicate, fiabilității, siguranței produselor/serviciilor, precum si a îndeplinirii așteptărilor si cerințelor clienților in toate etapele de proiectare, producție, distribuție si servicii postvânzare.
Profesionalizarea managementului este necesar să aibă în vedere cel puțin următoarele elemente esențiale:
introducerea cunoștințelor manageriale și intreprenoriale la toate nivelele sistemului educațional, pentru a favoriza înțelegerea utilității managementului de către populație și însușirea unor cunoștințe de bază de o manieră pragmatică;
realizarea la nivelul României a unui sistem național de formare și perfecționare a managerilor pentru toate domeniile de activitate; acesta trebuie conceput după standardele Uniunii Europene asigurând în permanență formarea și perfecționarea managerilor din sectorul public și privat, cu atenție specială pentru IMM-uri;
dezvoltarea și atestarea de centre de consultanță, consiliere, mentorat, training și asistență de specialitate în management, care să acopere întreg teritoriul țării; aceste centre pot fi finanțate din fonduri UE;
realizarea de metodologii de proiectare a sistemelor manageriale ale organizațiilor-diferențiate pe domenii de activitate-la dispoziția tuturor entităților; o atare necesitate decurge din realitatea că, majoritatea organizațiilor nu posedă asemenea sisteme, ceea ce explică nivelul redus de funcționalitate și productivitate micro-economică sub nivelul mediei UE;
realizarea la scară largă, de programe de management intreprenorial, atât pentru tinerii care doresc să devină întreprinzători, dar și pentru managerii din IMM-uri;
stimularea tuturor managerilor și entităților să-și profesionalizeze managementul, prin introducerea sa ca un criteriu de evaluare și decizie în cadrul licitațiilor, finanțărilor de la bugetul statului, acordării de ajutoare de stat, selecționării proiectelor cu finanțare UE sau naționale, concursurilor de promovare în sistemul public al managerilor;
profesionalizarea managementului din România trebuie fundamentat pe o strategie specifică, elaborată de un task-force național, la care Societatea Academică de Management din România-SAMRO si Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România-CNIPMMR pot să aducă o contribuție majoră.
Avantajul competitiv sustenabil descrie capacitatea unei companii de a păstra un avantaj pe termen lung prin inovare, adaptare la schimbările pieței și dezvoltarea unor competențe unice greu de imitat de către concurenți. Companiile cu un astfel de avantaj pot oferi clienților produse și servicii de înaltă calitate, își pot menține și proteja cota de piață și pot asigura rentabilitatea pe termen lung. În plus, avantajele competitive sustenabile pot să ofere IMM-urilor din România oportunitatea de a-și diversifica activitățile și de a se extinde pe piețele internaționale. Astfel, companiile pot să își reducă dependența de piața locală.
Potrivit unui studiu recent realizat, companiile care dezvoltă avantaje competitive sustenabile, au de obicei performanțe financiare mai bune decât cele care nu o fac. De asemenea, studiul arată că aceste companii sunt mai puțin afectate de fluctuațiile economice și de schimbările legislative.
Obținerea de către IMM-urile din România de avantaje competitive sustenabile bazate pe cunoștințe de top este esențială pentru menținerea cotelor de piață și pentru continuarea dezvoltării, în condițiile în care se accentuează complexitatea și fluiditatea mediului de afaceri, atât a celui intern, cât și a celui internațional.
BIBLIOGRAFIE
European innovation scoreboard, (2020) https://research-and-innovation.ec. europa.eu /statistics/performance-indicators/european-innovation-scoreboard_en
Eurostat total unemployment rate 2020 explained/index.php?title= Unemployment_statistics https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
Nicolescu O, Nicolescu C., Halmaghi E., Simion C.,Miricescu D., Uritu D., Cristof C., Pufulete D.,Voicu C., Vieru D. (2024)-Carta Albă a IMM-urilor din România, Editura Prouniversitaria, București
Nicolescu O., Nicolescu C.,(2011) Organizația și managementul bazate pe cunoștințe, Editura Prouniversitaria, București
Nicolescu O., Popa I., Nicolescu C., Simion C. (2024) Starea de sănătate a Managementului din România în 2023, Editura Prouniversitaria, București
de Florin Bonciu, cercetător la Institutul de Economie Mondială
De mai multe decenii modelele de afaceri, dar și cele privind viața personală percep succesul aproape exclusiv dintr-o perspectivă linear crescătoare. Fiecare an se presupune ca ar trebui să fie mai bun decât cel anterior, în primul rând dintr-o perspectivă cantitativă. Modelul linear crescător este atât de răspândit încât el pare a avea un caracter obiectiv, firesc, natural. Dar a fost mereu așa? Și, mai ales: poate continua la nesfârșit așa? Având în vedere limitele modelului linear crescător, limite puse în evidență mai ales de problemele de mediu și de climă pe care le determină, economia circulară poate oferi șansa unui altfel de progres, mai echitabil și, în primul rând, sustenabil.
Economia circulară – o soluție mai bună decât economia linear crescătoare
Creșterea treptată a gradului de conștientizare a limitelor inerente modelului linear crescător a generat interesul pentru conceperea unui nou model de organizare a activităților economice care să permită furnizarea bunurilor și serviciilor necesare, precum și îmbunătățirea nivelului de trai pentru un număr din ce în ce mai mare de oameni, fără ca aceste lucruri să determine creșterea consumurilor de materii prime și energie și fără a crește cantitatea de deșeuri deversate în mediul înconjurător. Punerea în discuție a ideii de creștere economică lineară permanentă este însă o chestiune sensibilă din multe puncte de vedere. Așa cum remarca Tim Jackson în lucrarea „Prosperitatea fără creștere? Tranziția la o economie sustenabilă”: „A pune în discuție creșterea poate fi considerat drept un semn de nebunie, idealism sau spirit revoluționar. Dar oricum ar fi, trebuie să formulăm această întrebare.”
Dificultatea punerii în discuție a ideii de creștere economică ca expresie a dezvoltării a fost dovedită și de reacția la criza economică care s-a manifestat în multe părți ale economiei mondiale în anii 2008-2009. Majoritatea oamenilor s-a așteptat ca mai devreme sau mai târziu să ne reîntoarcem la creșterea economică, cu alte cuvinte la ceea ce făceam și înainte de criză. Așteptări similare sunt legate de momentul depășirii crizei Covid-19. A ne gândi la „prosperitate fără creștere” este dificil deoarece necesită un alt cadru conceptual, o nouă perspectivă. Și, mai presus de orice altceva, necesită investiții în schimbare, o schimbare probabil la fel de profundă precum cea care a avut loc odată cu prima revoluție industrială.
Din fericire o astfel de perspectivă nouă există și ea este reprezentată de economia circulară. Trebuie să recunoaștem că aceasta nu este singura perspectivă nouă, că nu este perfectă și nici gata de a fi utilizată. Dar pare a fi o perspectivă fezabilă deoarece a fost deja testată de mai multe companii mari, are o recunoaștere la nivel mondial și este susținută de către Uniunea Europeană.
Poziția oficială a Uniunii Europene cu privire la economia circulară a fost prezentată la 1 decembrie 2012 sub numele de „Manifest pentru o Europă care utilizează eficient resursele” [1]. Acest document sublinia: „Într-o lume care pune o presiune tot mai mare pe resurse și pe mediul înconjurător Uniunea Europeană nu are altă opțiune decât de a trece la tranziția către o economie circulară care utilizează eficient resursele și care asigură regenerarea acestora.” Această declarație chema la realizarea unei economii circulare, fiind în același timp o modalitate de reindustrializare a Europei și de asigurare a unei creșteri eficiente și sustenabile. Poziția inițială a fost completată în 2014 într-o Comunicare a Comisiei Europene care se referea la nevoia de schimbări radicale în percepția și utilizarea resurselor[2].
Angajamentul susținut al Uniunii Europene în favoarea economiei circulare este dovedit și de continuitatea acțiunilor în acest sens. Astfel, în 2015 a fost adoptat un Plan de acțiune pentru accelerarea tranziției la economia circulară; în perioada 2017-2020 au avut loc conferințe ale părților interesate (Circular Economy Stakeholder Conference); în 2017/2018 s-au adoptat pachete de prevederi privind economia circulară (Circular Economy Package); în 2018 a fost adoptat un Cadru de monitorizare pentru economia circulară. Anul 2020, deși marcat de pandemia Covid-19 a reprezentat un moment de referință pentru poziția Uniunii Europene față de economia circulară prin adoptarea mai multor strategii care vor jalona drumul spre 2030 și chiar 2050, între care: European Green Deal[3], EU Strategy for Energy System Integration[4], EU New Industrial Strategy for Europe[5], A new Circular Economy Action Plan – For a cleaner and more competitive Europe[6]. Reglementările respective au fost completate în perioada 2023 – 2024 prin documente precum: Circular Economy – New Tool for Measuring Progress[7] sau An EU Critical Raw Materials Act for the Future of EU Supply Chains[8].
Activitățile desfășurate de către Uniunea Europeană până în 2020 în favoarea economiei circulare au avut ca principală limită accentul pus pe reciclare/reutilizare/gestionarea deșeurilor în defavoarea abordărilor conceptuale/sistemice. Această abordare limitativă nu era însă întâmplătoare deoarece o abordare sistemică ar fi presupus modificări dificil de implementat, cum ar fi trecerea la produse durabile și renunțarea la înlocuirea anuală sub efectul modei a numeroase produse încă perfect funcționale, înlocuirea profitului ca singur instrument de măsurare a succesului în afaceri, etc. Abordările definite în 2020 au adus un accent suplimentar pe latura conceptuală, de inovare, a produselor și proceselor, precum și pe educație și schimbarea comportamentului producătorilor și consumatorilor. Noile contexte geopolitice și geoeconomice de după 2022 au determinat un nou interes pentru economia circulară, de această dată prin prisma reducerii dependenței de surse de energie și materii prime din zone cu potențial de risc sau considerate nefrecventabile.
Din perspectiva economiei circulare resursele nu mai sunt privite drept materiale obținute în mod linear din mediul înconjurător la un anumit nivel de costuri (modul linear însemnând că la o creștere a producției îi corespunde extragerea de mai multe resurse din mediul înconjurător și deversarea de mai multe deșeuri, fără a lua în calcul sustenabilitatea procesului), ci mai degrabă o componentă a procesului de producție care este conceput în mod circular (ceea ce înseamnă că resursele sunt obținute inițial din mediul înconjurător dar ulterior deșeurile devin la rândul lor resurse și sunt reciclate un timp nedefinit în cadrul procesului economic). Reprezentarea grafică a acestui proces este redată în Figura 3.
Figura 3. Principalele faze ale unui model de economie circulară
Sursa: Spre o economie circulară: un program „zero deșeuri” pentru Europa, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic și social european și Comitetul regiunilor, Document COM(2014) 398 final, Bruxelles, 2.7.2014, p. 6
Este de la sine înțeles că economia circulară prezentată în Figura 3 nu se constituie într-un perpetuum mobile. Punerea în funcțiune și menținerea procesului economic necesită consum de energie și, totodată, există încă deșeuri dar, atât consumul de energie cât și deversarea de deșeuri în afara procesului economic sunt cu mai multe ordine de mărime inferioare proceselor economice și tehnologice actuale. Implementarea pe scară largă a economiei circulare implică o schimbare de paradigmă deoarece include toate dimensiunile activităților economice și sociale, precum și a sistemelor de valori[9].
Prin conținutul său cuprinzător economia circulară diferă de încercările anterioare, cu caracter parțial, care se refereau doar la colectarea selectivă a deșeurilor sau la anumite activități de reciclare sau de creștere a eficienței energetice. Economia circulară presupune un nou tip de procese tehnologice (care consumă mai puține resurse și energie și le utilizează în mod circular), un nou tip de produse (în primul rând mult mai durabile decât cele actuale), un nou model de afaceri (în care valoarea centrală este sustenabilitatea și nu profitul), un nou timp de comportament al consumatorilor (în care accentul este pus pe utilitatea produselor și serviciilor și nu pe modă). Principalele diferențe dintre economia linear crescătoare și cea circulară sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Economia circulară comparativ cu economia linear crescătoare
Economia linear crescătoare
Economia circulară
Ciclul economic are 4 etape:
Ciclul economic se bazează pe:
– Preia din natură;
– conceperea de produse durabile;
– Procesează;
– întreținere;
– Utilizează;
– reparare;
– Aruncă.
– reutilizare;
Totul pe o scară din ce în ce mai mare
– recondiționare;
– reciclare;
– valorificare superioară.
Sursa: Tabel realizat de autor.
Prin natura sa economia circulară va implica renunțarea în mare măsură la tipul de societate postbelică bazată pe produse de unică folosință și pe mari cantități de deșeuri. Aceasta va implica renunțarea la abordarea caracterizată de etapele: „Preia din mediu, prelucrează, utilizează și aruncă” și adoptarea pe scară largă a abordării bazate pe „Reutilizare și reciclare”. Din acest punct de vedere o definiție foarte scurtă și simplă a economiei circulare este: „elementele de ieșire din sistemul economic devin elemente de intrare” [10]. La rândul său, Comisia Europeană definește astfel economia circulară: „O economie circulară păstrează valoarea adăugată a produselor pentru un timp cât mai lung posibil și elimină deșeurile. Ea reține resursele în cadrul economiei atunci când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, astfel încât acesta să rămână în procesul de producție și să creeze în continuare valoare” [11]. Cu alte cuvinte economia circulară presupune decuplarea creșterii economice continue de degradarea continuă a mediului și de poluare.
Diferențele dintre economia circulară și încercările anterioare de îmbunătățire a eficienței utilizării energiei și a materiilor prime
O serie de caracteristici fac ca economia circulară să fie diferită față de încercările anterioare de a reduce consumurile de materii prime și energie, precum și de a reduce poluarea sub toate formele sale. Principalele diferențe sunt următoarele:
Prima diferență se referă la abordarea holistă ce caracterizează economia circulară. Economia circulară se referă la toate activitățile desfășurate în societate, începând cu proiectarea produselor, serviciilor și proceselor. Acestea trebuie să fie concepute în așa fel încât să permită realizarea de produse mai durabile, posibil de reparat, care să poată dobândi ulterior funcții sau proprietăți noi, care să permită re-industrializarea/reprocesarea și reciclarea pentru aceleași domenii industriale sau pentru altele.
Prin urmare, diferența fundamentală dintre economia circulară și economia lineară existentă în prezent, în care doar anumite materiale și componente sunt reciclate, constă în faptul că în economia circulară produsele, serviciile și procesele industriale sunt concepute în așa fel încât să permită o durată mai lungă de viață, posibilitatea de reparare, de actualizare sau de re-industrializare/reprocesare (pentru a ajunge la aceleași proprietăți ca și un produs nou).
În afară de aceste aspecte, în economia circulară se are în vedere încă din faza de proiectare a produselor și serviciilor ca la sfârșitul duratei de viață acestea să reprezinte inputuri către aceleași sau alte industrii. O astfel de abordare va însemna mai puține produse de unică folosință și mult mai multe produse mult mai durabile, care se pot repara sau actualiza. Rămâne de văzut cum se va putea face trecerea la principiile economiei circulare pornind de la situația actuală în care se acordă importanță aspectelor de noutate și în care consumatorii sunt încurajați să cumpere produse noi doar pentru faptul că sunt la modă sau pentru că prezintă o serie de caracteristici superioare care însă nu satisfac nevoi evidente. Chiar și această simplă întrebare ne oferă o indicație cu privire la dificultățile de implementare a principiilor economiei circulare.
A doua diferență se referă la scara la care firmele se vor baza în desfășurarea activităților lor industriale pe reutilizarea, reciclarea sau reprocesarea produselor. Implementarea pe scară largă a acestor abordări va reduce necesarul de energie pentru realizarea de produse și va necesita mult mai puține materii prime. În același timp, pentru a avea succes, o astfel de abordare va necesita o mult mai strânsă colaborare și interacțiune între firme din diferite sectoare de activitate, precum și între firmele producătoare și consumatori. Acest aspect conduce la concluzia că economia circulară va necesita modificări în procesul de educație, dar și în ceea ce privește valorile și comportamentele producătorilor și consumatorilor. Din această perspectivă, diferența dintre economia lineară și economia circulară poate fi asimilată cu diferența dintre deciziile și activitățile individuale privind reutilizarea, reciclarea și reprocesarea și abordarea sistemică în această direcție, desfășurată în mod reglementat, la scară mare, de exemplu la scara întregii Uniuni Europene.
Esența economiei circulare este aceea a menținerii și reciclării resurselor materiale și de energie pentru cât mai mult timp în interiorul sistemului economic. Pentru ca sistemul economic să funcționeze în mod optim este necesară asigurarea unei interconexiuni eficiente între procesele industriale și activitățile din diferite sectoare ale economiei. Dincolo de motivația ecologică, motivația de natură economică pentru trecerea la economia circulară joacă un rol important deoarece, conform unor studii ale Fundației Ellen Macarthur economiile materiale nete la nivel global care ar putea fi determinate de adoptarea economiei circulare ar putea depăși în anul 2025 un trilion de dolari.
În acest punct este util să reamintim vechiul proverb care spune că un lanț este atât de puternic pe cât este cea mai slabă verigă a sa. Prin urmare, nu se poate concepe o economie circulară parțială, și, prin comparare cu traficul rutier, pentru a avea un trafic fluent și fără accidente este necesar ca toată lumea să conducă după aceleași reguli. Chiar dacă un astfel de proiect (respectiv trecerea la economia circulară) poate părea gigantic, el este fezabil în cadrul unei organizații integrate cum este Uniunea Europeană deoarece mecanismul pieței unice permite implementarea unor reguli care să fie respectate de toți participanții. O întrebare încă fără răspuns este însă în ce măsură Uniunea Europeană poate trece la economia circulară (proces ce implică niște costuri și schimbări majore pe multiple planuri) în condițiile în care alți participanți la economia globală puternic interconectată (SUA, China, India, etc) nu fac același lucru iar între acești participanți există puternice raporturi concurențiale.
Pe baza celor prezentate mai sus se poate spune că economia circulară este fezabilă ca model teoretic și că ea a fost deja testată pe scară redusă de mai multe firme, dovedindu-se eficientă. Prin urmare conceptul este valid atât din perspectivă teoretică, cât și în baza unor testări limitate. Aceste aspecte sunt importante, necesare, dar nu și suficiente. Rămâne ca acest concept să fie larg acceptat și implementat pe scară largă, de exemplu la scara întregii Uniuni Europene. Pentru aceasta va fi necesar un efort susținut de coordonare și sincronizare a mai multor programe cadru și planuri (cum ar fi European Green Deal, EU Strategy for Energy System Integration, EU New Industrial Strategy for Europe, A new Circular Economy Action Plan – For a cleaner and more competitive Europe, Circular Economy – New Tool for Measuring Progress). Totodată, va fi necesară participarea activă a tuturor instituțiilor europene, precum Banca Europeană de Investiții[12], Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare[13], Agenția Europeană pentru Mediu[14] și multe altele.
O a treia diferență se referă la faptul că pentru a deveni funcțională o economie circulară are nevoie de un cadru juridic și instituțional specific, care să acopere toate aspectele activităților economice și sociale. Comisia Europeană este pe deplin conștientă de acest aspect și a început de câțiva ani un proces de construcție legislativă și instituțională. Pentru a sublinia complexitatea și implicațiile acestui proces se poate arăta că numai în cazul produselor alimentare sunt numeroase dovezi că în actuala situație peste 30% din produsele alimentare realizate sunt aruncate. Depășirea acestei situații printr-o combinație de metode stimulative și coercitive reprezintă o provocare considerabilă.
În fine, o a patra diferență se referă la nevoia de a concepe și aplica indicatori specifici care vor permite implementarea și monitorizarea activităților din economia circulară. Acest proces este în curs și printre indicatorii care sunt avuți în vedere la nivelul Comisiei Europene se numără și productivitatea resurselor măsurată prin producerea unei unități de Produs Intern Brut raportată la Consumul de Resurse Materiale / Raw material consumption (RMC), consumul de apă sau de resurse finite de teren, etc[15]. În acest sens Comisia Europeană are drept obiectiv creșterea productivității resurselor cu peste 30% până în anul 2030[16].
Se poate aprecia că Uniunea Europeană dispune de circumstanțe favorabile pentru tranziția la economia circulară. Aceste circumstanțe au în vedere interesul ridicat manifestat de către statele membre, precum și de către instituțiile comunitare pentru relansarea economiei europene în perioada post-pandemie, decizia de reindustrializare a Europei, existența unor încercări și experimente privind economia circulară, elemente care pot fi integrate într-o abordare sistemică. Pe de altă parte, trebuie menționate o serie de provocări determinate de contextul geopolitic și geoeconomic caracterizat de situații conflictuale în diferite zone ale globului, manifestarea unor noi raporturi de forțe în economia mondială, precum și prefigurarea unei noi ordini economice internaționale la orizontul anilor 2050.
Tranziția la economia circulară: implicații pentru România
Tranziția României la economia circulară și, prin aceasta, la o formă de dezvoltare durabilă se va face în totalitate din perspectiva calității sale de stat membru al Uniunii Europene. Tranziția va putea combina în mod creator cadrul comunitar cu abordările originale. Din această perspectivă România va putea beneficia de cel puțin trei avantaje:
Va acționa în baza unui cadru de reglementare și acțiune definit la nivelul Uniunii Europene;
Va beneficia de avantajul pe care îl aduce orice nou model economic care oferă o șansă potențială de rescriere a ierarhiilor, în funcție de ingeniozitatea și competitivitatea fiecărui participant;
Va asigura simultan și atingerea obiectivelor legate de combaterea schimbărilor climatice, precum și de reducerea importurilor prin mai buna utilizare a materialelor și reducerea consumurilor de energie.
Realizarea tranziției în cadrul Uniunii Europene va permite României să acceseze atât exemplele de bune practici existente deja în alte state membre (de exemplu prin intermediul European Circular Economy Stakeholder Platform[17]), precum și fondurile europene substanțiale ce vor fi disponibile în acest sens. Se poate considera un avantaj și faptul că prevederile privind reciclarea, gestionarea deșeurilor, renunțarea la anumite materiale și tehnologii sunt obligatorii pentru toate statele membre, evitându-se astfel apariția unor întârzieri. În context, sunt de menționat transpunerile experiențelor și reglementărilor comunitare prin: adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară în 2022[18] și a Planului de acțiune pentru Strategia națională privind ecoonomia circulară în 2023[19].
Din perspetiva României, un aspect pozitiv este și acela că tranziția la economia circulară este compatibilă și sinergică cu Strategia de Dezvoltare Durabilă 2030, program derulat sub egida ONU.
Modelul economic românesc de tranziție la economia circulară va trebui să valorifice atât tradițiile și resursele existente (cu acordarea unei importanțe sporite agriculturii și turismului, dar și resurselor solului și subsolului), cât și creativitatea și spiritul de inovare și antreprenorial (de exemplu în domeniul informaticii și comunicațiilor), trăsături ce au caracterizat de-a lungul timpului poporul român. Redescoperirea tradițiilor și resurselor naționale va necesita și o contribuție însemnată din partea sistemului educațional, la toate nivelurile.
Concluzii: Economia circulară – o soluție viabilă pe termen mediu și lung pentru economia europeană și cea mondială
Utilizarea conceptului de economie circulară, implementarea de aplicații practice dar și apariția unor reglementări juridice sau orientări strategice în domeniu s-au intensificat în ultimii ani, mai ales în Uniunea Europeană, marcând astfel încheierea unor tendințe vechi de peste 75 de ani, caracterizate de reducerea prețurilor la numeroase materii prime, bunuri și servicii dar și de stimularea consumului.
Prin conținutul său conceptul de economia circulară reprezintă opusul modelului de producție și consum al economiei lineare care a fost utilizat pe o scară din ce în ce mai mare în secolul XX. Modelul linear a fost caracterizat de faptul că bunurile și serviciile erau produse, vândute, utilizate și eliminate sub formă de deșeuri odată ce își îndeplineau funcția pentru care au fost create[20]. Timp de mulți ani știința și tehnologia au permis creșterea eficienței economiei lineare și, prin urmare, producerea unei unități de produs sau serviciu a fost posibilă cu un consum tot mai redus de materii prime și energie. Dar această creștere a eficienței utilizării resurselor nu a făcut altceva decât să amâne momentul în care acest tip de economie devenea nesustenabilă.
Prin contrast, economia circulară reprezintă un sistem bazat pe reutilizare și regenerare pe 3 niveluri: Conceptual; Organizațional; Operațional. În cadrul acestui sistem reutilizarea și regenerarea sunt caracteristici intrinseci și nu doar elemente adiționale sau îmbunătățiri ale modelului economiei lineare. Un aspect semnificativ este acela că economia circulară se bazează pe studiul sistemelor nelineare, specifice organismelor vii. Cu alte cuvinte, economia circulară se concentrează pe optimizarea sistemelor și nu a componentelor, făcând astfel o distincție clară între consumul de materiale și utilizarea materialelor[21]. În consecință, economia circulară propune un model de afaceri în care actorii economici păstrează proprietatea asupra bunurilor produse și acționează în calitate de furnizori de servicii, prin urmare vânzând utilizarea produselor și nu produsele propriu zise, Această abordare îi determină pe producători să conceapă de la început produsele lor în așa fel încât să satisfacă cerințe de durabilitate, reutilizare și bio-compatibilitate cu mediul.
În opinia noastră, datorită acestor caracteristici, economia circulară se poate constitui într-o soluție cuprinzătoare pentru problemele complexe cu care se confruntă în prezent Europa, dar și întreaga economie mondială. Conceptul este fezabil, poate fi implementat în mare parte folosind tehnologiile existente și valorifică imensul potențial al economiei bazate pe informație ce caracterizează cea de-a patra revoluție industrială. În același timp, conceptul de economie circulară integrează și interacționează sinergic cu alte concepte larg acceptate, cum ar fi dezvoltarea durabilă, economia cu conținut redus de carbon, comuniunea cu natura, etc.
Multiplele inițiative privind economia circulară lansate de Uniunea Europeană (consultări, transfer de bune practici, reglementări juridice) pot constitui o bază solidă de pornire pentru statele membre, inclusiv pentru România, deoarece facilitează un proces deja demarat și parțial implementat de către sectorul privat, fiind în același timp în acord cu alte strategii precum Europa Verde sau cu Agenda de dezvoltare durabila 2030 derulată sub egida ONU, dar și cu percepția unei părți importante ale opiniei publice.
Trecerea cu succes la economia circulară în România, în Uniunea Europeană, precum și pe o scară mai largă, la nivelul întregii economii mondiale va reprezenta, fără îndoială, un proces de durată. În opinia noastră succesul acestei tranziții de la linear la circular va depinde în mare măsură de educație, respectiv de familiarizarea cu conceptul de economie circulară, precum și cu implicațiile acestuia. Educația va trebui să se adreseze atât tinerilor, cât și restului populației care se vor afla în postura de participanți și utilizatori ai noii economii.
Sustenabilitatea economiei și societății nu se pot realiza decât prin eforturi de creativitate și adaptare din partea tuturor, la nivel local, regional, continental sau global iar buna comunicare și cunoaștere poate constitui liantul între toate părțile implicate.
[1]Manifesto for a Resource-Efficient Europe, European Commission Memo 12/989, 17 December 2012, Brussels, p.1
[2]Towards a circular economy: A zero waste programme for Europe, Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions, Document COM (2014) 398 final, Brussels, 2.7.2014
[3] European Commission, (2020): A European Green Deal – Striving to be the first climate-neutral continent.
[4] European Commission, (2020): EU strategy on energy system integration
[5] European Commission, (2020): Making Europe’s businesses future-ready: A new Industrial Strategy for a globally competitive, green, and digital Europe.
[6] European Commission, (2020d): A new Circular Economy Action Plan For a cleaner and more competitive Europe
[7] European Commission, (2023): Circular Economy – New Tool for Measuring Progress
[8] Council of the European Union, (2024): An EU critical raw materials act for the future of EU supply chains
[9]Felix Preston, A Global Redesign? Shaping the Circular Economy, Chatham House Briefing Paper, March 2012
[10] Teresa Domenech, Explainer: What is a Circular Economy? 25 July 2014, la pagina http://theconversation.com/explainer-what-is-a-circular-economy-29666, read at 01.08.2014.
[11] Questions and answers on the Commission Communication „Towards a Circular Economy” and the Waste Targets Review, Memo 14/450, 2 July 2014, Brussels
[12] European Investment Bank, (2024): The EIB Circular Economy Overview 2024
[13] European Bank for Reconstruction and Dvelopment, (2024): A Shared Vision for The Circular Economy
[14] European Environment Agency, (2024): Accelerating the circular Economy in Europe – State and Outlook 2024
[15] Towards a circular economy: A zero waste programme for Europe, Communication From The Commission To The European Parliament, The Council, The European Economic And Social Committee And The Committee Of The Regions, Document COM (2014) 398 final, Brussels, 2.7.2014, pp.13-14
[16] The Circular Economy: Connecting, creating and conserving value, European Commission, 2014, p.2
[17] European Union, (2024): European Circular Economy Stakeholder Platform – Knowledge Hub, la pagina https://circulareconomy.europa.eu/platform/en/knowledge-hub
[18] Strategia națională privind economia circulară, Hotărârea Guvernului României nr. 1172 din 21 septembrie 2022, Monitorul Oficial nr. 943 din 27 septembrie 2022
[19] Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circular, Hotărârea Guvernului României nr. 927 din 5 octombrie 2023, Monitorul Oficial nr. 918 bis din 11 octombrie 2023
[20] The circular model – an overview, Ellen Macarthur Foundation, 8 July 2013, la pagina http://www.ellenmacarthurfoundation.org/circular-economy/circular-economy/the-circular-model-an-overview
[21] Michael Braungart, William McDonough, Craddle to Craddle: remaking the way we make things, North Point Press, 2002
de Bogdan Petre, vicepreședinte al Asociației pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES)
În orice economie modernă, sistemul de asigurări joacă un rol vital, funcționând ca un mecanism de gestionare a riscurilor și ca o plasă de siguranță pentru cetățeni, companii și instituții publice. În România, un sistem de asigurări stabil este esențial nu doar pentru protejarea activelor individuale și a afacerilor, ci și pentru susținerea stabilității financiare și a dezvoltării economice generale. România a înregistrat progrese importante în construirea unei piețe de asigurări competitive, dar fragilitatea pieței și problemele recurente de reglementare au creat obstacole majore în calea stabilității pe termen lung.
Piața asigurărilor din România a trecut prin transformări semnificative de-a lungul ultimilor ani, fiind marcată de momente-cheie, unul dintre cele mai importante momente fiind înființarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 93/2012, aprobată prin Legea nr. 113/2013 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 234 din 23 aprilie 2013.
Înființarea ASF a reprezentat un pas necesar în consolidarea și monitorizarea pieței de asigurări, având ca scop principal reglementarea activităților financiare nebancare și alinierea pieței românești la standardele Uniunii Europene. ASF a fost înființată pentru a centraliza controlul și pentru a asigura o supraveghere mai eficientă a sectorului de asigurări, pensii private și piața de capital, o mișcare care a venit ca răspuns la recomandările Comisiei Europene. Această centralizare a contribuit la o mai bună coordonare a reglementărilor și la creșterea transparenței pieței de asigurări, protejând consumatorii împotriva practicilor de risc ale companiilor nesigure.
Piața asigurărilor din România în 2024 a ajuns la un volum total al primelor brute subscrise de 23,4 miliarde lei, în creștere cu 11% față de 2023. Segmentul asigurărilor generale domină autoritar cu 81% din total, în timp ce asigurările de viață, deși pe un trend ascendent, reprezintă doar 19%. Într-o economie cu un PIB estimat la 1.600 miliarde lei și o creștere economică de 1,4% în varianta optimistă și 0,3% în varianta negativă, această pondere este mult sub media Uniunii Europene, unde raportul dintre primele de asigurare și PIB este de patru- cinci ori mai mare. Obiectivul reconstrucției sistemului de asigurări nu poate fi altul decât ridicarea acestei industrii la un nivel de încredere, penetrare și stabilitate comparabil cu piețele mature, adaptarea completă la standardele europene și internaționale și transformarea digitală integrală a proceselor, astfel încât asigurarea să nu mai fie percepută ca o taxă impusă, ci ca un mecanism esențial de protecție și planificare financiară.
Dimensiunea pieței a crescut constant în ultimii ani, dar structura rămâne dezechilibrată. În 2023, primele brute subscrise au fost de 21 miliarde lei, din care aproape 84% au venit din asigurări generale și doar 16% din viață. Anul 2024 a adus o accelerare, cu 23,4 miliarde lei în total, însă ponderea asigurărilor de viață abia a urcat la 19%. Primele trei luni din 2025 confirmă tendința de creștere, cu un volum de aproape 6 miliarde lei, dintre care 4,7 miliarde lei în segmentul non-viață și 1,3 miliarde lei în viață, ceea ce înseamnă o creștere anuală de 7% și o maturizare ușoară a structurii portofoliului.
Indicatorii de solvabilitate arată o capacitate bună de absorbție a șocurilor: în 2023, SCR ratio a fost 168%, iar MCR ratio 368%. În 2024, solvabilitatea s-a menținut peste limitele minime impuse de Solvency II, dar cu o scădere ușoară pe fondul creșterii rapide a cerințelor de capital. În primul trimestru din 2025, SCR ratio este 159% și MCR ratio 376%, confirmând că piața are încă rezerve solide.
Pe partea de daune, în 2023 s-au plătit 7,71 miliarde lei, iar în 2024 această sumă a urcat la 10,6 miliarde lei, cu o pondere de peste 80% în zona nonviață. Rezervele tehnice au crescut cu 19%, ajungând la 22,1 miliarde lei, iar investițiile totale au atins 31,6 miliarde lei, dintre care aproximativ 70% sunt plasate în obligațiuni de stat. În T1 2025, rezervele tehnice au urcat la 22,7 miliarde lei, investițiile la 33,4 miliarde lei, iar despăgubirile plătite în primele trei luni au fost de 2,81 miliarde lei.
Problema majoră rămâne concentrarea pieței pe RCA. În 2024, primele RCA au totalizat 9,94 miliarde lei, reprezentând aproape jumătate din segmentul nonviață. În T1 2025, asigurările auto obligatorii reprezintă 69% din nonviață, cu prime în valoare de 2,38 miliarde lei, în creștere cu 11% față de aceeași perioadă a anului precedent. Piața este controlată în proporție de 55% de primii trei asigurători, în scădere ușoară de la 60%, iar distribuția prin brokeri domină clar: 79% în general și 69% în viață.
La nivel de percepție, românii cumpără asigurări mai ales pentru preț și încrederea în companie, foarte puțini alegând pe criterii de acoperire reală a riscurilor. Lipsa unei culturi solide a asigurărilor se reflectă direct în gradul redus de penetrare, iar educația financiară pe acest segment este aproape inexistentă la nivel instituțional.
Privind în afara granițelor, diferențele dintre piața românească și piețele europene sunt izbitoare. În Polonia, o economie comparabilă ca dimensiune și istoric, gradul de penetrare al asigurărilor depășește 3% din PIB, față de sub 2% în România. Polonezii au reușit această performanță printr-o combinație de reglementare stabilă, stimulente fiscale pentru asigurările de viață și sănătate și o diversificare reală a produselor, care face ca RCA-ul să nu depășească 35% din piață. Modelul ceh este și mai echilibrat: cu o economie de dimensiuni mai mici decât a noastră, Cehia are o piață de asigurări matură, cu un segment de viață dezvoltat și cu produse integrate în planurile de pensii și economisire pe termen lung.
În piețele vest-europene, structura este complet diferită. Germania, Franța sau Olanda au asigurările de viață și sănătate ca pilon principal, iar asigurările auto reprezintă doar un segment secundar, fără dezechilibre majore în portofoliu. Franța, de exemplu, are un fond de garantare a plății daunelor (Fonds de Garantie des Assurances Obligatoires – FGAO) care intervine automat în cazurile de insolvență a unui asigurător sau în accidente cu vehicule neasigurate, eliminând blocajele administrative și protejând consumatorul. În Marea Britanie, Motor Insurers’ Bureau (MIB) are un rol similar, cu finanțare directă din contribuțiile tuturor asigurătorilor din piață.
Un alt element comun în aceste piețe este digitalizarea avansată. Subscrierea polițelor, verificarea valabilității, evaluarea daunelor și plata despăgubirilor se fac online, cu procese automatizate și interoperabilitate între companiile de asigurări și instituțiile statului. În Germania, platformele comune de verificare a polițelor permit autorităților să identifice instantaneu mașinile neasigurate, reducând evaziunea și presiunea pe sistem. În Polonia, digitalizarea s-a extins inclusiv la gestionarea daunelor în caz de dezastre naturale, cu algoritmi care calculează compensațiile pe baza imaginilor satelitare.
România nu este complet izolată de aceste trenduri, dar le adoptă fragmentar și cu întârzieri. În piața națională instrumentele de supraveghere preventivă bazate pe big data, utilizate deja în Franța sau Cehia, lipsesc. Fondul de garantare funcționează, dar cu limitări financiare și operaționale evidente în cazuri de insolvențe mari, cum au fost Astra, Carpatica, City Insurance și Euroins.
Diferența esențială nu este doar în volum, ci în arhitectura pieței. Piețele performante au o structură de încredere între reglementator, companii și clienți. Reglementatorul este respectat pentru că acționează rapid și predictibil, companiile sunt stabile și diversificate, iar clienții înțeleg că asigurarea este o componentă vitală a planificării financiare, nu o obligație birocratică. În România, lipsa de stabilitate legislativă, reacțiile pompieristice la crize și concentrarea excesivă pe RCA au generat un cerc vicios al neîncrederii.
Această comparație nu este un simplu exercițiu academic, ci o radiografie a decalajului pe care trebuie să îl recuperăm. Modelele din Polonia și Cehia sunt aplicabile aproape direct, în timp ce cele din Franța și Germania necesită adaptări la specificul local. Reconstrucția pieței românești trebuie să plece de la aceste exemple, cu obiectivul clar de a reduce dependența de RCA, de a crește asigurările de viață și sănătate și de a integra digitalizarea nu ca opțiune, ci ca infrastructură obligatorie.
Reconstrucția sistemului de asigurări din România trebuie să plece de la o schimbare fundamentală de paradigmă. Nu este suficient să reglăm tarife RCA sau să corectăm punctual deficiențe legislative, ci trebuie să regândim arhitectura întregii piețe pentru următoarele două decenii. Viziunea trebuie să fie una de stabilitate, diversificare, digitalizare integrală și creștere a gradului de penetrare prin stimulente inteligente, nu prin constrângeri administrative.
1. Stabilitatea legislativă. Piața de asigurări nu poate funcționa într-un mediu în care regulile se schimbă de la un an la altul, iar măsurile sunt luate sub presiunea crizelor. Legislația trebuie să fie un cadru unitar, predictibil, capabil să susțină dezvoltarea pe termen lung, nu doar să stingă focurile momentului. Asta înseamnă un cod al asigurărilor clar, integrat și armonizat cu directivele europene, dar adaptat realităților economice și culturale din România.
2. Protecția consumatorului. Falimentele răsunătoare din ultimul deceniu au arătat că mecanismele actuale sunt insuficiente pentru a proteja clienții în caz de colaps al unui asigurător. Fondul de garantare trebuie consolidat financiar și operațional, iar procedurile de despăgubire trebuie să fie rapide și automatizate. Un client nu trebuie să aștepte luni sau ani pentru o plată la care are dreptul, doar pentru că procesul birocratic este greoi sau pentru că instituțiile își pasează responsabilitatea.
3. Digitalizarea completă. Piața trebuie să treacă de la procese parțial informatizate la o infrastructură unitară, în care subscrierea, verificarea polițelor, gestionarea daunelor și plata despăgubirilor sunt integrate într-o platformă națională interoperabilă cu bazele de date publice, de la CNAS la Poliție și Registrul Auto Român. Utilizarea blockchainului pentru validarea contractelor și a inteligenței artificiale pentru evaluarea daunelor nu mai este o opțiune, ci o necesitate, dacă vrem să reducem fraudele și să creștem viteza de procesare.
4. Stimularea fiscală a produselor cu valoare socială și economică ridicată. Asigurările de viață, sănătate și locuință trebuie să beneficieze de deduceri fiscale consistente, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii. Experiența altor țări arată că acest tip de stimulent nu doar că extinde piața, ci și reduce presiunea pe sistemul public de sănătate și protecție socială.
5. Deschiderea pieței către capital internațional solid. România are nevoie de intrarea unor jucători globali cu expertiză în reasigurare, gestionarea riscurilor catastrofale și dezvoltarea de produse inovative. Atragerea acestora nu se face prin promisiuni, ci printr-un mediu predictibil, reglementări clare și perspective reale de creștere.
Viziunea strategică este clară: până în 2030, România trebuie să ajungă la un grad de penetrare al asigurărilor apropiat de media UE, să reducă ponderea RCA-ului sub 40% din piață, să dubleze segmentul de viață și sănătate și să opereze într-un cadru digital complet interoperabil. Orice alt obiectiv este o jumătate de măsură și nu schimbă fundamental realitatea actuală.
Reconstrucția pieței asigurărilor nu poate fi realizată prin ajustări cosmetice. Este nevoie de un set coerent de reforme care să atace simultan problemele instituționale, legislative, fiscale și structurale ale pieței. Primul pas este reforma instituțională.
ASF trebuie transformată dintr-un supraveghetor reactiv, care intervine după apariția problemelor, într-un regulator preventiv, capabil să detecteze și să corecteze derapajele înainte să devină crize. Asta înseamnă crearea unei unități dedicate de supraveghere bazată pe big data și inteligență artificială, capabilă să analizeze în timp real indicatorii financiari ai asigurătorilor și să semnaleze instantaneu riscurile de lichiditate, solvabilitate sau fraudă. În paralel, trebuie impus un standard unic de raportare digitală, astfel încât toate companiile să furnizeze date în același format, fără întârzieri și fără posibilitatea de manipulare.
A doua direcție este reforma legislativă. România are nevoie urgentă de un Cod al asigurărilor, un pachet legislativ unitar care să reglementeze toate tipurile de asigurări, de la RCA și property până la viață, sănătate și reasigurări. Codul trebuie să elimine contradicțiile dintre actele normative existente, să stabilească reguli clare pentru formarea prețurilor și să introducă mecanisme automate de ajustare în funcție de evoluția pieței. În cazul RCA, tarifele trebuie să fie determinate de formule transparente, bazate pe risc și statistici, nu pe negocieri politice sau presiuni de moment.
Reforma fiscală este a treia coloană de susținere a sistemului. Asigurările cu rol social, viață, sănătate, locuință, trebuie să beneficieze de deduceri fiscale atât pentru persoane fizice, cât și pentru angajatori. O companie care oferă angajaților asigurări de sănătate ar trebui să aibă deductibilitate integrală a cheltuielii, iar o persoană fizică ce plătește pentru o poliță de viață ar trebui să primească o reducere reală a impozitului pe venit.
Pe plan structural, piața trebuie diversificată. Dependența de RCA este un risc sistemic, un segment dominat de presiuni politice, volatilitate a daunelor și potențial ridicat de fraudă. Este nevoie de dezvoltarea segmentelor de property, sănătate, viață și riscuri catastrofale. Obligațiile minime de reasigurare pentru riscuri majore, cutremure, inundații, catastrofe climatice, trebuie introduse și monitorizate strict. Intrarea de noi jucători internaționali trebuie încurajată prin simplificarea procedurilor de autorizare și prin garantarea unei piețe competitive, fără bariere informale.
Cea mai importantă reformă pe termen lung, este cea a culturii de asigurare. Aici nu vorbim despre o campanie publicitară de o lună, ci despre un program național permanent de educație financiară aplicată. În școli, licee și universități trebuie introduse module obligatorii despre asigurări, iar la nivel public trebuie derulate campanii susținute, cu explicații clare despre beneficiile și mecanismele reale ale asigurării. În lipsa unei cereri informate din partea consumatorului, nici cea mai bine reglementată piață nu va atinge maturitatea.
Acest pachet de reforme nu este negociabil dacă ne dorim o piață funcțională. Implementarea fragmentată sau întârziată va însemna repetarea istoriei: falimente răsunătoare, lipsă de încredere, RCA dominant și restul pieței subdezvoltat.
Digitalizarea pieței asigurărilor din România nu trebuie privită ca un moft tehnologic sau ca un simplu pas „în ton cu vremurile”, ci ca o condiție de supraviețuire a sistemului. Într-o piață în care procesele sunt încă fragmentate, raportările se fac în formate diferite, iar verificările de polițe sau de daune se bazează pe documente scanate și apeluri telefonice, pierderile și riscurile de fraudă sunt inevitabile. Singura soluție este construirea unei infrastructuri digitale naționale unificate, administrată sub supravegherea ASF, dar accesibilă în timp real tuturor actorilor din piață – asigurători, brokeri, service-uri, autorități publice, clienți.
Primul pas este implementarea unui registru național al polițelor, în care fiecare contract de asigurare emis în România, indiferent de tip, să fie înregistrat instantaneu, cu datele esențiale criptate și protejate. Acest registru trebuie integrat cu bazele de date ale Ministerului de Interne, Registrului Auto Român, CNAS și ANAF, astfel încât verificarea unei polițe să fie automată și imposibil de falsificat. Tehnologia blockchain este aici instrumentul perfect, odată înregistrată o poliță, aceasta nu mai poate fi modificată sau ștearsă fără urme digitale clare.
Al doilea pas este digitalizarea procesului de despăgubire. Evaluarea daunelor trebuie făcută în baza unor proceduri standardizate, cu utilizarea inteligenței artificiale pentru analiza fotografiilor și documentelor transmise de client. Acest lucru reduce subiectivismul, accelerează plata și limitează tentativele de fraudă. Plățile trebuie efectuate prin sisteme automatizate, cu termene fixe și penalități pentru întârziere, nu există motiv ca un client să aștepte 90 de zile pentru o despăgubire atunci când toate datele sunt verificate în câteva minute.
Un alt element crucial este interoperabilitatea completă între actorii din piață. Service-urile auto, spitalele private și publice, evaluatorii independenți, companiile de reasigurare, toți trebuie conectați la aceeași platformă digitală, astfel încât schimbul de informații să fie instantaneu și sigur. În loc de PDF-uri trimise pe email și procese verbale pe hârtie, trebuie folosite fluxuri electronice standardizate, validate electronic și arhivate automat.
Inovația în produse este următoarea frontieră pe care piața națională este obligată s-o treacă.
Inovația trebuie să fie dublată de securitate cibernetică și conformitate cu reglementările europene, inclusiv GDPR. Orice digitalizare care nu include criptare, audit și monitorizare permanentă deschide piața la fraude, atacuri și pierderi reputaționale, ceea ce subminează reconstrucția.
În plus, digitalizarea trebuie să fie dublată de analiză predictivă. ASF și companiile trebuie să folosească datele colectate nu doar pentru raportări, ci pentru anticiparea riscurilor, de la probabilitatea unei fraude în RCA, până la estimarea impactului economic al unui cutremur asupra portofoliilor de property. Aceste analize trebuie transformate în politici preventive, nu doar în statistici post eveniment.
În lipsa acestui salt tehnologic, piața românească va rămâne captivă în trecut, vulnerabilă la fraude, instabilă la nivel de lichiditate și incapabilă să răspundă nevoilor reale ale consumatorilor. Digitalizarea nu este o opțiune, este linia de demarcație între un sistem funcțional și unul condamnat la colaps periodic.
Reconstruirea încrederii în piața asigurărilor din România este cea mai grea etapă și, paradoxal, cea mai puțin discutată în strategiile oficiale. După ani de falimente răsunătoare, procese interminabile și tarife instabile, publicul nu mai pornește de la prezumția de bună-credință. Mulți români consideră că o poliță este o taxă inutilă, iar companiile de asigurări sunt percepute ca entități care „iau banii și nu plătesc”. Fără schimbarea acestei percepții, nici cea mai sofisticată reglementare și nici cea mai modernă infrastructură digitală nu vor aduce rezultate.
Statul român, prin instituțiile sale, a avut un rol ambiguu în piața asigurărilor: teoretic, garant al stabilității și al protecției consumatorilor; practic, de multe ori pompier care intervine după ce incendiul a izbucnit și, în anumite momente, chiar generator de instabilitate prin măsuri prost gândite. Reconstrucția sistemului de asigurări nu se poate face fără o repoziționare clară a rolului statului și a instituțiilor-cheie: ASF, BNR, Ministerul Finanțelor, Guvernul, Parlamentul.
Reconstrucția pieței interne trebuie ancorată explicit în cadrul european, nu doar formal. Solvency II rămâne coloana vertebrală pentru cerințele de capital, evaluarea pe bază economică a activelor și pasivelor, testele de stres și guvernanța riscului. Aici nu avem loc de interpretări „naționale”: principiile sunt comune, iar convergența de supraveghere urmărită de EIOPA obligă la un standard unic de prudențialitate.
Big data și AI nu sunt opționale. Modelele predictive permit estimarea precisă a daunelor, ajustarea primelor în timp real și detecția comportamentelor frauduloase, reducând pierderile financiare cu procente semnificative. Implementarea unor algoritmi de machine learning permite analizarea comportamentului pieței, optimizarea portofoliului și chiar anticiparea cererii pentru produse noi, cum ar fi asigurările parametric sau microinsurance pentru segmente vulnerabile.
Reconstrucția nu poate fi completă fără o schimbare profundă a mentalității populației și a mediului de afaceri față de riscuri și protecție financiară. În România, rata de penetrare a asigurărilor rămâne scăzută în comparație cu media europeană, nu din lipsă de produse, ci din cauza deficitului de cultură financiară. Majoritatea românilor percep asigurarea fie ca un cost inutil, fie ca un instrument de birocrație fără valoare concretă, iar companiile continuă să se confrunte cu reticență la achiziția polițelor voluntare, chiar și atunci când riscul real este ridicat.
Primul obiectiv este integrarea educației financiare încă din școală. Curriculumul trebuie să includă module despre risc, economisire, planificare financiară și rolul asigurărilor în protecția individului și a familiei. Aceste lecții trebuie să fie practice, aplicate pe scenarii reale, astfel încât elevii să înțeleagă impactul unui accident, al unei boli sau al pierderii locuinței asupra bugetului unei familii și să perceapă asigurarea ca pe un instrument de securitate, nu ca pe o taxă suplimentară.
La nivel universitar și postuniversitar, programele trebuie să includă studii de caz din piața reală, managementul riscului, finanțarea asigurărilor și reglementare. Astfel, viitorii manageri, economiști și funcționari publici vor avea competența de a evalua riscuri și de a dezvolta produse adaptate realităților locale, inclusiv soluții inovative pentru segmente neacoperite.
De asemenea, implicarea instituțiilor publice este esențială. Campaniile coordonate de ASF, BNR, Ministerul Educației și alte autorități pot crea mesaje coerente și continuu actualizate despre rolul asigurărilor în viața de zi cu zi. Parteneriatele cu mass-media și platformele digitale permit atingerea unui public larg și asigură vizibilitate pentru inițiativele educative.
Am lăsat deliberat la final cea mai puternică piesă din puzzle-ul reconstrucției pieței de asigurări: înființarea unei companii de asigurări sub umbrela CEC Bank. Vorbim despre o bancă națională cu o reputație solidă și un capital de încredere rar întâlnit pe piața locală, capabilă să transfere aceste atuuri direct în zona de asigurări. O astfel de structură nu ar fi doar „încă un jucător”, ci un pol de stabilitate, cu acoperire națională, capilaritate în mediul urban și rural și o infrastructură logistică gata formată. Beneficiile sunt evidente: integrarea serviciilor bancare cu cele de asigurări într-un pachet complet, atragerea rapidă a unui portofoliu masiv de clienți, distribuția accelerată a polițelor chiar și în cele mai puțin accesibile zone și, mai ales, capacitatea de a respecta cu lejeritate orice indicator financiar de solvabilitate. Din prima zi de funcționare, o astfel de companie ar putea deveni lider de piață, independentă de brokeri și intermedieri costisitoare, schimbând fundamental echilibrul de putere din industria de asigurări și ridicând standardele de încredere, accesibilitate și performanță financiară la un nivel pe care actualii jucători îl pot doar urmări de la distanță.
Strategia de reconstrucție trebuie să fie planificată pe termen mediu și lung, cu obiective clare și măsurabile. Penetrarea asigurărilor trebuie să crească prin produse adaptate nevoilor reale ale populației și companiilor, cu politici de preț echilibrate și transparente.
Reconstrucția sistemului de asigurări din România este un proces complex și multidimensional, care nu poate fi realizat prin intervenții izolate sau măsuri superficiale. Este nevoie de o reformă structurală care să integreze reglementare strictă, digitalizare, educație financiară, guvernanță eficientă și aliniere la standarde internaționale.
Asociația TechAngels, cea mai extinsă și experimentată comunitate de investitori privați în startup-uri tehnologice din România, notează că, odată cu dezbaterile și adoptarea Pachetului 2, a fost acceptată eliminarea prevederilor privind conversia obligatorie a împrumuturilor de tip convertible loan agreements (CLA).
„Ne bucurăm că argumentele prezentate de noi, alături de alte asociații, fonduri și companii din ecosistemul tech, au fost ascultate și că am putut să întărim, cu această ocazie, un cadru de lucru colaborativ cu autoritățile statului. Este un moment important care poate marca începutul unui proces mai amplu: modernizarea cadrului legislativ în care funcționează startup-urile tehnologice din România”, a declarat Marius Istrate, Chairman of the Board al TechAngels.
Pentru ca ecosistemul să își atingă adevăratul potențial, este nevoie să continuăm cu alte îmbunătățiri esențiale. Spre exemplu, în Legea societăților comerciale simplificarea procedurilor de închidere a unui startup ar putea sprijini antreprenorii să poată reîncepe noi activități mai ușor sau, introducerea claselor de acțiuni reprezintă un mecanism cheie pentru atragerea de investiții și motivarea echipelor.
Dialogul purtat cu autoritățile arată recunoașterea importanței strategice a domeniului tehnologiei, alături de energie și industrie. Această recunoaștere poate fi fundația pe care să construim împreună un cadru predictibil și solid de finanțare și sprijin pentru startup-urile de tehnologie.
„Un cadru modern și predictibil nu este doar un avantaj pentru fondatori și investitori, ci și o condiție pentru ca România să păstreze aici companiile inovatoare, locurile de muncă și valoarea adăugată create de acestea. Deschiderea arătată în dezbaterile pe Pachetul 2 ne face optimiști că vom reuși să integrăm soluții moderne, aliniate practicilor europene, astfel încât startup-urile românești să poată concura de la egal la egal cu cele din alte huburi tehnologice”, consideră Marius Istrate.
Comunitatea TechAngels se va implica în continuare în creionarea unor propuneri care valorifică oportunitățile pentru startup-urile de tehnologie și își reafirmă angajamentul de a sprijini fondatorii care, prin energie, curaj și know-how, vor să construiască aici companii cu impact global.
RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), extinde în Sectorul 2 din Capitală proiectul pentru promovarea educației ecologice și a solidarității urbane prin care montează pe coșurile de gunoi municipale compartimente speciale în care trecătorii pot lăsa ambalaje SGR – sticle, PET-uri sau doze – pentru a fi utilizate de persoanele care doresc să le returneze și să recupereze valoarea garanției.
Prin acest demers, care a început în luna august înparcurile Kiseleff și Bazilescu din Sectorul 1, RetuRO își propune să încurajeze un comportament responsabil în privința mediului înconjurător.
Compartimentele speciale au fost adăugate în zone precum:
Bulevardul Basarabia, Pache Protopopescu, Carol;
Șoseaua Mihai Bravu, Colentina, Fundeni, Vergului, Morarilor;
Strada Doamna Ghica, Chiristigiilor, Matei Voievod, Ștefan Mihăilescu, Maior Băcilă, Paharnicul Tuturea.
Sistemul permite persoanelor aflate în parcuri, zone de promenadă sau alte locuri în care nu există puncte de returnare în imediata apropiere să lase ambalajele SGR în compartimente special amenajate pentru a fi utilizate ulterior de cei care își doresc să recupereze garanția de 50 de bani. Astfel, ambalajele pot fi preluate într-un mod facil, fără a afecta curățenia din spațiile publice.
Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Primăria Sectorului 2 și este inspirat de inițiative similare din Țările de Jos și Irlanda. Sistemul va fi extins în perioada următoare și în alte sectoare din București, în colaborare cu autoritățile locale.
„Continuăm demersul pe care l-am început în luna august pentru că este o inițiativă utilă prin care fiecare dintre noi poate contribui atât de simplu la binele comunității. Este un demers pe care ni l-am dorit foarte mult și pe care am vrea să îl vedem în cât mai multe locuri pentru că susține atât mediul înconjurător, cât și realitatea socială”, a declarat Anca Marinescu, Corporate Affairs și Communication Manager, RetuRO.
„Prin acest proiect pilot ducem mai departe inițiativele pe care le avem față de mediu, dar și pentru locuitorii orașului nostru. Astfel, vedem cum gesturile mici, dar făcute cu responsabilitate pot schimba în bine spațiul și comunitatea în care locuim”, a declarat Rareș Hopincă, Primarul Sectorului 2.
de Ciprian-Dumitru Muscă – Președinte, ASFOR – Asociația Forestierilor din România
Între 1 și 3 octombrie, în inima munților, la Cheile Grădiștei, marcăm un nou capitol în povestea pădurii românești: Ziua Forestierului 2025.
Este mai mult decât o tradiție. Este o reconfirmare a ceea ce suntem. O breaslă formată din oameni care nu doar lucrează cu lemnul, ci îl înțeleg. Care nu doar urcă pe versant, ci știu să vadă și pădurea, și direcția. Este o breaslă care trăiește între două lumi – natura și economia – și învață să le facă să coexiste.
Biomasa forestieră – lemnul din care se face căldura unei comunități
În acest an, ne-am pus în centrul întâlnirii biomasa forestieră – o resursă deseori ignorată, dar care poate deveni pilon al independenței energetice locale. Pentru noi, forestierii, biomasa nu este „rest”. Este valoare adăugată. Este căldura care rămâne în sat, factura care nu pleacă spre alt continent, slujba care se păstrează aproape de casă.
Vom vorbi despre soluții concrete: centrale moderne, echipamente eficiente, clădiri inteligente. Și vom face ce știm mai bine: vom arăta cum se face, nu doar cum se discută.
Utilajele românești, oamenii pricepuți și mândria unei meserii
Concursul Național al Fasonatorilor Mecanici rămâne sufletul viu al evenimentului. Pentru că acolo se văd nu doar utilajele, ci și mâna care le conduce. Precizia. Răbdarea. Forța controlată.
Vom avea alături IRUM Reghin, un exemplu de curaj industrial românesc, și STIHL, un partener de încredere al breslei. Iar proiectul SINTETIC va arăta, concret, cum pădurea poate intra în era digitală fără să-și piardă rădăcinile.
Neuson– când pădurea de munte are nevoie de ajutor specializat
Suntem bucuroși să aducem pentru prima dată în România utilajul Neuson– un harvester adaptat pentru pante, rarituri și lucrări în teren dificil. Este o demonstrație că și pădurile abrupte ale României pot beneficia de tehnologie de top, gândită pentru protejarea solului și eficiență operațională .
Pentru cei care încă mai cred că pădurea se exploatează cu toporul și carul cu boi, această demonstrație va fi o lecție.
Pădurea ca lecție deschisă. Pentru toți.
Ziua Forestierului nu este o sărbătoare închisă. Este o fereastră deschisă către public. O invitație la dialog. La înțelegere. La respect.
De aceea, vă așteptăm: forestieri, arhitecți, primari, profesori, elevi, ziariști, antreprenori. Veniți să vedeți cu ochii voștri ce înseamnă pădurea în economia reală. Ce înseamnă lemnul ca soluție. Ce înseamnă meseria aceasta – între greutate și onoare, între apărare și construcție.
Veniți pentru atmosferă. Plecați cu încredere.
Ne vedem la munte. Cu oameni, cu utilaje și cu viitorul verde în minte.
Piețele internaționale traversează o perioadă dificilă, marcată de tensiuni geopolitice, inflație și schimbări în comportamentul investitorilor. În acest context, analiștii Freedom24 – platforma care conectează investitorii români la bursele globale – propun o nouă selecție de acțiuni cu potențial accelerat de creștere. Cele trei companii vizate îmbina reziliența industriei, inovația tehnologică și stabilitatea sectorului medical, oferind alternative atractive pentru investitori cu obiective și profiluri diverse.
Alcoa (NYSE: AA): lider mondial în aluminiu, bauxită și alumină
Deși piața materiilor prime rămâne volatilă, iar tensiunile comerciale pun presiune pe industrie, Alcoa a reușit să înregistreze rezultate puternice în primul trimestru din 2025: profitul net a crescut cu 171% față de anul precedent, ajungând la 548 milioane de dolari. Această performanță este cu atât mai remarcabilă cu cât veniturile au scăzut ușor, iar volumele livrate au fost mai reduse, ceea ce demonstrează disciplina operațională și un management eficient al costurilor. EBITDA ajustat a avansat cu 26%, până la 855 milioane de dolari, datorită controlului strict asupra cheltuielilor și restructurării proactive a datoriilor.
Prin ieșirea din parteneriatul Ma’aden, evaluat la 1,35 miliarde de dolari, și semnarea unei noi colaborări cu IGNIS în Spania, compania își reafirmă strategia de a se concentra pe active cu marje mai ridicate și orientate spre sustenabilitate. În același timp, reacția promptă la tarifele de import din SUA, prin realocarea producției la nivel internațional, confirmă flexibilitatea managementului într-un climat comercial impredictibil.
Cu rezerve de numerar de 1,2 miliarde de dolari și un randament al capitalurilor proprii de 39%, Alcoa se poziționează ca o alegere solidă pentru investitorii interesați de tranziția verde și de cererea tot mai mare pentru aluminiu cu emisii reduse.
Spotify (NYSE: SPOT): ecosistemul global al audio-ului digital
Spotify își continuă transformarea dintr-o platformă de muzică într-un ecosistem audio global. În primul trimestru din 2025, veniturile companiei au urcat cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut, atingând 4,5 miliarde de dolari – o creștere alimentată atât de avansul abonamentelor, cât și de dezvoltarea rapidă a segmentului de publicitate, în special prin podcasturi.
Strategia de a investi în conținut exclusiv, playlisturi interactive bazate pe inteligență artificială și tehnologii inovatoare de publicitate audio începe să aducă rezultate clare. Aceste inovații cresc nivelul de implicare al utilizatorilor și, în același timp, diversifică sursele de venit dincolo de muzică, creând premise solide pentru monetizare și extindere pe termen lung.
Deși continuă să investească semnificativ, Spotify arată semne clare de maturizare: marjele sunt în creștere, iar fluxul de numerar liber se îmbunătățește constant. Pentru investitori, compania rămâne o poveste de creștere puternic ancorată în tehnologie, cu un potențial global considerabil și un avans solid în fața rivalilor săi direcți, precum Apple Music și YouTube.
Johnson & Johnson (NYSE: JNJ): un pilon al industriei globale de sănătate
Johnson & Johnson rămâne unul dintre cei mai puternici și mai diversificați jucători din domeniul sănătății, consolidându-și poziția prin rezultate financiare constante în prima jumătate a anului 2025. Compania a raportat un câștig pe acțiune de 2,77 dolari atât în primul, cât și în al doilea trimestru, și și-a îmbunătățit prognoza anuală, vizând venituri de 93,6 miliarde de dolari și un câștig net pe acțiune de până la 10,90 dolari.
Planul ambițios de investiții, în valoare de 55 miliarde de dolari în SUA, dublat de achiziția Intra-Cellular Therapies pentru 15 miliarde de dolari, confirmă angajamentul J&J față de inovație și dezvoltare pe piața americană. Aceste inițiative majore extind prezența companiei în domenii de viitor precum neuroștiințele, oncologia și tehnologiile medicale, toate cu un potențial semnificativ de creștere.
Odată cu cea de-a 63-a creștere consecutivă a dividendului, acțiunile J&J arată semne clare de consolidare, sprijinite de fundamente solide, un portofoliu diversificat și un nivel în creștere al încrederii investitorilor.
„Selecțiile noastre de acțiuni reflectă o strategie echilibrată, axată pe reziliență și adaptabilitate într-un context de piață complex. Fie că vorbim despre forța industrială a Alcoa, inovația continuă de la Spotify sau expansiunea strategică a Johnson & Johnson, fiecare companie oferă un potențial solid de creștere pe termen lung și consolidarea poziției în sectorul său de activitate”, a declarat Radu-Iulian Pădurean, Network Development Manager la Freedom24.
VGP, furnizor european de spații logistice și semi-industriale de înaltă calitate, anunță începerea construcției primei clădiri din cadrul VGP Park Bucharest 2, cea mai nouă dezvoltare a companiei în România. Situat strategic în partea de est a Capitalei, la intersecția autostrăzii A2 cu Șoseaua de Centură, parcul oferă acces direct către centrul Bucureștiului și conexiuni rapide către Portul Constanța și orașe importante precum Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara.
VGP Park Bucharest 2 va fi dezvoltat în trei faze, iar prima fază, construită pe un teren de 227.000 m², va include trei clădiri moderne cu o suprafață totală închiriabilă de aproximativ 114.000 m²: clădirea A de 32.979 m² – în construcție începând cu august 2025, finalizare estimată în primul trimestru al anului 2026; clădirea B de 19.092 m² – planificată pentru 2026; clădirea C de 60.938 m² – cea mai mare unitate din parc.
Clădirile sunt proiectate la standarde tehnice înalte, fiind dotate cu pompe de căldură aer-apă pentru încălzire eficientă, un sistem inteligent de management al clădirii (BMS), înălțime liberă de minimum 12 metri și pardoseală care suportă până la 7 tone/m² – asigurând performanță optimă pentru operațiuni logistice intensive.
În acord cu strategia de dezvoltare sustenabilă a companiei, toate clădirile din acest parc vor viza certificarea BREEAM Outstanding – un nivel superior standardului uzual BREEAM Excellent – stabilind un nou reper pentru calitate și performanță de mediu. Chiriașii vor putea opta și pentru un pachet verde personalizabil, care poate include panouri fotovoltaice, stații de încărcare pentru vehicule electrice, acoperișuri și fațade verzi, precum și sisteme de reutilizare a apelor pluviale.
VGP Park Bucharest 2 este conceput pentru companii din domeniile logistică, e-commerce, retail și livrare urbană („last-mile delivery”), datorită poziționării excelente și infrastructurii complexe.
Parcul oferă spații flexibile între 1.800 și 60.000 m², cu showroom-uri și zone de birouri integrate, restaurant, peste 500 de locuri de parcare, securitate 24/7 și acces la transport public.
Odată cu lansarea VGP Park Bucharest 2, compania își consolidează poziția pe piața logistică din România, ajungând la un portofoliu de peste 1 milion m² de suprafață brută închiriabilă, distribuită în șase parcuri moderne: VGP Park Bucharest Nord, VGP Park Bucharest 2 (Est), VGP Park Arad, VGP Park Timișoara, VGP Park Brașov și VGP Park Sibiu.
Deloitte România a asistat compania de private equity ROCA Investments, specializată în investiții în companii antreprenoriale locale, în preluarea pachetului de 20% din acțiunile Grupului Adrem, care furnizează servicii energetice. Tranzacția a fost semnată în februarie 2025 și s-a finalizat recent, în urma obținerii aprobărilor din partea autorităților de reglementare.
„Apreciem în mod deosebit profesionalismul echipei Deloitte România care ne-a asistat în procesul de semnare a acestei tranzacții. Investiția ROCA Investments în Adrem are o importanță aparte, fiind un pas strategic, prin care ne reafirmăm angajamentul de a susține și consolida domenii esențiale ale economiei românești. Această aliniere cu viziunea noastră investițională reflectă convingerea că, prin parteneriate solide și investiții direcționate, putem contribui la dezvoltarea sustenabilă și la crearea de valoare pe termen lung”, a spus Ionuț Bindea, Senior Investment Manager, ROCA Investments.
Echipa multidisciplinară din cadrul Deloitte România a asigurat etapele de due diligence financiar și fiscal și a oferit asistență pe parcursul negocierii și semnării contractului de vânzare-cumpărare. La succesul proiectului au contribuit consultanții financiari Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Vlad Bălan, Director, Marina Nicola, Deputy Director, Ionuț Grigoraș și Andreea Voinea, Manageri,precum și Andreea Dobrotă, Senior Associate. Din practica de Servicii Fiscale, echipa de proiect a fost alcătuită din Dan Bădin, Partener, Laura Bobar, Director, Alexandra Pană-Băcescu, Manager, și Ștefania Samson, Consultant Senior. „Acest proiect s-a dovedit deosebit de provocator pentru noi din perspectiva complexității și a duratei de implementare, dar am fost motivați inclusiv de perspectivele de dezvoltare pentru ambii parteneri pe care această tranzacție le favorizează. Practic, prin această investiție, ROCA Investments își propune să participe direct la creșterea impactului pozitiv al Grupului Adrem în industria energetică, contribuind astfel la dezvoltarea şi modernizarea acestui sector esenţial pentru economie”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Advisory, Deloitte România.
Ziua de 8 septembrie aduce în prim-planul Festivalului Internațional George Enescu rezonanțe de mare intensitate, pornind de la lirismul rafinat al muzicii create în Franța de compozitori români precum George Enescu sau Stan Golestan și continuând cu forța monumentală a două repere majore ale secolului XX – Concertul pentru vioară de Jean Sibelius și Simfonia a VIII-a de Dmitri Șostakovici.
Ultimele bilete sunt disponibile online, în platforma Eventim.ro, în format fizic, în lanțul de librării Cărturești și la intrarea în sala de concert.
De la ora 17:00, Ateneul Român găzduiește concertul Orchestrei Filarmonicii Moldova din Iași, condusă de dirijorul ceh Jiří Rožeň. În ipostaza de solist, violistul Răzvan Popovici aduce strălucire unor piese semnate de George Enescu și Stan Golestan, doi compozitori români formați în spirit european și activi în Franța. În deschidere, Piesa de concert pentru violă și pian de George Enescu, în orchestrația semnată de Mihail Secichin – o partitură care îmbină lirismul cald al instrumentului solist cu transparența paletei orchestrale. Apoi, publicul redescoperă Arioso și Allegro de concert de Stan Golestan, lucrare readusă în atenție prin orchestrația lui Flaviu Mogoșan, ce pune în valoare sensibilitatea melodică și dinamica energică a unui autor rar prezent pe scenele românești.
Seara de la Ateneu culminează cu Simfonia a II-a în la major op. 17 de George Enescu, o creație grandioasă, construită într-o arhitectură amplă și spectaculoasă. Cele trei părți dezvăluie un compozitor aflat la maturitatea gândirii simfonice, capabil să integreze influențelor occidentale originalitatea propriei viziuni. Puțin interpretată pe marile scene internaționale, Simfonia a II-a rămâne însă una dintre capodoperele lui Enescu, captivantă prin densitatea tematică și intensitatea expresivă.
La Sala Palatului, de la ora 20:00, urcă pe scenă Orchestra Simfonică Radio din Frankfurt, ansamblu german de prestigiu, condus de directorul său artistic, dirijorul francez de origine armeană Alain Altinoglu. Violonistul Julian Rachlin, un artist admirat pentru sensibilitatea și siguranța cu care abordează repertoriul modern, revine la Festivalul Enescu cu Concertul în re minor pentru vioară și orchestră op. 47 de Jean Sibelius. Una dintre cele mai dificile lucrări din literatura violonistică, acesta îmbină lirismul introspectiv cu dramatismul intens, într-o desfășurare muzicală de mare încărcătură emoțională.
După pauză, urmează intensitatea tragică a unei partituri copleșitoare: Simfonia nr. 8 în do minor op. 65 de Dmitri Șostakovici, considerată una dintre cele mai tulburătoare mărturii ale secolului XX. O lucrare care reflectă tensiunile istorice și anxietățile existențiale ale compozitorului rus, dar și puterea cathartică a muzicii. În lectura lui Alain Altinoglu, această simfonie devine o veritabilă frescă sonoră a epocii moderne, în care tragicul și monumentalul se împletesc într-o experiență simfonică de neuitat.
Programul zilei de 8 septembrie reflectă integrarea într-o lume sonoră europeană: creații ale unor mari compozitori români care și-au construit carierele în Franța și care revin astăzi în atenția publicului prin interpretări revelatoare, împreună cu mari partituri simfonice ale secolului XX, semnate de doi titani, Jean Sibelius și Dmitri Șostakovici.
Astfel, ziua de 8 septembrie în Festivalul Enescu propune un parcurs sonor al contrastelor: de la frumusețea și noblețea expresivă a unor creații românești concepute inițial pentru formule camerale, până la dramatismul și monumentalitatea unor lucrări care au definit secolul XX din punct de vedere muzical. Două concerte complementare, două universuri sonore distincte, unite prin aceeași intensitate artistică, confirmă încă o dată vocația festivalului de a aduce împreună diversitatea tradițiilor muzicale într-o singură experiență culturală de anvergură internațională.
Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, http://www.festivalenescu.ro, pentru a fi la curent cu cele mai recente informații.
Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 100 de concerte susținute de peste 4.000 artiști din 28 de țări, ce aduc în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale.
Festivalul Enescu, organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic ce atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume.
Având în vedere creșterea semnificativă a facturilor de energie și presiunea resimțită de întreprinderile mici și mijlocii, Federația Patronatelor Întreprinderilor Mici și Mijlocii București-Ilfov, membră a CNIPMMR – IMM România, atrage atenția asupra următoarelor aspecte:
1. Rezultatele sondajului
Valoarea ultimei facturi de energie electrică
• 44,7% dintre IMM-uri au plătit sub 1.000 lei
• 28,9% între 1.001 și 5.000 lei
• 13,2% între 5.001 și 10.000 lei
• 5,3% între 10.001 și 20.000 lei
• 7,9% peste 20.000 lei
Evoluția costurilor în ultimele 3 luni
• 36,8% au înregistrat creșteri de până la 20%
• 39,5% între 21% și 50%
• 15,8% peste 50%
• 7,9% au raportat stagnare
• 0% au beneficiat de scăderi
Peste jumătate dintre firme au înregistrat creșteri de minimum 21%, confirmând un impact sever și generalizat asupra mediului de afaceri.
2. Probleme identificate
• Creșterea tarifelor afectează direct clienții IMM-urilor și generează risc de faliment în lanț
• Migrarea către piața nefiscalizată afectează economia formală
• Sectorul HoReCa este vulnerabil la costurile ridicate
• Întârzierea implementării directivelor europene RED II și RED III limitează accesul IMM-urilor la soluții locale de producție energetică
Concluzii
Federația Patronatelor Întreprinderilor Mici și Mijlocii București-Ilfov atrage atenția că presiunea financiară generată de costurile energetice poate conduce la falimente și pierderi de locuri de muncă. Mediul de afaceri are nevoie de măsuri imediate pentru protejarea IMM-urilor și susținerea competitivității.
Propuneri și soluții
• Reducerea taxelor la energie, raportate la costurile anterioare și indexate cu rata inflației
• Măsuri dedicate sectoarelor cu consum ridicat, precum HoReCa și industrie
• Implementarea urgentă a legislației RED II și RED III pentru acces la comunități de energie și producție locală
• Dialog real cu autoritățile și soluții aplicabile imediat pentru prevenirea falimentelor și protejarea locurilor de muncă
de dr. Ion I. Jinga, ambasador, Reprezentant Permanent al României pe lângă Consiliul Europei.
Motto: „Viața mea a fost o luptă continuă în scopul de a croi pentru România un loc în viața lumii, apărându-i, totodată, interesele naționale.” – Nicolae Titulescu (diplomat român, ministru de externe, președinte al Ligii Națiunilor 1930-1932)
Una dintre cele mai cunoscute descrieri ale rolului diplomației în relațiile internaționale aparține lordului Henry Palmerston, prim-ministru britanic, într-un discurs adresat Camerei Comunelor, la 1 martie 1848: „Noi nu avem aliați eterni și nici dușmani veșnici. Interesele noastre sunt eterne și veșnice, iar datoria noastră este să promovăm aceste interese.” Am putea fi tentați să considerăm demodată o astfel de definiție cinică, însă, așa cum postula chimistul francez Antoine Lavoisier: „În natură nimic nu se pierde, nimic nu se creează și totul se transformă”.
Astăzi, diplomația este în general considerată a reprezenta ansamblul practicilor și strategiilor de negociere între state și actorii internaționali, în scopul promovării intereselor acestora. Henry Kissinger definea diplomația drept „arta de a limita puterea”, în timp ce profesorul Yoav Tenembaum (Universitatea Tel Aviv) consideră că „diplomația este arta de a limita forța”. Prin crearea de alianțe, parteneriate și formate de cooperare internațională, diplomația sporește influența – care reprezintă un element al puterii – și, prin urmare, cred că diplomația poate fi văzută și ca artă a creșterii puterii. O diplomație eficientă este adesea asociată cu conceptul de „soft power”, formulat de politologul american Joseph Nye ca fiind „capacitatea de a influența pe ceilalți și de a obține rezultatele dorite prin atracție și persuasiune, mai degrabă decât prin constrângere sau plată”.
După cel de-al Doilea Război Mondial, au apărut o serie dr. organizații internaționale având drept scop prevenirea războiului și promovarea cooperării, majoritatea fiind localizate în Europa, continentul unde au izbucnit ambele războaie mondiale: Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Comunitățile Europene (precursoare ale Uniunii Europene), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a ONU, în 1948, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, protecția drepturilor omului a căpătat o acoperire globală, devenind o „nouă religie” în diplomație. Așa cum remarca Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, la 3 septembrie 2025: „Încălcările masive ale drepturilor omului și ale dreptului internațional nu cunosc granițe. Fiecare încălcare a dreptului internațional reprezintă o slăbire a valorilor noastre. Ceea ce se întâmplă dincolo de granițele noastre geografice este, de aceea, și problema noastră. Pentru că, dacă am considera că valorile noastre se opresc la granițe, nu am face decât să le slăbim”.
Una dintre primele definiții ale profesiei de diplomat este atribuită lui Sir Henry Wotton, trimisul regelui James al VI-lea al Angliei la Veneția, în 1604: „Un ambasador este un om cinstit trimis să mintă în străinătate pentru binele țării sale”. 200 de ani mai târziu, Charles Maurice de Talleyrand-Périgord, șeful politicii externe a Împăratului Napoleon Bonaparte și unul dintre cei mai abili diplomați din toate timpurile, considera că: „Un diplomat care spune „da” înseamnă „poate”; un diplomat care spune „poate” înseamnă „nu”; iar un diplomat care spune „nu” nu este diplomat”.
După 33 de ani în serviciul diplomatic al României, dintre care aproape 23 de ani ca ambasador, îndrăznesc să cred că diplomații buni se formează, nu se nasc. Nimeni nu se naște cu talentul de a practica diplomația internațională, care necesită înțelegerea societăților străine, capacitatea de influențare a autorităților altor state, conducerea negocierilor spre atingerea obiectivelor, anticiparea amenințărilor și valorificarea oportunităților. Aceste abilități se dobândesc și, de aceea, serviciile diplomatice performante alocă timp, instrumente și resurse pentru pregătirea personalului. Diplomația se învață din cărți, din practică și de la modele umane inspiraționale.
Diplomații buni nu confundă informația cu analiza, nici analiza cu judecata de valoare – care este rezultatul cunoștințelor acumulate și al experienței. Diplomații buni au capacitatea de a absorbi și procesa cantități mari de informație din diferite surse, abilități de comunicare și o integritate fără cusur. Un atu-cheie îl reprezintă credibilitatea, deoarece diplomații buni trebuie să poată convinge alți oameni să le îmbrățișeze ideile. Iar credibilitatea se bazează pe o reputație impecabilă, care este valută forte în relațiile internaționale. Dar, mai presus de toate, diplomații buni au o loialitate de neclintit față de țara lor. Generalul Charles de Gaulle, a cărui îndrăzneală, reziliență și dragoste pentru Franța continuă să inspire și astăzi, spunea că: „Servirea patriei este cel mai bun mod de a servi universul; cele mai mari personalități ale panteonului universal au fost mai întâi mari personalități ale țării lor.” După cincizeci și cinci de ani de la trecerea sa în neființă, această perspectivă rămâne la fel de relevantă.
Promovarea intereselor naționale necesită, deopotrivă, patriotism și cooperare globală. Așa cum afirma profesorul Yuval Noah Harari: „Nu există nicio contradicție între globalism și patriotism. Patriotism înseamnă să ai grijă de compatrioții tăi, iar în secolul XXI, pentru a avea grijă de compatrioții tăi trebuie să cooperezi cu străinii. Așadar, bunii naționaliști ar trebui să fie acum globaliști. Globalism înseamnă un angajament față de niște reguli globale. Reguli care nu neagă unicitatea fiecărei națiuni, ci doar reglementează relațiile dintre națiuni.” (21 de lecții pentru secolul XXI)
Diplomația modernă se bazează pe conectivitate, rețele fluide și colaborare. Datorită internetului, trăim într-o epocă în care publicul se află mereu în aceeași încăpere cu noi, tehnologia informației face acum parte din diplomație, iar capacitatea de a utiliza rețelele sociale a devenit un atribut obligatoriu pentru diplomați. Odată cu tranziția la diplomația digitală, stilul diplomatic care a existat timp de decenii începe să se estompeze. Iar acest sens al modernității poate afecta eficiența demersurilor diplomatice, deoarece nu ar trebui subestimată importanța chimiei personale dintre diplomați. Oricine a petrecut timp în negocieri internaționale poate confirma valoarea adăugată pe care o discuție discretă o poate avea pentru rezultatul acelor negocieri.
Platforme precum X, Instagram, Truth Social sau Facebook oferă diplomaților cantități uriașe de informație, la pachet, însă, cu o provocare uriașă: „Informația este hrana minții. Prea multă informație pur și simplu nu este bună pentru noi. Dacă ne umplem mintea cu prea multă informație, nu-i dăm creierului timp să o digere” (Y.N. Harari, 26 august 2025).
În fine, politica externă nu poate fi separată de așteptările oamenilor. Făcând din nou recurs la Henry Kissinger: „Nicio politică externă – oricât de ingenioasă – nu are vreo șansă de succes dacă se naște în mințile câtorva și nu își găsește ecou în inima nimănui”. Comunicarea acțiunii de politică externă trebuie, așadar, să depășească textele de presă ce folosesc un vocabular specializat și să împărtășească publicului larg modul în care diplomația îi promovează interesele. Rețelele de socializare au devenit un instrument important, dar ele nu reprezintă diplomația în sine. Mesajele lipsite de empatie pot crea percepția că diplomația constă în principal în privilegii și în participarea la evenimente sociale. Realitatea este că diplomații buni au mai mult de-a face cu sacrificiul și abținerea, decât cu șampania și caviarul.
Ne aflăm în mijlocul unor transformări fundamentale în relațiile internaționale, o perioadă în care vechea ordine se diluează, iar noua ordine încă nu s-a coagulat. Adaptarea la această realitate cere diplomaților să aibă curajul de a se desprinde de tiparele reactive din politica externă, generând idei, anticipând evoluții și oferind liderilor politici soluții spre validare. Pentru că, așa cum spunea președintele John F. Kennedy: „Schimbarea este legea vieții, iar cei care privesc doar spre trecut sau prezent, cu siguranță vor rata viitorul”.
În ciuda tuturor acestor provocări, diplomația rămâne sângele care circulă prin arterele sistemului international, asigurându-i funcționarea, o piesă centrală pentru ascultarea și înțelegerea pozițiilor diferitelor părți. În lumea agitată de astăzi, diplomații sunt soldații colaborării între națiuni. Pentru a promova obiectivele țării lor și a găsi noi modalități de cooperare, ei navighează uneori pe ape necunoscute și pot deveni promotorii unui nou concept de globalizare.
În loc de concluzii, cuvintele Președintelui României, Nicușor Dan, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române din 26 august 2025: „În plan extern, trăim de câțiva ani crize multiple. Războiul din Ucraina, o competiție globală care a devenit tot mai acerbă, concentrată pe economie, pe resurse. Tehnologia devine tot mai importantă. Războiul hibrid, inclusiv în zona noastră de Europa. Și, față de aceste schimbări, evident că diplomația trebuie să se adapteze și sunt convins că avem puterea să o facem. Politica noastră externă trebuie să rămână predictibilă și coerentă. Apartenența la Uniunea Europeană, apartenența la NATO, parteneriatul strategic cu Statele Unite, respectul pentru dreptul internațional, ordinea mondială bazată pe reguli, dialogul și cooperarea cu partenerii noștri internaționali. Acestea sunt lucruri pe care nu le vom schimba”.
BMW Techworks Romania, MassMutual Romania, Google, ING Hubs, EPAM Romania se numără printre companiile care s-au alăturat la cea mai mare conferință dedicată comunității IT din Cluj-Napoca
DevTalks Romania,cea mai mare conferință dedicată profesioniștilor IT revine pentru cea de-a 8-a ediție, pe 25 Septembrie 2025, în Cluj-Napoca, la CREIC – Cluj Innovation Hub. DevTalks Cluj-Napoca reunește peste 2.500 de programatori și profesioniști IT care vor avea acces la trei scene de conținut pe subiecte despre Java, DevOps, Cybersecurity, Web&Mobile, Artificial Intelligence si QA&Testing. Peste 40 de speakeri din industria IT, atât locali, cât și internaționali vor fi prezenți în cadrul evenimentului.
De-a lungul anilor, DevTalks Romania a devenit un punct de reper pentru comunitatea IT din România, atrăgând la fiecare ediție un număr tot mai mare de participanți.
În 2025, peste 2.500 de profesioniști IT și dezvoltatori software vor fi prezenți la Cluj-Napoca, confirmând poziția evenimentului drept cea mai amplă întâlnire tech din regiune. DevTalks revine pe 25 Septembrie 2025 la Cluj-Napoca, inima Transilvaniei, pentru cea de-a 8-a ediție.
Ca și structură, evenimentul se împarte în zona expozițională, unde companii TOP din zona IT&Tech vor fi prezente, 3 scene cu conținut tehnic, unde se vor alătura peste 40 de speakeri internaționali, dar și locali care vor aborda subiecte precum: Artificial Intelligence, Java, DevOps, Web & Mobile, Security & Cybersecurity, Cloud, LLMs, dar și alte subiecte actuale din zona tech. În cadrul evenimentului va fi și o zonă dedicata Startup-urilor, dar și o zona TechEdu – dedicata copiilor, unde se vor desfășura diverse activități și ateliere tehnice. Prin activități interactive și distractive, cei mici pot descoperi lumea TECH, prin programare, robotică, realitatea virtuală sau inteligența artificială. Scopul este de a îmbina educația cu joaca, astfel încât învățarea să fie o experiență plăcută și inspirațională.
„An de an, reușim să inovăm și să aducem contribuții semnificative în evoluțiile din domeniul IT, motiv pentru care ne unim forțele pentru a crea un impact puternic în comunitatea din Cluj și nu numai. DevTalks Cluj-Napoca rămâne un eveniment de referință pentru profesioniștii și dezvoltatorii IT, oferind acces la o zonă expozițională interactivă, unde participanții pot descoperi produsele inovatoare ale partenerilor și pot interacționa direct cu echipele din spatele lor.
În 2025, piața IT din România este marcată de tendințe precum adoptarea rapidă a inteligenței artificiale și a soluțiilor cloud, creșterea cererii pentru competențe în securitate cibernetică și software architecture, dar și de o concentrare mai mare pe produse inovatoare și impactul lor în mediul de lucru. Aceste schimbări fac ca DevTalks să fie locul ideal pentru profesioniști să discute și să se pregătească pentru viitorul industriei”, a declarat Larisa Baloșin, Project Manager DevTalks Cluj-Napoca
Agenda de anul acesta găzduiește o serie de speakeri internaționali de renume din industria IT globală, printre care se numără: Katja Sirazitdinova – Senior Developer Advocate la NVIDIA, Jeff Fan – Senior Solutions Architect la DigitalOcean, Tejas Kumar – AI Developer Advocate la IBM, Jonathan Vila – Senior Developer Advocate la Sonar, Vlad Mihalcea – Java Champion la Hypersistence.
Având un scop comun pentru inovație și progresul din tehnologie, DevTalks Cluj-Napoca își consolidează în 2025 parteneriatul cu BMW TechWorks România, fiindu-ne alături în calitate de sponsor principal al evenimentului.
„La BMW TechWorks România dezvoltăm soluții software avansate pentru BMW Group, contribuind la transformarea digitală și la mobilitatea viitorului a concernului. Inovația este nucleul activității noastre, iar evenimente precum DevTalks Cluj-Napoca reprezintă spațiul ideal pentru a explora împreună cu comunitatea IT cele mai noi tendințe în AI, cloud și software architecture. Ne bucurăm să luam parte la această ediție, să sprijinim ecosistemul IT și să inspirăm dezvoltarea generațiilor de profesioniști din România” ne spune Marian Haus, COO & Managing Director, BMW TechWorks Romania
Ediția a 8-a va debuta cu o serie de parteneri de TOP din industria IT, precum:
BMW TechWorks România – Partener Principal
IDS Consulting – TechArea Partner
Google & MassMutual Romania – TRACK Partner
Cognizant Romania, 8×8, Deloitte Technology Delivery Center, EPAM Romania, ING HUBS, MHP, .MSG, SPD Technology – Gold Partners
Peste 60 de conducători de vârf de business, autorități, sponsori și parteneri din țară și străinătate dezbat la ClubLeaderSpace, în pregătirea BuharestFoodSummit, temele arzătoare ale zilei.
Sergiu Diaconu, CEO Dulcinella Group, vorbește cu directorul AFIR, Adrian Chesnoiu, dar nu-l scapă din priviri nici pe Tiberiu Dănețiu, Membru de Board și Director Corporate Affairs & Retail Media al Auchan România, care a pus ochii pe producătorii prezenți la ClubLeaderSpace.
Dan Țone, antreprenor Eutron Invest România, descoperă cu încântare vinurile aduse de Ramona Badea, engagement managerul Serve, dar interesat se arată și David Todoran de la producătorul de brânzeturi Mirdatod. Până la urmă un vin bun merge bine cu o brânză de burduf.
Alexandru Stănescu, director general ADR Sud-Vest, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia, încearcă să-i convingă pe antreprenori că sunt bani pentru investiții, în ciuda contextului dificil de piață la care face referire Gabi Biriș, antreprenor Biriș Goran Legal + Tax. Totul sub privirea atentă a lui Theodor Mihăescu, Domeniul Salbek.
Zoltan Kovacs, director general Arterimpex, producătorul mezelurilor Benedek, îl convinge pe Cătălin Mahu, fondatorul lanțurilor de retaurante La Mama, că produsele din secuime sunt tare gustoase, lucru cu care este de acord și Florina Dobre, CEO Bringo.
Leontin Dinulescu, Președinte, BucharestFoodSummit, se întreține cu Dorel Paraschiv, prorector ASE, dar și cu soții Neagoș, antreprenorii de la Centrul General de Arhivare. La discuții participă și Constantin Boștină, Președinte Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), energic cum îl știm.
Secretarul de stat de la Agricultură, Adrian Pintea, se arată încântat de cașcavul de la Lactate Brădet, de care s-a lipit și Tayfur Aydin, general manager de la Premier Vision, în timp ce antreprenorul Marius Badea se întreține cordial cu șeful LAPAR, Nicu Vasile
Marius Arnau, antreprenor Euroagroconect, degustă brânzeturile românești cel puțin la fel de bune ca produsele din Spania. Alături, Gabriel Ghițeanu, director de marketing la Domeniile Caraman, îl îmbie pe Viorel Lospa, Head Of Unit, complex projects & software solutions Siveco, cu un vin bun din podgoria Murfatlar. Șeful brutarilor, Viorel Marin de la ANAMOB este și el pe fază. Podusele românești sunt la înălțime!
Locurile la BucharestFoodSummit (1-3 octombrie) sunt limitate, așa că nu ratați ocazia să vă faceți rezervarea din timp dacă vreți să fiți prezenți!
Îi mulțumim lui Marius Nan, Managing Director / Health, Safety & Environment Consultant Safety Approach pentru fericita inspirație de a dărui tuturor invitaților cartea „Complexul Înaltei Porți” scrisă de Dan Andronic, un nume cunoscut în presa românească, care a scris dedicații personalizate pentru toți participanții.
Toți participanții la #BucharestFoodSummit, ediția a VIII-a, 01 – 03 Octombrie 2025, vor beneficia de oportunitatea de a expune GRATUIT mostre din produsele lor – în limita spațiului disponibil și în ordinea înscrierii.
Sponsori BucharestFoodSummit 2025: Smart Home Development (Sponsor Platinum), Computerland (Sponsor Gold), Lactate Brădet (Sponsor Silver), Eutron Invest România, Auchan și Centrul General de Arhivare (Sponsori Sustenabilitate), Avicola Focșani, Euroagro Connect (Sponsor Panel), Agrosemcu și Footprints for Retail, Lactate de Ibănești – Mirdatod (Sponsori Brand & Product Exposure).
Parteneri: Biris Goran SPARL, Academia de Studii Economice București, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Universitatea Româno-Americană, Castel SALBEK.
Parteneri media: Food Biz, Agrostandard News, Lumea Banilor, Revista Economistul, Ziua de Vest, Capital, Money.ro, InfoFinanciar, Radio Timișoara, Evenimentul Zilei, #romaniafuncționează.
Grupul antreprenorial Agroland, prezent pe piața de retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, a încheiat cel mai bun semestru al anului din istoria sa, cu vânzări de 229 de milioane de lei, în creștere cu 11% față de aceeași perioadă din 2024. De asemenea, profitul operațional a înregistrat o creștere de 33%, până la 19,5 milioane de lei, iar profitul net s-a ridicat la 12 milioane de lei, +23% față de S1 2024.
„Rezultatele obținute în primele șase luni reconfirmă robustețea și reziliența modelului de afaceri Agroland Group. Diviziile de Retail, Food și Agribusiness au livrat cel mai bun prim semestru din istoria companiei, întărind baza pentru obiectivele strategice pe termen mediu. Am încheiat această perioadă cu un ritm sănătos de creștere cu două cifre la nivel de venituri și profit. Privind înainte, ne concentrăm pe scalarea platformei avicole de la Mihăilești ca pilon important al diviziei Food, extinderea și digitalizarea rețelei Agroland Mega, consolidarea producției de furaje și pet food și investiții în logistică și energie regenerabilă. De asemenea, ne menținem angajamentul față de transparență și buna guvernanță și ne pregătim prin noi investiții și dezvoltare business în anii următori, pentru trecerea pe Piața Principală a BVB”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO Agroland Group.
Divizia Food a vândut, în primul semestru din acest an, prin platforma avicolă de la Mihăilești 38,7 milioane de ouă de consum, reprezentând un avans de 27% față de primele șase luni din 2024. Veniturile din vânzarea ouălor de consum au crescut cu 52% față de S1 2024, ajungând până la 31,6 milioane de lei.
De asemenea, divizia de Retail a ajuns în S1 2025 la vânzări nete de 177,1 milioane de lei, o majorare cu 11% comparativ cu primul semestru din 2024, iar numărul de clienți a crescut cu 12%, ajungând la 2,1 milioane de persoane.
Veniturile din inputurile agricole au fost, în S1 2025, de 24,3 milioane lei, în scădere cu 23% față de S1 2024. Scăderea a fost determinată de restrângerea strategică a activității de trading de cereale la nivel intra-grup prin suspendarea acestor vânzări către terți și de scăderea cu 35% a vânzărilor de semințe input, în special de porumb și floarea soarelui, pe fondul pierderilor repetate înregistrate de fermieri din cauza secetei.
În S1 2025, cheltuielile cu mărfurile s-au ridicat la 117,5 milioane de lei, mai mari cu 9% comparativ cu S1 2024, în linie cu creșterea vânzărilor. Alte cheltuieli importante sunt cele cu energia și apa, care au înregistrat o creștere de 49%, la 3,6 milioane de lei, ca urmare a creșterii semnificative a activității de producție în fabricile grupului. De asemenea, cheltuielile cu personalul au ajuns la 23,3 mil. de lei, (+ 28% față de S1 2024), evoluție determinată atât de majorarea salariului mediu, cât și de creșterea numărului de angajați (551 față de 432 în S1 2024).
La nivel consolidat, Agroland Group a înregistrat în primele șase luni ale anului 2025, cheltuieli financiare de 5,4 milioane de lei, o majorare de 76% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta este determinată de creșterea datoriilor bancare, care au o rată variabilă a dobânzii, restul cheltuielilor fiind reprezentat de dobânda fixă aferentă obligațiunilor corporative AAB26 și AGR28.
„Rezultatele din primul semestru reflectă o execuție meticuloasă și o guvernanță financiară strictă: am îmbunătățit mixul comercial pentru a stimula vânzările și a îmbunătăți marjele, am utilizat mai eficient capacitățile din Ișalnița, Caransebeș și platforma de la Mihăilești, susținute de aprovizionarea cu cereale prin divizia agribusiness, unde activitatea de trading a fost direcționată strategic spre alimentarea propriilor facilități și am menținut disciplina în capitalul de lucru pentru a limita volatilitatea și a proteja marjele. Pe partea de costuri, am ținut cheltuielile cu mărfurile și materiile prime sub control prin standardizare operațională, achiziții centralizate și creșterea productivității, iar presiunile din energie și forță de muncă le-am absorbit prin organizare și eficientizarea fluxurilor. Cheltuielile financiare au fost gestionate activ, în contextul dobânzilor variabile și al obligațiunilor corporative, cu monitorizare atentă a cash-ului și a costului capitalului. Rezultatul este o organizație mai eficientă, care livrează performanță într-un mediu de piață volatil”, a declarat Adrian Gafița, director financiar, Agroland Group.
Grupul Agroland continuă investițiile în toate cele trei verticale de business
În luna august a acestui an, Agroland a anunțat o investiție greenfield de 20 de milioane de euro în platforma avicolă de la Mihăilești, care va transforma capacitatea de producție a diviziei Food. Compania va construi noi ferme avicole, care vor contribui la creșterea capacității de producție a ouălor de consum a platformei de la Mihăilești. Până la sfârșitul anului 2027, este preconizat să atingă o capacitate de 900.000 găini ouătoare cage-free și 100.000 găini BIO și free-range și reprezintă un pas strategic către consolidarea poziției Grupului Agroland să devină unul dintre cei mai mari producători de ouă din România, cu un portofoliu diversificat de produse: convenționale, BIO, free-range, premium și procesate (ouă lichide, omlete congelate). Această extindere va permite ca, începând cu 2028, divizia Food să depășească cifra de afaceri de 250 de milioane de lei.
În același timp, divizia de Retail continuă să crească într-un ritm accelerat, cu un obiectiv clar de 300 de magazine active până în 2028 și o cifră de afaceri de peste 350 de milioane de lei, susținute de expansiunea formatului Agroland Mega și de digitalizare. În primele șase luni ale anului 2025, grupul a continuat investițiile în vederea creșterii rețelei de magazine Agroland, deschizând 3 magazine în format MEGA, în Arad, Suceava, Turnu Măgurele, precum și 9 magazine tradiționale, dintre care 4 magazine în jud. Suceava, 2 în jud. Ilfov și câte un magazin în jud. Alba, Călărași și Dolj. După închiderea perioadei de raportare, a mai deschis alte 2 magazine în format MEGA, în Slobozia și Cisnădie.
Junior Achievement România este parte din rețelele internaționale Junior Achievement Europe și Junior Achievement Worldwide – cea mai mare organizație de educație economică și antreprenorială din lume. Prin apartenența la această rețea globală, elevii și profesorii din România au acces gratuit la programe și competiții internaționale care promovează inovația, gândirea critică, colaborarea și spiritul antreprenorial.
Activitățile educaționale JA se bazează pe o metodologie unică, structurată pe trei direcții:
Inspire – acces la resurse și experiențe educaționale care formează cunoștințe și abilități de bază.
Prepare – participarea la webinare, traininguri, cursuri și workshop-uri care dezvoltă abilități, competențe și atitudini.
Succeed – experiențe practice în lumea reală, prin incubatorul de antreprenoriat, job shadow sau stagii de practică.
Un sondaj realizat la finalul anului școlar trecut, la care au participat peste 8.200 de elevi și studenți, confirmă beneficiile oferite de programele JA:
90% dintre elevi spun că au înțeles mai bine deprinderile necesare pentru diverse profesii și își doresc mai multe activități JA la clasă.
În anul școlar 2024-2025, peste 300.000 de tineri și 5.600 de profesori, din 1.949 de instituții de învățământ, s-au implicat în proiectele, programele și competițiile JA România.
Cadrele didactice interesate se pot înscrie gratuit, până pe 13 octombrie 2025, pe JA Hub – https://jar.ro/jahub, având acces la:
Resurse educaționale gratuite, adaptate pentru învățământ clasic și online;
Training și consultanță pe parcursul implementării;
Participarea elevilor la competiții naționale și internaționale;
Materiale tipărite, pentru profesorii care aleg programele JA ca disciplină opțională (CDȘ/CDL), în limita locurilor disponibile.
Înscrierile sunt deschise pentru toate cadrele didactice, indiferent de disciplina predată sau nivelul de învățământ. Conținuturile pot fi integrate la clasă ca disciplină opțională (CDS/CDL), auxiliar (Complementar la o disciplină predată | Extracurricular | Consiliere/Dirigenție | Școală după școală) sau în programele Săptămâna verde și Școala altfel.
Cadrele didactice au posibilitatea de a opta pentru înscrierea la programele și proiectele JA asociate următoarelor discipline:
Educație antreprenorială – elevii sunt stimulați să gândească antreprenorial, să fie inovatori, să își asume riscuri și să găsească soluții creative.
Educație economică și financiară – elevii învață să înțeleagă mediul financiar, să ia decizii economice și să își gestioneze responsabil banii.
Dezvoltare personală – elevii își dezvoltă abilități importante, precum autoevaluarea, creativitatea, planificarea, lucrul în echipă și utilizarea responsabilă a resurselor.
Orientare profesională – elevii sunt sprijiniți să descopere ce valori și pasiuni au și cum le pot transforma într-o carieră potrivită.
Responsabilitate și mediu – elevii sunt încurajați să devină consumatori responsabili și viitori lideri preocupați de sustenabilitate.
Abilități digitale & STEM – elevii își dezvoltă competențele digitale, exersează programarea, explorează AI și Internet of Things și învață să folosească tehnologia într-un mod etic.
Un cadru didactic se poate înscrie la maximum două discipline (învățământ primar) sau trei discipline (gimnaziu și liceu), având acces la toate resursele și activitățile asociate.
Programele, proiectele și competițiile Junior Achievement (JA) sunt implementate în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării (Protocol 10184/14.05.2003), iar kiturile JA (manuale, ghiduri pentru profesori și voluntari, fișe pentru activități) au acordul Ministerului Educației (nr. 3637/11.10.2017) în vederea utilizării la clasă.
Începând din luna septembrie, profesorii interesați pot parcurge instrucțiunile disponibile la https://jar.ro/inscriere-ja și, în funcție de disciplinele dorite, pot urma pașii de înscriere pentru a încheia un acord de implementare a programelor și proiectelor Junior Achievement. Din fiecare școală se pot înscrie mai multe cadre didactice, dar înscrierea se face individual (acorduri separate).
Prin activități de tip applied learning și prin implicarea consultanților voluntari din mediul de business, proiectele, programele și competițiile Junior Achievement România aduc școala mai aproape de viața reală și de mediul economic. Elevii sunt sprijiniți să dobândească abilități și cunoștințe esențiale pentru dezvoltarea lor personală și profesională.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a organizat dezbaterea publică dedicată procesului de declarare a Pădurii Băneasa ca arie naturală protejată. Au participat peste 90 de personae, dintre care au fost prezenți fizic aproximativ 40 de reprezentanți ai autorităților publice, ai instituțiilor de specialitate, ai organizațiilor neguvernamentale și ai comunității locale.
MMAP ne informează că „dezbaterea a fost organizată pentru a asigura transparența procesului, pentru a identifica principalele probleme și a integra perspectivele actorilor relevanți în domeniu în studiul de fundamentare.
Temele abordate în cadrul întâlnirii au vizat:
Nivelul și forma protecției: declararea ca arie de interes național (prin Hotărâre de Guvern) sau local (prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București).
Accesul auto prin pădure: respectarea Codului Silvic și aplicarea interdicțiilor de circulație auto pe drumurile forestiere, precum și respectarea de urgență a obligațiilor dezboltatorului imobiliar.
Presiunea imobiliară și Centura Verde București–Ilfov: necesitatea integrării Pădurii Băneasa într-un plan unitar de protecție a pădurilor urbane și periurbane.
Valoarea ecologică și socială: biodiversitatea și rolul pădurii ca spațiu esențial pentru sănătatea și calitatea vieții locuitorilor Capitalei”
Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor: „Ne angajăm în acest proiect cu responsabilitatea de a proteja întreaga Pădure Băneasa și cu dorința de a propune cât mai curând un proiect de declarare a acesteia ca arie naturală protejată. În acest sens, este esențial să știm dacă autoritățile locale sunt dispuse să pornim împreună un parteneriat pentru declararea ariei protejate și dacă există voința publică de a face acest pas. Aceasta este decizia care trebuie asumată acum, printr-un efort comun al autorităților și societății civile, pentru a asigura viitorul verde al Capitalei.
Avem astăzi consens, cel puțin declarativ, din partea autorităților locale, a instituțiilor abilitate și a societății civile: Pădurea Băneasa trebuie protejată integral prin declararea sa ca arie naturală protejată. Obiectivul nostru ar trebui să fie ca în acest an să operaționalizăm procesul și să obținem declararea oficială.
În acest sens, este necesară organizarea în aceste săptămâni a unor întâlniri tehnice, pentru a analiza scenariile posibile, a stabili parteneriatul între instituțiile implicate și a agrea responsabilitățile și calendarul. Următorii pași includ depunerea studiilor științifice la Academia Română, consultările tehnice și juridice, precum și elaborarea proiectului de act normativ pentru declararea ariei protejate.
Astfel, cu un parteneriat ferm între Ministerul Mediului, Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 1, Consiliului Județean Ilfov Romsilva și societatea civilă, putem transforma consensul existent într-o decizie concretă și rapidă, pentru a asigura protecția pe termen lung a Pădurii Băneasa, ca parte a Centurii Verzi București–Ilfov.”
Declararea unei arii de interes național se face pe baza studiului de fundamentare și a consultării publice, conform OUG 57/2007 (aprobată prin Legea 49/2011).
IMM România, împreună cu Groupama Asigurări și cu sprijinul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a lansat, la Constanța, a cincea ediție a studiului „Carta Albă a Turismului din România”.
Realizatorii studiului subliniază că „lucrarea analizează principalele caracteristici, riscuri, vulnerabilități și oportunități ale sectorului turistic, cu scopul de a contribui la conturarea unor politici publice mai eficiente și de a oferi o imagine clară asupra specificului turismului în două domenii esențiale: unitățile de cazare și agențiile de turism.
Cele mai importante aspecte semnalate în cadrul analizei sunt următoarele:
Activitatea din sectorul turismului înregistrează un trend descendent, 7 din 10 operatori raportând scăderi atât în ceea ce privește încasările, cât și numărul de înnoptări. Acest lucru reflectă dificultățile actuale ale domeniului, în special schimbările în comportamentul consumatorilor și în condițiile economice;
Voucherele de vacanță au contribuit semnificativ la creșterea domeniului turismului, cifra de afaceri crescând de la 23 de miliarde lei în 2015 la 53 de miliarde lei estimate în 2025. Astfel, cu o investiție de 6,75 miliarde lei prin voucherele de vacanță, s-a ajuns la dublarea cifrei de afaceri în sector, demonstrând impactul pozitiv major al acestui instrument.
O potențială aliniere a cotei reduse de TVA din turism, la cota standard de 21%, ar avea un impact sever asupra sectorului, generând sectorului pierderi de peste 10 miliarde de lei în cifra de afaceri;
Singura preocupare a antreprenorilor din turism (cu o proporție de 60%) este menținerea afacerilor la nivelul existent, planurile de dezvoltare fiind amânate din cauza contextului economic dificil;
Anul 2025 și, posibil, anul 2026 vor reprezenta ani de criză structurală pentru sectorul turismului, marcați de scăderi masive atât în venituri, cât și în numărul de înnoptări, ceea ce evidențiază necesitatea unor măsuri urgente de susținere”.
Au luat cuvântul: Florin Jianu, președinte de onoare, IMM România; Gabriel-Bogdan Ștețco, secretar de stat, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului; Răzvan Filipescu, vicepreședinte, Consiliul Județean Constanța; Șenol Ali, subprefect, Constanța; George Mândilă, consilier, cabinet primar, președinte, OMD Constanța-Mamaia; Corina Martin, vicepreședinte & secretar general, FPIOR; Călin Cozma, președinte executiv, FPIOR; Andrei Șelaru (Selly), invitat special (live); Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte, IMM România.
Florin Jianu, președinte de onoare, IMM România: „Datele din Carta Albă a Turismului 2025 arată clar că menținerea TVA-ului redus în turism este vitală. Analiza noastră evidențiază că, în cazul majorării TVA-ului la cota standard, statul ar pierde aproximativ 10 miliarde de lei din diferența de cifră de afaceri. Un TVA crescut înseamnă prețuri mai mari, consum mai mic, costuri ridicate și pierderea competitivității pentru antreprenorii din turism. De aceea, facem un apel public pentru păstrarea unei cote reduse de TVA în sectorul turismului, ca măsură de susținere a industriei și a economiei naționale. În același timp, finanțarea rămâne dependentă în mare parte de resurse proprii, iar operatorii continuă să investească în extinderea capacității de cazare.”
Secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl. Ovidiu Silaghi, a participat în perioada 2-4 septembrie 2025 la cel de-al 14-lea Congres al Federației Mondiale a Camerelor de Comerț (WCF), care s-a desfășurat la Melbourne, Australia.
În cadrul acestui eveniment, Camera Națională a preluat un nou mandat ca membru în Consiliul General WCF din cadrul Camerei de Comerț Internaționale (ICC), instituție reprezentativă la nivel mondial pentru camerele de comerț.
Cu ocazia deplasării în Australia, dl. Ovidiu Silaghi a avut întrevederi cu: dl. Jason Collins, CEO, European Australian Business Council (EABC); dl. Peter Horn, CEO AUSTRADE – Agenția Federală de Investiții a Australiei; dna. Nola Watson, președinte ICC Australia și dl. Lyall Gorman, vice-președintele Camerei de Comerț și Industrie a Australiei.
„Obiectivele CCIR pentru mandatul în desfășurare sunt în perfectă conformitate cu prioritățile Federației Mondiale a Camerelor de Comerț. Suntem implicați activ în sprijinirea antreprenorilor români care doresc să-și extindă afacerile în afara granițelor țării, chiar și în aceste vremuri dificile. În contextul provocărilor actuale ale sistemului comercial internațional, umbrit de războiul din Ucraina, precum și de alți factori care influențează negativ piețele internaționale, CCIR promovează cooperarea, în detrimentul unei concurențe distructive. Prosperitatea noastră depinde de un sistem economic deschis și bazat pe reguli, în condiții de concurență echitabile. Principalele noastre obiective trebuie să fie consolidarea lanțurilor valorice globale împotriva perturbărilor actuale și viitoare”, a declarat secretarul general al CCIR, dl. Ovidiu Silaghi.
Federația Mondială a Camerelor de Comerț (WCF) este un organism non-politic și neguvernamental al Camerei Internaționale de Comerț (ICC). Înființată inițial în 1951, ca Biroul Internațional al Camerelor de Comerț, WCF are ca obiectiv unificarea și susținerea rețelei globale de camere de comerț. Rolul Consiliului General al WCF este de a promova și proteja conceptul de cameră de comerț, ca entități intermediare esențiale între guverne și mediul de afaceri și între mediul de afaceri și publicul general.
Curtea de Conturi ocupă un loc important în arhitectura instituțiilor statului român. Aceasta rezidă în primul rând din faptul că reluarea activității ei după anul 1990 a fost prevăzută în Constituția din 1991, deci are un temei constituțional.
Am folosit expresia „reluarea activității” deoarece ea este o instituție cu o veche tradiție, fiind înființată încă din anul 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
În al doilea rând, importanța ei rezultă din faptul că reluarea activității ei nu a fost făcută printr-o lege ordinară, ci printr-o lege organică, Legea 94/1992.
Această lege a fost rezultatul unui proces de documentare foarte laborios, în cadrul căruia au fost analizate o multitudine de legi, cum ar fi: legea Înaltei Curți de Conturi a României, care a funcționat între anii 1929 și 1943, legislația specifică din peste zece state europene, normele și principiile elaborate de INTOSAI pentru Instituțiile Supreme de Audit.
Rezultatul acestei documentări a fost elaborarea unei legi foarte apreciate de către toate Instituțiile Supreme de Audit din Europa, motiv pentru care, la congresul al XIV-lea al INTOSAI, de la Washington D.C., din noiembrie 1992, România a fost votată de către țările membre ale EUROSAI, ca să devină membră a Boardului INTOSAI, pe perioada 1992-1995.
România a intrat în Boardul INTOSAI la propunerea Ungariei, care fusese membră a acestui board în perioada 1989-1992. Legea 94/1992 fusese promulgată de președintele României în luna mai 1992 și publicată, în aceeași lună, în Monitorul Oficial.
Astfel, membrii EUROSAI luând la cunoștință conținutul ei și apreciindu-l în mod favorabil, au susținut intrarea României în boardul acestui prestigios organism internațional, INTOSAI.
Trebuie menționat faptul că accederea României în Boardul INTOSAI a precedat crearea propriu-zisă a Curții de Conturi, care s-a realizat la începutul anului 1993.
Prevederile Legii 94/1992, în baza căreia Curtea de Conturi era construită, în principiu, după modelul latin, atribuiau Curții de Conturi suficiente pârghii pentru a pune în practică rolul său de instituție supremă de audit.
Astfel, Legea 94/1992 conferă Curții de Conturi atribuții de control ex-ante (preventiv), atribuții de control ulterior, precum și atribuții jurisdicționale.
În timp, însă, atribuțiile care reveneau Curții de Conturi au fost reduse. Astfel, în anul 1999, prin Legea nr. 99, a fost eliminat controlul preventiv.
În anul 2003 au fost eliminate și atribuțiile jurisdicționale ale Curții de Conturi. Dacă eliminarea controlului preventiv s-a făcut prin lege, eliminarea atribuțiilor jurisdicționale s-a realizat cu ocazia revizuirii Constituției din anul 2003, în care s-a prevăzut că litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi vor fi soluționate de către instanțe judecătorești specializate, iar până la înființarea acestora, de către instanțele judecătorești ordinare.
Principalul argument adus pentru a susține eliminarea atribuțiilor jurisdicționale l-a reprezentat faptul că s-ar încălca principiul „unității jurisdicționale” prin menținerea acestor atribuții la Curtea de Conturi.
Or, acesta nu este un argument pe deplin justificat, deoarece într-un raport al său, Comisia de la Veneția menționa că unele curți de conturi din Europa sunt considerate jurisdicții, precizând faptul că și în aceste condiții, principiul „unității jurisdicționale” poate fi respectat dacă în lege se prevede posibilitatea ca litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi să fie înaintate spre a fi soluționate în ultimă instanță Înaltei Curți de Casație și Justiție*.
Trebuie menționat faptul că aceste atribuții jurisdicționale eliminate din sfera Curții de Conturi se regăsesc, în prezent, la unele curți de conturi din Europa.
Astfel, curțile de conturi din Grecia, Italia și Portugalia au atât atribuții de control preventiv, cât și atribuții jurisdicționale. Curtea de Conturi din Slovenia are și atribuții de control preventiv.
În ceea ce privește atribuțiile jurisdicționale, acestea se mai regăsesc și în cazul curților de conturi din Belgia, Italia și Spania.
Prin eliminarea atribuțiilor de control preventiv și a celor jurisdicționale, Curtea de Conturi a trecut de la modul de organizare de tip latin, la cel anglo-saxon, în care atribuțiile sunt preponderent de audit.
Evident, toate aceste decizii de reducere a atribuțiilor Curții de Conturi au fost decizii politice, adoptate de către Parlament.
Dacă, în ceea ce privește controlul preventiv, acesta ar putea reveni cândva la Curtea de Conturi, tot printr-o decizie politică, o lege dată de Parlament, în privința atribuțiilor jurisdicționale, acestea au fost eliminate aproape definitiv deoarece această prevedere fiind prevăzută în Constituție, nu se poate reveni asupra ei prea curând.
Câteva observații/propuneri care ar putea contribui la creșterea rolului Curții de Conturi și la o mai bună valorificare a constatărilor ei ar putea fi, printre altele, următoarele:
accelerarea procesului de pregătire economico-financiară a judecătorilor, deoarece în prezent aceștia nu dispun de cunoștințe profesionale suficiente în acest domeniu.
Astfel, se vor putea înființa acele instanțe judecătorești specializate, prevăzute de lege, care să soluționeze litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi.
Ca soluție tranzitorie s-a optat pentru soluționarea acestor litigii de către secțiile de contencios administrativ și fiscal care se ocupă, în principal, de acte administrative.
în Legea 94/1992, actualizată, se prevede faptul că singurele entități care pot dispune Curții de Conturi să efectueze anumite controale și audituri, în limita competențelor sale, sunt Senatul și Camera Deputaților [Art. 3(3)].
Pentru valorificarea superioară a pregătirii profesionale a auditorilor din cadrul Curții de Conturi, ar fi util ca cele două camere ale Parlamentului să apeleze mai des la prevederile acestui articol din lege, în sensul dispunerii unor controale/audituri în unele domenii în care ele urmează să adopte o lege.
În acest fel, legislativul ar intra în posesia unor informații prețioase în legătură cu un anumit domeniu de activitate în care intenționează să emită o lege, ceea ce, implicit, ar conduce la elaborarea unor legi utile pentru acel domeniu;
un alt aspect care ar trebui să fie mai bine reglementat în vederea respectării prevederilor din Legea 94 vizează o serie de paragrafe din Regulamentul Curții de Conturi care impun norme juridice în materia sesizării instanțelor competente sau urmăririi penale și care nu sunt cuprinse în
Legea 94.
Pe lângă norme și proceduri referitoare la activitatea curentă a Curții de Conturi, în regulament sunt prevăzute și dispoziții referitoare la modul de valorificare a controalelor și auditurilor.
Ar fi cazul ca atunci când se apreciază că există un prejudiciu să fie sesizat Ministerul Public.
Acesta analizează și stabilește natura prejudiciului, astfel:
în cazul în care constată existența unei infracțiuni (contra patrimoniului sau de serviciu) soluționarea se face potrivit dispozițiilor din Codul de procedură penală și actelor normative de specialitate;
în cazul inexistenței elementelor constitutive ale unei infracțiuni, dosarul, cu rezoluția Parchetului, se trimite instanțelor judecătorești competente general, material și teritorial.
Procedându-se în acest mod se vor respecta se vor respecta, pe de o parte, dispozițiile Art. 1 al. 2 (4) din Legea 94, și anume „litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate” și, pe de altă parte, se realizează controlul judecătoresc și principiul constituțional „justiția se înfăptuiește în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți”.
Astfel, s-ar realiza și o apropiere de modul în care erau soluționate prejudiciile constatate de Curtea de Conturi în perioada în care avea și atribuții jurisdicționale, în prima formă a Legii 94/1992 (controlor, procuror și secție jurisdicțională).
Acest mod de valorificare nu ar necesita nici cheltuieli suplimentare, fiind folosiți procurorii și judecătorii deja existenți.
în Legea 94 se prevede la Art. 5 al. 2 (6) că, la solicitarea Curții de Conturi, autoritățile publice cu atribuții de control financiar, control fiscal, precum și de control sau de supraveghere prudențială cu obligația să efectueze, cu prioritate, astfel de verificări.
Această prevedere ar putea fi mai bine pusă în valoare dacă solicitările formulate de către Curtea de Conturi către aceste entități ar viza diverse programe sau acțiuni de investiții care pot antrena un mare volum de fonduri bugetare, înainte de demararea lor propriu-zisă. Astfel, ar putea fi cunoscută îndeplinirea condițiilor de legalitate, economicitate și chiar oportunitate înainte de angajarea și cheltuirea acelor fonduri bugetare.
În felul acesta s-ar asigura o cheltuire mai rațională a fondurilor bugetare și, eventual, o revedere a volumului și destinației lor, în care verificările ar conduce la concluzii negative în privința cheltuirii banului public.
un alt aspect care ar trebui să fie îmbunătățit în activitatea Curții de Conturi vizează modul în care aceasta este condusă. Există ISA monocrate, conduse de o singură persoană (auditor general) și ISA conduse de organ colegial (Consiliu, Colegiu, Plen).
Curtea de Conturi a României se încadrează în cea de-a doua categorie, și anume, ISA conduse de un organism colegial, Plenul.
Încadrarea Curții de Conturi în această categorie presupune că rolul președintelui este unul preponderent de natură administrativă.
Deciziile importante, de natură profesională, atât cele tactice, cât și cele strategice, trebuie adoptate de către Plen, în urma unor analize temeinice care se materializează în „Hotărâri de Plen”.
Se constată însă o tendință de concentrare a câtor mai multe decizii la nivelul președintelui, ceea ce contravine principiului enunțat anterior.
De asemenea, o astfel de abordare generează și o serie de nemulțumiri în rândul auditorilor publici externi care reprezintă „albinele” acestei instituții, în sensul că ei realizează toate acțiunile circumscrise obiectivelor Curții de Conturi.
Aceste nemulțumiri au devenit tot mai frecvente, unele dintre ele transformându-se în conflicte de muncă deduse instanțelor de judecată. Toate aceste nemulțumiri din partea profesioniștilor instituției conduc la crearea unei imagini nefavorabile pentru Curtea de Conturi și a unui climat de muncă mai puțin favorabil obținerii de rezultate de înaltă calitate.
Tot o imagine nefavorabilă asupra Curți de Conturi o creează și politizarea excesivă a instituției, în ceea ce privește desemnarea celor 18 consilieri de conturi care compun Plenul.
Astfel, în loc ca preponderentă să fie pregătirea profesională și experiența în domeniul auditului, partidele care desemnează consilierii de conturi, care compun Plenul, se preocupă în mod deosebit de legătura acestora cu partidul, chiar dacă aceștia nu sunt membri ai partidului respectiv.
Acestea sunt doar câteva aspecte care ar putea conduce la creșterea importanței Curții de Conturi în arhitectura instituțiilor statului român și a rolului ei în utilizarea banului public.
American Eagle Outfitters, un important retailer de îmbrăcăminte din SUA, cu magazine în Europa și prezență online și în România, a devenit cel mai recent brand care demonstrează impactul crescând al promovării de către vedete asupra vizibilității sale pe piață și a performanței comerciale. Pe măsură ce retailerii continuă să se confrunte cu o cerere slabă din partea consumatorilor pentru articole considerate discreționare, aceștia se întrec să semneze contracte cu cele mai populare vedete – sportivi, actori, cântăreți – încercând și adesea reușind să transforme popularitatea acestora în vânzări reale.
American Eagle a investit strategic în campanii cu personalități de renume, precum actrița Sydney Sweeney, nominalizată la Emmy și faimoasă pentru rolurile sale din serialele „Euphoria” și „The White Lotus”, și starul NFL Travis Kelce (logodnicul lui Taylor Swift). Retailerul american a reușit să valorifice influența culturală a starurilor – și chiar controversele – pentru a stimula implicarea clienților și vânzările, ceea ce a dus la o creștere considerabilă a prețului acțiunilor companiei. Împreună, campaniile Sweeney și Kelce au avut un impact important: numărul clienților a crescut cu peste 700.000, iar eforturile combinate de marketing au generat un număr uimitor de 40 de miliarde de impresii în online.
Acest trend de promovare a brandurilor de către staruri este vizibil și la alte companii din domeniu care își intensifică eforturile pentru a atrage atenția publicului într-un spațiu foarte aglomerat. Astfel, mai multe branduri de îmbrăcăminte au obținut un succes notabil în ultimii cinci ani prin lansarea de campanii de marketing cu actori, vedete pop sau superstaruri din sport. Adidas Originals a relansat în această vară linia sa iconică de adidași Superstar prin campanii cu Samuel L. Jackson, Missy Elliott, vedetele din fotbal Jude Bellingham și Florian Wirtz și rapperul Stormzy. Levi’s are o campanie în curs cu Beyoncé, despre care CEO-ul Michelle Gass a spus că a fost „un mare succes”.
Campania American Eagle cu Sydney Sweeney în rolul principal a fost lansată pe 23 iulie, înaintea sezonului crucial de revenire la școală, cu scopul de a revitaliza segmentul de denim al firmei, cu sloganul „Sydney Sweeney are blugi grozavi”. Cu toate acestea, campania publicitară a subliniat și provocările marketingului modern, deoarece mesajul său a atras reacții polarizate. În timp ce unii au lăudat tonul său jucăuș, alții l-au criticat pentru că ar fi întărit standardele înguste de frumusețe, provocând reacții negative în rândul segmentelor de consumatori mai progresiste.
Cu toate acestea, American Eagle a exploatat în mod eficient controversa pentru a-și menține relevanța culturală și a-și extinde acoperirea pe platformele sociale. Inițiativa a generat o cerere directă de produse, atingând un nivel fără precedent de achiziție de clienți noi și o creștere substanțială a traficului în magazine. Și acest lucru nu se va opri aici, deoarece Sydney Sweeney va continua să facă parte din echipa American Eagle și în a doua jumătate a anului, iar compania va introduce noi elemente în campanie, potrivit lui Craig Brommers, directorul de marketing al American Eagle (AEO).
Colaborarea cu Travis Kelce marchează și ea o nouă evoluție în strategia de marketing a American Eagle. Ca superstar al NFL devenit și un simbol al modei masculine, Kelce a adus colecția sa în ediție limitată „AE x Tru Kolors” și campania de marketing asociată la AEO. Acest parteneriat, care include lansarea colecției din 27 august și pe cea din 24 septembrie, a fost programat strategic pentru a urma momentele importante din cariera lui Kelce, inclusiv logodna sa cu superstarul pop Taylor Swift, precum și începutul sezonului de fotbal american – NFL, maximizând astfel expunerea media și interesul consumatorilor. Campania lui Kelce a atras cumpărătorii mai tineri, în special cei atrași de stilul streetwear și cel atletic. Integrarea numărului mare de fani ai lui Kelce și a stilului său distinct în linia de produse American Eagle va permite brandului să se conecteze cu un spectru mai larg de consumatori.Importanța acestor campanii susținute de vedete nu poate fi subestimată: ele coincid cu schimbări semnificative atât în preferințele consumatorilor, cât și în peisajul mai larg al comerțului cu amănuntul și arată eforturile pe care le depun companiile pentru a rămâne relevante. Pentru American Eagle Outfitters, campania actuală a avut un mare impact financiar.
Deși campania cu Sydney Sweeney a durat doar 10 zile din perioada raportată, compania a înregistrat în trimestrul al doilea venituri de 1,28 miliarde de dolari, peste estimarea de 1,24 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă al doilea cel mai mare rezultat din istoria acesteia pentru un trimestru al doilea. Acest lucru indică o îmbunătățire semnificativă față de primul trimestru și validează acțiunile strategice ale companiei, care vor continua și în trimestrele următoare. Succesul s-a reflectat și în prețul acțiunilor, care a crescut cu aproape 38% ieri, în urma raportării rezultatelor financiare. De la un minim de puțin peste 9 dolari în iunie, prețul acțiunilor depășește acum 18 dolari, ceea ce arată cât de important este pentru investitori să vadă rezultate semnificative în urma campaniilor de marketing de mare amploare.
Conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică, în luna iulie 2025, comparativ cu luna iulie 2024, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 3,7% și înnoptările au scăzut cu 4,7%.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în luna iulie 2025 au însumat 1811,1 mii persoane, în scădere cu 3,7% faţă de cele din luna iulie 2024.
Din numărul total de sosiri, în luna iulie 2025, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 85,5%, iar sosirile turiştilor străini 14,5%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în luna iulie 2025 au însumat 4442,7 mii, în scădere cu 4,7% faţă de cele din luna iulie 2024.
Din numărul total de înnoptări, în luna iulie 2025, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 88,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 11,8%.
Durata medie a şederii în luna iulie 2025 a fost 2,5 zile la turiştii români și de 2,0 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna iulie 2025 a fost de 38,2% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de luna iulie 2024.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada 01.01.-31.07.2025, au însumat 7603,5 mii persoane, în scădere cu 0,8% faţă de perioada 01.01.-31.07.2024.
Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-31.07.2025, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81,9%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 18,1%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada 01.01.-31.07.2025 au însumat 16023,6 mii, în creștere cu 0,3% faţă de cele din perioada 01.01.-31.07.2024.
Din numărul total de înnoptări, în perioada 01.01.-31.07.2025, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,1%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,9%.
Durata medie a şederii în perioada 01.01.-31.07.2025, a fost de 2,1 zile atât la turiştii români cât și la turiştii străini.
Primele șapte luni ale anului
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 01.01.-31.07.2025 a fost de 28,3% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de perioada 01.01.-31.07.2024.
Pe judeţe, în perioada 01.01.-31.07.2025, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), a înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (1117,5 mii persoane), Constanța (945,4 mii persoane) și Braşov (768,1 mii persoane), iar înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), au înregistrat valori mai mari în: Constanța (2802,2 mii persoane), Municipiul Bucureşti (2260,4 mii persoane) și Braşov (1445,3 mii persoane).
Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada 01.01.- 31.07.2025 au provenit din: Germania (130,7 mii persoane), Italia (118,5 mii persoane) și Israel (86,1 mii persoane).
Conform Institutului National de Statistică produsul intern brut a înregistrat în trimestrul II 2025,faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, o creştere de 0,3% pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2025, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2024 cu 0,3% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 471264.5 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul I 2025 şi 2,1% faţă de trimestrul II 2024.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 826337,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de semestrul I 2024.
În tabelele 6, 7 şi 8 sunt prezentate datele referitoare la Produsul Intern Brut în preţuri curente, indicii de volum şi indicii deflatori – serie brută şi serie ajustată sezonier – pentru trimestrul II şi semestrul I 2025.
Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut
Categorii de resurse
La creşterea PIB, în semestrul I 2025 faţă de semestrul I 2024, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice:
– Construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +5,6%; – Informațiile și comunicațiile (+0,1%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,1%.
O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:
– Industria (-0,3%), cu o pondere de 16,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -1,5%; – Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,1%), cu o pondere de 22,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -0,2%; – Activitățile profesionale, științifice și tehnice;activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -2,9%.
Următoarele sectoare nu au contribuit la creșterea PIB: – Agricultura, silvicultura şi pescuitul cu o pondere de 1,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,7%; – Intermederile financiare și asigurările cu o pondere de 3,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a diminuat cu -0,4%; – Tranzacțiile imobiliare cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a stagnat; – Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială cu o pondere de 14,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +0,1%; – Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii cu PIB, volumul lor majorându-se cu +5,0%. Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,6% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,0%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, evoluția s-a datorat, în principal:
− Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +1,4%, contribuind cu +0,9% la creşterea PIB; − Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu -3,2%, contribuind cu -0,3% la modificarea PIB; − Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a diminuat cu -1,6%,contribuind cu -0,2% la modificarea PIB; − Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu +2,0%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB. Exportul net a avut o contribuţie negativă la creșterea PIB (-1,4%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +5,6% corelat cu o creștere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+2,8%).
Randamentul mediu zilnic al pieței monetare interbancare[1]și cotațiile pe termen mai lung s-au mărit consistent pe ansamblul trimestrului II. Cursul de schimb leu/euro a urcat pe un palier ceva mai înalt în aprilie, iar în prima decadă a lunii mai a consemnat o creștere semnificativă, care s-a corectat însă întrucâtva în a doua jumătate a trimestrului II, în condițiile unei evoluții fluctuante. Dinamica anuală a lichidității din economie a continuat să descrească pe ansamblul perioadei aprilie-mai, dar cea a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit trendul lent ascendent.
Randamentul mediu zilnic al pieței monetare interbancare a continuat să fluctueze ușor deasupra ratei dobânzii la facilitatea de depozit a BNR în luna aprilie, pentru ca în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale să urce în jumătatea superioară a coridorului ratelor dobânzilor, unde s-a menținut până în prima decadă a lunii iunie, când s-a înscris pe o traiectorie descendentă. Media trimestrială a acestuia s-a majorat astfel cu 0,77 puncte procentuale, la 6,32 la sută[2].
Comportamentul acestuia a reflectat schimbările produse în trimestrul II la nivelul condițiilor lichidității de pe piața monetară,[3]în contextul evenimentelor electorale derulate în prima parte a lunii mai[4]– care au generat mari incertitudini și au antrenat ieșiri substanțiale de capital –, dar și pe fondul detensionării ulterioare a mediului politic intern și al progresului discuțiilor vizând formarea noii coaliții de guvernare și configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare.
În această conjunctură, cotațiile ROBOR 3M-12M și-au prelungit evoluția liniară în aprilie, însă au crescut considerabil în săptămâna care a succedat primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai, inclusiv în contextul modificării așteptărilor băncilor privind perspectiva condițiilor lichidității de pe piața monetară, pentru ca în a doua parte a trimestrului II să consemneze scăderi, dar de mici dimensiuni, rămânând semnificativ peste nivelurile din debutul trimestrului (Grafic 1). Mediile trimestriale ale cotațiilor și-au accelerat creșterea în acest interval, urcând cu 0,76-0,78 puncte procentuale față de trimestrul anterior, până la 6,68 la sută în cazul scadenței de 3 luni, respectiv la 6,77 la sută și 6,86 la sută pe termenele de 6 și 12 luni.
GRAFIC 1. RATA DOBÂNZII DE POLITICĂ MONETARĂ SI RATELE ROBOR
În același timp, cotațiile de referință[5]pe termen mediu și lung ale pieței secundare a titlurilor de stat au înregistrat creșteri abrupte în zilele imediat următoare primului tur de scrutin din luna mai[6], pe care și le-au corectat însă integral odată cu finalizarea procesului electoral (Grafic 2). O ascensiune mai amplă au cunoscut randamentele pe maturități mai scurte, iar ajustarea descendentă a acestora a rămas incompletă la finele trimestrului, în condițiile corelației mai strânse cu evoluțiile de pe segmentul monetar. Ca medii lunare, cotațiile aferente certificatelor de trezorerie pe 6 și 12 luni s-au majorat în iunie față de cele din ultima lună a trimestrului I cu 0,68 puncte procentuale, respectiv cu 0,41 puncte procentuale (la 6,92 la sută, respectiv 6,98 la sută), cele pentru titlurile pe 3 ani și 5 ani au urcat cu 0,32 puncte procentuale, respectiv cu 0,19 puncte procentuale (la 7,28 la sută, respectiv la 7,43 la sută), în timp ce în cazul titlurilor cu maturitate de 10 ani acestea au crescut doar marginal (până la 7,44 la sută). Pe acest fond, curba randamentelor și-a atenuat semnificativ înclinația pozitivă.
Grafic 2. ratele dobânzilor în sistemul bancar
Randamentele medii acceptate pe segmentul primar al pieței[7]au consemnat creșteri relativ modeste în cazul titlurilor pe 3 ani și 5 ani, acestea mărindu-se în iunie față de ultima lună a trimestrului anterior cu până la 0,19 puncte procentuale (până la 7,46 la sută, respectiv 7,52 la sută), iar randamentul titlurilor pe 10 ani s-a redus cu 0,10 puncte procentuale (până la 7,36 la sută). Pe ansamblul trimestrului II, valoarea totală a emisiunilor a scăzut substanțial față de precedentele trei luni (cu 9 miliarde lei, la 20,9 miliarde lei), în condițiile în care MF a diminuat volumul programat al titlurilor de stat în luna mai și a respins integral ofertele dealerilor primari în cadrul a două licitații desfășurate în acest trimestru[8]. Slăbirea interesului investitorilor pentru aceste plasamente este evidențiată și de evoluția raportului dintre volumul solicitat și cel anunțat în cadrul licitațiilor, precum și a proporției dintre volumul acceptat și cel anunțat, care au coborât pe ansamblul trimestrului II la valori minime ale ultimilor trei ani (respectiv la 1,69, de la 2,30 în trimestrul I 2025, și la 1,17, de la 1,36 în precedentele trei luni).
Rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a înregistrat o ușoară scădere pe ansamblul perioadei aprilie-mai (-0,11 puncte procentuale, la o valoare medie de 7,79 la sută), comparabilă ca dimensiune cu creșterea din trimestrul anterior, în timp ce randamentul mediu al depozitelor noi la termen și-a accentuat semnificativ ascensiunea (+0,40 puncte procentuale, până la 5,43 la sută) (Grafic 3).
Grafic 3. ratele de referință pe piața secundară a titlurilor de stat
În cazul ratelor dobânzilor la creditele noi, evoluțiile au fost eterogene din perspectivă sectorială. Astfel, rata medie a dobânzii la creditele noi ale populației și-a reluat descreșterea față de trimestrul anterior (-0,25 puncte procentuale, până la 7,39 la sută), pe fondul diminuării costului mediu cu dobânda al ambelor categorii de împrumuturi (Grafic 4). Cel aferent creditelor noi pentru consum a înregistrat o scădere semnificativă (-0,73 puncte procentuale, până la 8,98 la sută – minimul ultimilor mai mult de trei ani), în consonanță cu rezultatele ediției din luna mai a Sondajului BNR privind creditarea companiilornefinanciare și a populației, care indicau pentru trimestrul II 2025 așteptări de relaxare ușoară a standardelor și termenilor creditării aplicate de bănci pentru acest tip de finanțări. La rândul său, rata medie a dobânzii la împrumuturile noi pentru locuințe a continuat să se reducă gradual (-0,15 puncte procentuale față de trimestrul precedent, până la 5,83 la sută).
Grafic 4. Ratele de dobândă pentru gospodăriile populației
În schimb, rata medie a dobânzii la creditele noi ale societăților nefinanciare a continuat să se mărească pe ansamblul perioadei aprilie-mai, ajungând la 8,84 la sută (+0,23 puncte procentuale comparativ cu trimestrul I 2025), în condițiile în care aceasta a receptat mai intens mișcarea cotațiilor relevante ale pieței monetare interbancare (Grafic 5). O creștere mai pronunțată a consemnat costul mediu cu dobânda al creditelor de valoare mare, peste echivalentul a 1 milion de euro, care și-a prelungit astfel ascensiunea, urcând cu 0,37 puncte procentuale față de trimestrul I 2025, până la 8,50 la sută. Cel aferent creditelor de valoare mică, sub respectivul prag, și-a temperat însă semnificativ avansul (+0,05 puncte procentuale), situându-se la 9,01 la sută.
Grafic 5. Ratele de dobândă pentru societăți nefinanciare
În cazul randamentului depozitelor noi la termen, evoluțiile au fost omogene ca sens la nivel sectorial, în condițiile în care media acestuia și-a stopat scăderea pe segmentul populației, majorându-se cu 0,16 puncte procentuale față de trimestrul I 2025 (până la 4,98 la sută), și și-a accentuat semnificativ creșterea pe cel al societăților nefinanciare (+0,49 puncte procentuale față de trimestrul I 2025, până la 5,63 la sută).
[1] Rata medie a dobânzii aferentă tranzacțiilor cu depozite de pe piața monetară interbancară, ponderată cu volumul tranzacțiilor.
[3] Poziția netă a lichidității băncilor a rămas considerabil pozitivă în debutul intervalului, dar s-a redus rapid ulterior și a devenit apoi negativă, pentru ca spre finele trimestrului să tindă să revină la valori pozitive. În acest context, banca centrală a continuat să dreneze excedentul de lichiditate prin intermediul facilității de depozit în aprilie, pentru ca spre finele lunii mai să inițieze și să continue apoi furnizarea de lichiditate instituțiilor de credit prin operațiuni repo 1W desfășurate prin licitație la rată fixă a dobânzii (rata dobânzii de politică monetară) și volum preanunțat. Valoarea injecțiilor de rezerve efectuate de banca centrală s-a redus gradual pe parcursul ultimei luni a trimestrului.
[4] Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în data de 4 mai 2025, iar cel de al doilea tur s-a desfășurat în data de 18 mai.
[6] Acestea și-au mărit astfel ecartul față de randamentele din economiile avansate și din regiune. Randamentul titlurilor de stat pe termen lung (10 ani) din SUA a tins să crească pe ansamblul lunii mai, pe fondul calmării tensiunilor comerciale, de natură să reducă riscurile adverse la adresa activității economice, dar și în contextul preocupărilor privind perspectiva deficitului bugetar și a datoriei publice a SUA. În iunie, acesta și-a stopat însă ascensiunea, rămânând în prima parte a lunii cantonat pe palierul atins la finele lui mai și înregistrând o ajustare descendentă ulterior, inclusiv pe fondul evoluției sub așteptări a inflației și a unor indicatori ai pieței muncii, precum și în condițiile escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Randamentul similar din zona euro și-a corectat integral în a doua jumătate a lui mai creșterea din prima parte a lunii, pe fondul evoluțiilor asociate tensiunilor comerciale, iar în iunie a tins să se stabilizeze. Randamentele titlurilor de stat pe termen lung ale țărilor din regiune s-au caracterizat în schimb printr-o mișcare general ascendentă pe parcursul perioadei mai-iunie, inclusiv pe fondul atitudinii prudente a politicii monetare a băncilor centrale din aceste state.
[7] În trimestrul II 2025, MF a emis lunar titluri de stat prin programul „Tezaur”, cu maturități de 1 an, 3 ani și 5 ani, la randamente de: (i) 6,80 la sută, 7,50 la sută, respectiv 7,80 la sută, în aprilie, (ii) 6,60 la sută, 7,30 la sută, respectiv 7,60 la sută, în mai și (iii) 6,75 la sută, 7,40 la sută, respectiv 7,80 la sută, în iunie, în valoare totală de 5,1 miliarde lei. De asemenea, prin programul „Fidelis” au fost puse în circulație titluri de stat pentru populație astfel: (i) în luna aprilie, titluri denominate atât în lei, cu maturități de 1 an, 3 ani și 5 ani la randamente de 6,60 la sută, 7,30 la sută, respectiv 7,60 la sută, în valoare totală de 838 milioane lei, cât și în euro, cu maturități de 2 ani și 7 ani, la randamente de 3,60 la sută, respectiv 6,00 la sută, în valoare totală de 100 milioane euro; (ii) în luna mai, titluri de stat denominate în lei, cu maturități de 1 an, 3 ani și 5 ani la randamente de 6,75 la sută, 7,40 la sută, respectiv 7,80 la sută, în valoare de 620 milioane lei, și în euro, cu maturități de 2 ani și 7 ani, la randamente de 3,85 la sută, respectiv 6,25 la sută, în valoare de 112 milioane euro; (iii) în luna iunie, titluri de stat denominate în lei, cu maturități de 2 ani, 4 ani și 6 ani, la randamente de 7,35 la sută, 7,70 la sută, respectiv 7,95 la sută, și în euro, pe maturități de 2 ani, 5 ani și 7 ani, la randamente de 3,90 la sută, 5,60 la sută, respectiv 6,50 la sută. În plus, în luna mai, MF a emis pe piața internă titluri de stat denominate în euro cu maturități de 1 an, respectiv 3 ani, la randamente medii de 3,52 la sută, respectiv 3,82 la sută, în valoare totală de 1,6 miliarde euro.
[8] Valoarea emisiunilor nete a crescut totuși cu circa 3,9 miliarde lei (până la 13,2 miliarde lei), dată fiind scăderea considerabilă a volumului titlurilor ajunse la scadență în acest trimestru (cu circa 13 miliarde lei, la 7,7 miliarde lei).
Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordonanța de Urgență pentru modificarea art. 32 alin.(2) din Legea nr.331/2024 privind Codul Silvic și pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare: „Articol unic. – La articolul 32 din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 7 din 9 ianuarie 2025, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: «(2) Măsurile de organizare și funcționare, precum și de reorganizare ale Romsilva se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității.»”
MMAP precizează că „adoptarea acestei ordonanțe de urgență a fost necesară având în vedere obligațiile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență al României, respectiv implementarea activităților din Componenta C2 – Pădurea și protecția biodiversității – Reforma 1. Aceasta se referă la reformarea sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin: dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente, modificarea și completarea legislației actuale în domeniul forestier, «menite să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor».
Așadar, adoptarea actului normativ este o acțiune indispensabilă pentru corectarea cadrului juridic existent pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”.
Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor: „Este o modificare absolut necesară, care contribuie la reformarea domeniului silvic, respectiv a Regiei Naționale a Pădurilor- Romsilva. Trebuie să acționăm! Nu vrem să ratăm și alte ținte din PNRR, nu vrem să mai pierdem finanțări pentru investiții într-un mediu mai curat, mai rezilient, în sănătatea noastră, practic. Pe de altă parte, reformarea Romsilva este necesară, am început acest proces, este unul absolut transparent. Vom eficientiza activitatea, vor fi mai puțini directori, mai puține direcții silvice și, așa cum am spus, mai mulți oameni pe teren, în pădure, acolo unde este locul silvicultorilor!”
MMAP accentuează că „modificarea propusă prin acest act normativ creează temeiul pentru organizarea și funcționarea, precum și reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Totodată, se creează premisele unei gestionări durabile a fondului forestier proprietate publică a statului administrat de Romsilva”.
Retailer-ul Lidl anunță că, de la mijlocul lunii iulie până acum, în toate magazinele proprii din țară „a fost disponibilă exclusiv zmeură românească, provenită de la șapte producători locali din județele Hunedoara, Timiș, Brașov, Arad, Cluj și Prahova. Prin această inițiativă, Lidl continuă să susțină agricultura locală și parteneriatele durabile cu furnizorii români, oferind totodată produse proaspete și de sezon în Piața Lidl, la cel mai bun raport calitate-preț. Mai mult, în 2025, retailerul a achiziționat cu 39% mai multă zmeură din România față de anul precedent, confirmându-și angajamentul de a sprijini producția locală și de a extinde disponibilitatea fructelor autohtone de sezon.
Sezonul de zmeură românească a început în rețeaua Lidl odată cu primele recolte din acest an, iar timp de circa trei luni, toată zmeura de pe rafturile magazinelor a provenit 100% din România. Colaborarea cu producătorii locali a făcut posibil ca Lidl să aducă pe rafturi cantități mai mari de fructe de origine locală, oferindu-le clienților acces la produse proaspete, cultivate în țară și crescând astfel cantitatea de zmeură achiziționată de la producători locali cu 39% față de anul precedent”.
Georgiana Radu, Chief Merchandising Officer și membru în Consiliul de Conducere Lidl România: „Ne bucurăm că în 2025 putem aduce pe rafturile noastre zmeură 100% românească, cultivată cu pasiune de producători locali din mai multe regiuni ale țării. În ciuda provocărilor climatice din acest an, cu temperaturi ridicate care au afectat calitatea fructelor, parteneriatele solide pe care le-am construit cu producătorii locali ne-au permis să le oferim clienților noștri produse proaspete și sigure, la cel mai bun raport calitate-preț. Această colaborare înseamnă predictibilitate și stabilitate pentru producătorii locali și, în același timp, garanția pentru clienții noștri că primesc fructe și legume de calitate, testate și verificate constant.”
Piața Lidl: calitate asigurată prin testări riguroase
Lidl subliniază că realizează periodic analize de laborator, „pentru a se asigura că legumele și fructele disponibile în Piața Lidl respectă cele mai înalte standarde de siguranță alimentară. Doar în acest an, s-au efectuat circa 20 de teste pentru zmeura românească, toate confirmând că produsele respectă normele stricte impuse de companie. În anul 2024, retailer-ul a realizat 2935 de analize, cu peste 600 de analize mai mult față de anul precedent, iar în primele opt luni ale anului 2025, Lidl a realizat deja peste 1866 de analize.
Retailer-ul aplică limite mai exigente decât cele prevăzute de legislația europeană în privința reziduurilor de pesticide: nivelul acestora trebuie să fie sub o treime din limita maximă admisă. Totodată, toți producătorii locali care livrează către Lidl dețin certificarea GLOBAL G.A.P., un standard recunoscut la nivel internațional pentru bunele practici agricole, care atestă respectarea unor criterii riguroase de siguranță, trasabilitate și sustenabilitate”.
Sprijin constant pentru producătorii români
Lidl România își reafirmă sprijinul pentru „producția autohtonă prin extinderea colaborărilor cu furnizori din toate regiunile țării. În 2024, retailerul a colaborat cu peste 535 de producători români pentru întregul sortiment de produse și a facilitat exporturi ale furnizorilor români, în valoare de circa 63 milioane de euro, către magazine Lidl din Europa, oferind astfel acces la noi piețe și oportunități de dezvoltare. Parteneriatele stabile construite cu producătorii români asigură predictibilitate și contribuie la consolidarea economiei locale, iar clienților le oferă acces la o gamă variată de produse de cea mai bună calitate, la cel mai bun preț.
Angajamentul Lidl pentru Piața Lidl înseamnă atât sprijin pentru producătorii locali, prin colaborări predictibile și sustenabile, cât și garanția pentru clienți că găsesc fructe și legume românești proaspete, sigure și de calitate, cultivate responsabil și disponibile la cele mai bune prețuri”.
La începutul lunii septembrie 2025, Henkel Romania și-a mutat sediul central al companiei în noua clădire de birouri Equilibrium 2 din zona Floreasca, București. Astfel, pentru prima dată în istoria de peste 30 ani a companiei, toți angajații companiei din București, din ambele divizii (Adhesive Technologies și Henkel Consumer Brands) și toate departamentele funcționale vor lucra împreună, în același spațiu de lucru.
Relocarea din cele două sedii anterioare în noul sediu central, din moderna clădire de birouri Equilibrium 2, vine să confirme poziția companiei Henkel pe piața românească, drept un angajator responsabil, ce investește în spații de lucru moderne și sustenabile care susțin atât angajații săi, cât și dezvoltarea viitoare a companiei.
„Mutarea în noua clădire Equilibrium 2este o declarație a angajamentului nostru față de creșterea sustenabilă a companiei și colaborarea între echipele și diviziile noastre. Sunt convins că noua locație va fi pe placul tuturor angajaților Henkel din București oferindu-le multiple beneficii funcționale și un spațiu de lucru modern și atractiv. Toate acestea vor fi în acord cu tendințele actuale și viitoare, în special din domeniul sustenabilității, foarte important pentru compania noastră.
Sunt convins ca aceste lucruri vor crește motivația angajaților de a lucra împreună, la birou și vor transforma Henkel într-un angajator mult mai atractiv”, a declarat Andrei Dumitrescu, președintele Henkel Romania.
Noul sediu central Henkel Romania, situat în Clădirea Equilibrium 2 (clădire certificată LEED, WiredScore Platinum și Access4You Silver) are toate facilitățile unui concept modern de birouri („Smart Work @ Henkel”) oferind un mediu de lucru atractiv și modern, cu cafenea și spații pentru socializare, săli de ședințe si de proiecție, spațiu de colaborare, zona de liniște, spații informale, precum și multe alte facilități în afara clădirii.
Conceptul „Smart Work @ Henkel” oferă un spațiu de lucru deschis, ergonomic și un grad ridicat de flexibilitate pentru angajați, lumină naturală și multe elemente de design care creează un spațiu ecologic. Acesta reflectă preocuparea companiei pentru sustenabilitate și responsabilitate socială. Noul spațiu de lucru flexibil, intuitiv și conectat digitalva fi un loc care încurajează colaborarea si creativitatea, stimulează inovația, induce o stare de bine și un simț al apartenenței la cultura și valorile Henkel, inspirându-i pe angajați să lucreze împreună, mai eficient și mai creativ.
În intervalul aprilie-mai 2025, dinamica anuală a prețurilor de producție pentru piața internă s-a plasat la 0,9 la sută, nivel cu 0,7 puncte procentuale sub cel din trimestrul I, date fiind evoluțiile în general benigne pe piețele materiilor prime (Grafic 1). În structură, prețurile bunurilor de capital și energetice au consemnat decelerări de ritm, iar celelalte categorii intensificări marginale. Totuși, sondajul de conjunctură DG ECFIN pentru intervalul iunie-august indică o majorare a soldului conjunctural referitor la evoluția viitoare a prețurilor de producție, până la nivelul de 30,6 la sută (față de 25,2 la sută în primele cinci luni ale anului), în acest sens acționând creșterea în luna iulie a costurilor cu energia electrică, în contextul expirării schemei curente de plafonare a tarifelor.
Grafic 1. Prețurile producției industriale pentru piața internă
Sursa: INS, EUROSTAT, calcule BNR
Variația anuală a prețurilor bunurilor de capital și-a continuat corecția, odată cu disiparea graduală a presiunilor asociate costurilor de modificare a liniilor de producție în industria auto, respectiv atenuarea celor cu forța de muncă, în special în subsectorul componentelor auto, unde sunt realizate în continuare disponibilizări. Totuși, în perspectivă, este posibil ca traiectoria prețurilor din acest sector să înregistreze o inflexiune, dată fiind restricționarea exportului de minerale critice de către China, care va afecta producătorii din domeniu prin scumpirea inputurilor și prin întârzieri sau opriri ale producției.
Prețurile bunurilor energetice au înregistrat o variație anuală negativă (-1,8 la sută, cu 1,5 puncte procentuale sub dinamica aferentă trimestrului I), într-un context detensionat pe piețele de profil. Astfel, similar evoluției observate pe plan european, cotațiile gazelor naturale pe piața internă au urmat o traiectorie descrescătoare, odată cu depășirea episodului de temperaturi joase. Un trend asemănător au avut și cotațiile interne en gros ale energiei electrice (luna aprilie a consemnat prețuri negative în anumite intervale orare),reflectând, alături de ieftinirea gazelor naturale, și majorarea producției din surse regenerabile, în special fotovoltaice. De altfel, segmentul energiei regenerabile are un potențial ridicat de a-și crește ponderea în următorii ani, în măsura în care se vor concretiza investițiile masive anunțate, inclusiv în unități de stocare. Un impuls în acest sens este oferit și de schema de contracte pentru diferență, care prevede ca producătorului să îi fie garantat un preț de vânzare. Cea de a doua licitație referitoare la contracte pentru diferență a fost organizată în luna mai, pentru 2.000 MW de energie eoliană și aproape 1.500 MW de energie solară (prima a avut loc la finalul anului trecut, când s-au semnat contracte de peste 1.000 MW pentru energie eoliană și aproape 500 MW pentru energie solară).Similar cu celelalte grupe de energie, prețurile de producție în ramura de prelucrarea țițeiului au consemnat o accentuare a dinamicii anuale negative, corelată cu traiectoria descendentă a cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, la care s-a adăugat deprecierea dolarului SUA.
În cazul bunurilor intermediare, dinamica anuală a consemnat o creștere modestă (+0,2 puncte procentuale, până la 2,5 la sută), cu aportul industriei materialelor de construcții și al celei de prelucrare a lemnului, posibil corelat cu îmbunătățirea situației din domeniul construcțiilor. În schimb, variațiile anuale au rămas negative în industria metalurgică, unde operatorii de profil reclamă concurența din partea importurilor ieftine din Turcia, Egipt și unele state din nordul Africii (care nu se află sub incidența standardelor stricte de mediu din UE și, prin urmare, au costuri mai mici).
Dinamica anuală a prețurilor bunurilor de consum s-a majorat ușor, la 5,0 la sută. În industria alimentară, prețurile de producție au crescut cu 4,8 la sută în termeni anuali (+1,4 puncte procentuale față de T1), consolidându-și traiectoria ascendentă pe care s-au situat de la jumătatea anului anterior. Evoluția poate fi explicată de costurile mai ridicate cu unele materii prime (carne, lapte), focarele epidemiologice de pe plan local, dar și din unele țări europene, reducând oferta. La acest factor se adaugă creșterea salariului brut, determinată de majorarea salariului minim, dar și de decizia unora dintre companii de a acoperi parțial pierderea de venit suferită de angajați ca urmare a eliminării facilităților fiscale. Pentru perioada următoare perspectivele sunt mixte, semnalele de detensionare conturate pe segmentul materiilor prime agricole, pe măsura apariției estimărilor favorabile privind noile recolte, fiind posibil să fie compensate de presiuni la nivelul celorlalte costuri de producție (în special cele energetice).
Variația anuală a prețurilor producției agricole s-a menținut pozitivă în perioada aprilie-mai 2025 (8,9 la sută), exclusiv pe seama segmentului produselor vegetale (14,2 la sută, rată anuală), dar există semnale de detensionare (în special la grâu, orz și rapiță) în condițiile în care estimările recente indică o recoltă favorabilă pe plan intern, iar perspectivele la nivel mondial sunt de asemenea pozitive. Totuși, în ceea ce privește porumbul și floarea-soarelui, deficitele recente de precipitații și temperaturile ridicate vor afecta recolta internă. În cazul produselor de origine animală, prețurile au consemnat în continuare o ușoară contracție în termeni anuali, dar presiuni în sensul creșterii prețurilor se observă la unele sortimente de carne[1]și lapte (Grafic 2 ).
Grafic 2. Preţurile producţiei agricole
Sursa: INS, Bloomberg, calcule BNR
Costurile unitare cu forța de muncă
Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei s-a redus până la 8,4 la sută în trimestrul I, după doi ani în care a afișat ritmuri de creștere de două cifre (Grafic 3). Ambele componente ale raportului au contribuit la evoluție, însă productivitatea muncii a acționat mai mult în această direcție, trimestrul I marcând o accelerare a dinamicii până la 5 la sută (+4,4 puncte procentuale față de trimestrul precedent) – în principal pe seama reducerii populației ocupate; remunerarea pe salariat a consemnat o diminuare a variației anuale până la 13,8 la sută, de la 14,7 la sută în finalul anului 2024.
Grafic 3. Costurile unitare cu forța de muncă
Sursa: INS, calcule BNR
În schimb, rata anuală de creștere a costului salarial unitar din industrie a urcat până la 16 la sută în trimestrul I 2025, de la 10,5 la sută în trimestrul IV 2024. Accelerarea a fost imprimată de creșterea salariului minim la începutul anului, fiind remarcate majorări salariale în sectorul alimentar – vizat și de eliminarea facilităților fiscale și de majorarea salariilor brute în compensare – în industria ușoară, fabricarea mobilei, dar și prelucrarea lemnului, ramuri mai sensibile la modificarea salariului minim; o influență în sens ascendent a exercitat și intrarea variației anuale a productivității muncii în zona de contracție.
Deși intervalul aprilie-mai a adus o temperare a dinamicii anuale a ULC până la 12 la sută, această evoluție s-a datorat exclusiv manifestării unui efect de bază favorabil în luna mai, când rata anuală de creștere a productivității muncii a consemnat un salt până la 9,2 la sută. O redresare de durată este însă puțin probabilă, dat fiind că perspectiva activității industriale nu este favorabilă în viitorul apropiat: indicatorii de încredere (PMI și DG ECFIN) ai operatorilor din industria prelucrătoare, atât din zona euro, cât și din România, s-au menținut în zona de contracție și în trimestrul II, iar gradul de utilizare a capacităților de producție din sectorul local rămâne în intervalul 65-70 la sută în prima parte din 2025, nivel scăzut din perspectivă istorică, în jurul căruia a oscilat aproape neîntrerupt în ultimii doi ani (Grafic 4).
Grafic 4. Gradul de utilizare a capacităților de producţie în industrie
Sursa: CE-DG ECFIN
[1] Comparativ cu 2017, anul când s-a confirmat primul caz de pestă porcină, sectorul porcinelor se confruntă cu o scădere constantă a efectivelor de animale, numărul acestora la 1 decembrie 2024 fiind mai redus cu peste 25 la sută.
În trimestrul I 2025, atât prețurile de import, cât și cele de producție aferente bunurilor industriale de proveniență internă au consemnat intensificări ale dinamicilor anuale până la valori pozitive, sub impactul temperaturilor mai scăzute care au antrenat creșteri importante pe segmentul energiei electrice și gazelor naturale. În aprilie-mai însă, dinamica anuală a prețurilor producției industriale pentru piața internă își temperează ritmul, date fiind evoluțiile în general benigne pe piețele materiilor prime. Deși în atenuare, evoluția costurilor unitare cu forța de muncă pune în continuare presiune pe companii, acestea urmând a resimți în luna iulie și impactul creșterii facturilor la energie electrică odată cu expirarea schemei de plafonare a prețurilor.
În trimestrul I 2025, pe fondul unei ușoare reveniri a sectorului manufacturier, indicele agregat al materiilor prime calculat de Banca Mondială a consemnat un avans anual de 0,9 la sută. Ulterior însă, odată cu încetinirea creșterii globale și incertitudinile din sfera comerțului internațional, în trimestrul II se înregistrează din nou contracții (-11,1 la sută), cu scăderi mai ample în cazul materiilor prime energetice (Grafic 1).
Grafic 1. Evoluția cotațiilor internaționale ale materiilor prime
Sursa: BM, FAO, Bloomberg, calcule BNR
Astfel, cu excepția puseurilor de creștere din ianuarie, cotația Brent a urmat o traiectorie pronunțat descendentă până în luna mai, coborând sub 65 dolari SUA/baril, cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Această corecție a fost determinată de sporirea producției OPEC+ și de perspectivele mai slabe privind cererea globală. Evoluția s-a întrerupt în luna iunie, odată cu intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, cotația Brent revenind la niveluri apropiate de 80 dolari SUA/baril, spre finele lunii însă, posibilul armistițiu dintre Israel și Iran a condus la o temperare a acesteia până sub pragul de 70 dolari SUA/baril. În cazul gazelor naturale tranzacționate pe piața europeană, ascensiunea din primele două luni ale anului a fost urmată de o ajustare, odată cu depășirea episodului cu temperaturi foarte scăzute. Unele presiuni au generat spre finele lunii mai oprirea neplanificată a activității la mai multe unități de extracție și prelucrare a gazelor naturale din Norvegia (important producător și furnizor pe piața europeană) și escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a generat în iunie îngrijorări privind întreruperea traficului cu gaze naturale lichefiate prin strâmtoarea Ormuz.
Variațiile anuale pozitive consemnate de prețurile metalelor în primul trimestru al anului 2025, determinate de îmbunătățirea activității economice globale, pe fondul devansării unor livrări către SUA înainte de implementarea tarifelor comerciale anunțate de administrația Trump. Dinamicile anuale au devenit negative în trimestrul II 2025, odată cu deteriorarea perspectivei cererii și escaladarea tensiunilor comerciale. Scăderi consistente a înregistrat cotația minereului de fier, în condițiile în care marii producători (Australia, Brazilia) își mențin nivelul producției iar cererea de oțel a Chinei se diminuează mai ales ca urmare a trenării activității în construcții.
În cazul materiilor prime alimentare, variația anuală a indicelui FAO s-a menținut în teritoriul ușor pozitiv în prima jumătate a anului 2025. Creșteri se observă în continuare la carne și lapte, care au resimțit anumite presiuni pe latura ofertei, inclusiv în asociere cu focare de infectare a efectivelor de animale sau cu constrângeri determinate de schimbările climatice. În schimb, dinamici negative consemnează prețurile cerealelor, perspectivele referitoare la recoltă fiind favorabile.
În trimestrul I 2025, prețurile de import au influențat nefavorabil dinamica prețurilor interne, în condițiile în care indicele valorii unitare a importurilor s-a majorat cu 2,5 puncte procentuale față de intervalul precedent, până la 102,3 la sută. În ceea ce privește aportul mișcărilor cursului de schimb, acesta a fost neglijabil în cazul euro, dar a devenit nefavorabil în cel al dolarului SUA, moneda de decontare a majorității materiilor prime importate, creșteri de peste 10 la sută consemnându-se în cazul minereurilor și al combustibililor.
În ceea ce privește bunurile relevante pentru coșul de consum, pe segmentul alimentar s-au observat, în general, valori supraunitare ale IVU, excepție făcând produsele din carne și zahăr (în accelerare totuși față de trimestrul anterior).
Anul 2025 a debutat cu schimbări destul de vizibile în planul principalilor indicatori de pe piața muncii, evoluții care au reflectat mai clar trenarea activității economice observate în anul precedent. Atât cererea, cât și oferta de forță de muncă au consemnat ajustări care indică o relaxare a condițiilor din piață, iar dinamica anuală a salariilor, deși în continuare înaltă, s-a temperat.
Gradul de tensionare a pieței muncii s-a diminuat în trimestrul I 2025, înregistrând cel mai scăzut nivel post-COVID. Rata locurilor de muncă vacante s-a redus până la 0,6 la sută în trimestrul I – deși modificarea este marginală, evoluția capătă relevanță în contextul stabilității prelungite a variabilei (0,7 la sută mai mult de un an). În paralel, rata șomajului BIM s-a majorat pronunțat, ajungând la 6 la sută (+0,3 puncte procentuale față de trimestrul IV 2024); cu toate că datele provizorii pentru intervalul aprilie-mai plasează rata șomajului la 5,8 la sută, cel mai probabil la nivelul întregului trimestru II se va înregistra o valoare superioară, având în vedere perspectivele modeste privind activitatea economică. Slăbirea cererii de forță de muncă reiese și din cele mai recente rezultate ale sondajului DG ECFIN, deficitul de forță de muncă devenind o problemă mai puțin presantă pentru companii. O concluzie similară relevă și rezultatele chestionarului de conjunctură din luna martie 2025 realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, care semnalează o schimbare în clasamentul preocupărilor pe care le au companiile, cererea de produse și servicii, cadrul politico-economic și costurile cu forța de muncă devansând lipsa personalului calificat. Deși plasate în plan secundar, problemele structurale ale pieței muncii (precum sistemul educațional ineficient, migrația masivă din perioada postaderare și îmbătrânirea populației) persistă și alimentează persistența unui deficit cronic de forță de muncă și a unui anumit nivel-prag de încordare a condițiilor de pe piața muncii.
Rata anuală de creștere a efectivului de salariați s-a majorat ușor în trimestrul I, până la 0,8 la sută (+0,1 puncte procentuale față de ultimele trei luni din 2024), Grafic 1. În cadrul sectorului privat, contribuții pozitive au avut, în principal, comerțul și construcțiile, dar și tehnologia informației, unde au încetat restructurările. În schimb, ramurile industriale care înregistrau deja scăderi ale numărului de salariați și-au continuat reorganizarea, mai ales cea de fabricare a autovehiculelor, unde sunt în derulare procese de robotizare a producției[1]; suplimentar, recrutările din industria alimentară și-au accentuat tendința descendentă. În sectorul bugetar, primele trei luni ale anului au marcat o extindere a schemei de personal, dinamica anuală a numărului de salariați urcând la 1,4 la sută, de la 1 la sută în trimestrul IV 2024. La nivelul economiei, datele pentru intervalul aprilie-mai au evidențiat o temperare a dinamicii anuale a efectivului de salariați până la 0,4 la sută, majoritatea sectoarelor consemnând fie încetiniri ale ritmurilor de creștere, fie o adâncire a contracției; tendința a fost prezentă atât în mediul privat, cât și în sectorul public.
Grafic 1. Efectivul salariaților din economie
Sursa: INS, calcule BNR
Pentru orizontul apropiat, climatul de recrutare rămâne precaut. Sondajul DG ECFIN indică o evoluție modestă a cererii de forță de muncă, așteptările privind ocuparea din trimestrul II fiind similare cu cele din trimestrul I. O perspectivă asemănătoare oferă studiul Manpower (ediția care vizează trimestrul III 2025), previziunea netă de angajare menținându-se la nivelul din trimestrul anterior (6 la sută, printre cele mai scăzute din Europa).
Rata anuală de creștere a salariului brut pe economie a urmat o tendință descendentă, coborând în trimestrul I până la 11,7 la sută (-1,5 puncte procentuale față de trimestrul IV), iar în aprilie-mai până la 10,2 la sută. În sectorul privat evoluția a fost relativ stabilă în primele trei luni ale anului – 12,4 la sută, în medie, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul trimestrului anterior –, în condițiile în care la 1 ianuarie 2025 a avut loc o nouă majorare a salariului minim, iar eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din domeniul alimentar și cel al construcțiilor a fost parțial preluată de unii angajatori (în celelalte două sectoare afectate, IT și agricultură, această abordare a fost mai puțin evidentă). Ulterior, ritmul anual al salariilor din sectorul privat s-a atenuat, valoarea din intervalul aprilie-mai situându-se la 11,4 la sută.
Tendința va continua cel mai probabil și în trimestrul II – potrivit estimărilor interne ale curbei Phillips (Grafic 2), contribuția nefavorabilă a factorilor exogeni continuă să se diminueze, în timp ce productivitatea muncii recapătă importanță în procesul de negociere a salariilor. În sectorul bugetar, dinamica anuală a salariilor a scăzut semnificativ, până la 9,4 la sută în trimestrul I și 5,7 la sută în aprilie-mai 2025, dată fiind înghețarea salariilor pentru funcționarii publici.
Grafic 2. Evoluția salariului mediu BRUT pe economie
Sursa: INS, Eurostat, estimări și prognoze BNR
[1] Dacia a lansat un program de plecări voluntare pentru angajații din uzina de la Mioveni, aceștia putând să își depună cererea de demisie până la 20 iunie în schimbul unor prime semnificative, cu încetarea contractului de muncă la 1 iulie.
Economia României a început cu timiditate anul 2025 – avansul anual de numai 0,3 la sută al [1]PIB real a fost inferior celui din trimestrul IV 2024 (0,5 la sută), precum și mediei anului precedent (0,8 la sută), Grafic 1.
Grafic 1. Contribuții la creșterea economică
Sursa: INS
Din perspectiva ofertei, similar trimestrelor precedente, dinamica pozitivă a fost atribuită impozitelor nete pe produs (cu o contribuție de 0,7 puncte procentuale). În schimb, variația anuală negativă a VAB s-a adâncit ușor (-0,4 la sută față de -0,2 la sută în intervalul anterior), în condițiile în care creșterea activității din construcții a fost insuficientă pentru a contrabalansa restrângerea VAB din industrie și servicii (cu 3 la sută, respectiv 0,4 la sută), în timp ce contribuția agriculturii a fost nulă. În ceea ce privește activitatea industrială, dificultățile întâmpinate în ultimii ani au creat premisele unei reașezări a producției pe o structură mai suplă, caracterizată de procese de lucru mai eficiente. Evoluții de acest tip pare că s-au consemnat în industria auto, unde, pe de o parte, o serie de producători de componente au decis restrângerea sau chiar încetarea activității, iar pe de altă parte, un interes tot mai pronunțat se acordă creșterii gradului de automatizare și robotizare a liniilor tehnologice. Absorbția internă și-a păstrat parcursul ascendent, pe fondul unei noi creșteri a consumului privat (mai lente, totuși), concomitent cu dinamizarea investițiilor. În consecință, importurile de bunuri și servicii și-au intensificat creșterea până la 7,6 la sută, devansând vizibil dinamica exporturilor.
Consumul populației și-a atenuat semnificativ rata anuală de creștere, până la 0,9 la sută în primul trimestru din 2025, în contextul menținerii pe o traiectorie descrescătoare a dinamicii anuale a salariului net real până la 4,5 la sută[2], precum și a celei aferente creditelor noi de consum. Totodată, cererea de consum a fost afectată de acutizarea incertitudinilor asociate mediului politic, indicatorul de încredere a consumatorilor înregistrând o reducere cu 7,6 puncte comparativ cu media aferentă trimestrului IV 2024, până la -18,3 puncte în primul trimestru din 2025. Astfel, activitatea din comerț și servicii și-a moderat rata anuală de creștere, până la aproximativ 3 la sută, scăderi fiind consemnate de comerțul cu bunuri alimentare (-2,0 la sută în termeni anuali), precum și de serviciile prestate populației (-2,4 la sută, variație anuală). În cazul celor dintâi, cu toate că cererea parcurge o perioadă mai puțin favorabilă, la nivelul ofertei au loc evoluții care ar putea susține volumul achizițiilor – pe de o parte, lanțurile moderne de retail își continuă expansiunea, informațiile culese din piață sugerând chiar o intensificare a acesteia comparativ cu anul 2024, pe de altă parte, concurența accentuată în rândul operatorilor din acest sector alimentează preocuparea pentru reducerea costurilor de operare prin digitalizare și prin asigurarea propriilor capacități de alimentare cu energie electrică fotovoltaică (Grafic 2).
Grafic 2. Consumul populației
Sursa: INS, CE-DG ECFIN, calcule BNR
Cererea de consum va continua probabil să consemneze ritmuri moderate de creștere, trimestrul II fiind în continuare afectat de instabilitatea politică, urmată, în a doua parte a anului, de efectele restrictive asociate măsurilor de consolidare fiscală, care favorizează adoptarea unui comportament de consum mai prudent. Primele indicii în acest sens sunt oferite de indicatorul de încredere a consumatorilor, care s-a redus până la -24,8 puncte în luna iunie 2025 (cu circa 9,3 puncte față de luna precedentă), în principal pe seama deteriorării așteptărilor privind situația financiară și cea economică în următoarele 12 luni. Perspectiva este sugerată și de temperarea creșterii anuale a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul până la 1,4 la sută în aprilie-mai, precum și de înrăutățirea încrederii pe termen scurt a operatorilor din comerț, care în trimestrul II a atins un nivel minim pentru perioada postpandemică (2,4 puncte), o contribuție revenind comerțului auto, unde indicatorul de încredere a coborât până la -4,1 puncte. Vânzările pe acest segment vor fi probabil afectate și de ajustarea programului de reînnoire a parcului auto pentru persoane fizice, în sensul reducerii fondurilor alocate la o treime din cele anunțate inițial.
În trimestrul I 2025, execuția bugetului general consolidat s-a soldat cu un deficit de 43,7 miliarde lei (2,3 la sută din PIB), semnificativ superior celui din perioada similară a anului 2024, de 35,9 miliarde lei (2,0 la sută din PIB). În raport cu trimestrul IV 2024, deficitul bugetar s-a redus însă substanțial[3], în linie cu tiparul interanual al execuției bugetare[4], în condițiile descreșterii pronunțate a cheltuielilor bugetare totale[5], atât pe seama componentei de capital, cât și sub influența evoluției unor cheltuieli de natură curentă[6][7]. Veniturile bugetare au consemnat o scădere inferioară ca amplitudine în acest interval[8], în principal pe fondul diminuării încasărilor din impozitul pe profit[9][10],, din TVA[11] și din accize[12], care a fost compensată într-o oarecare măsură ca impact de majorarea veniturilor din impozitul pe salarii și venit [13]și a celor nefiscale[14].
Execuția bugetară și-a întrerupt trendul de deteriorare în trimestrul II 2025, finalizându-se cu un deficit mai mic decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, respectiv de 26,1 miliarde lei (echivalent cu 1,4 la sută din PIB), comparativ cu 27,8 miliarde lei (1,6 la sută din PIB) în trimestrul II 2024.
Pe ansamblul semestrului I, deficitul bugetar a atins însă valoarea de 69,8 miliarde lei (3,7 la sută din PIB), superioară celei consemnate în intervalul similar din 2024 (63,7 miliarde lei, echivalent cu 3,6 la sută din PIB).
Formarea brută de capital fix a crescut în trimestrul I cu 5,5 la sută în termeni anuali, însă evoluția nu constituie neapărat o redresare, urmând unei contracții ample în ultima parte a anului 2024 (Grafic 3). De altfel, media celor două trimestre [15]s-a situat cu 1,7 la sută sub cea a trimestrelor I-III 2024, cu traiectorii asemănătoare la nivelul celor două componente majore (construcții și, respectiv, obiective de altă natură[16]). Această evoluție reflectă, mai ales, climatul de incertitudine local (determinat de prefigurarea unui cadru fiscal restrictiv și de prelungirea procesului electoral), care alimentează totodată o perspectivă rezervată pe termen scurt asupra investițiilor. Așteptări favorabile se conturează totuși în cazul construcțiilor inginerești (îndeosebi pe fondul continuării lucrărilor pentru infrastructura de transport, pe segmentul rutier majoritatea termenelor de finalizare plasându-se în semestrul II 2025), precum și în anumite sectoare industriale, cum ar fi cel energetic, unde mai multe proiecte de anvergură sunt în derulare sau vor demara în trimestrul III.
Grafic 3. Investiții
Sursa: Eurostat, INS, calcule BNR
La nivelul finanțării, perspectiva este relativ pesimistă. Resursele proprii ale companiilor au rămas la un nivel scăzut, după evoluțiile nesatisfăcătoare înregistrate în majoritatea sectoarelor în ultimul an. Așteptările privind resursele publice naționale sunt mai degrabă nefavorabile, în contextul procesului de consolidare fiscală, iar atragerea fondurilor europene nerambursabile a fost modestă pe parcursul anului trecut și în primul semestru din acest an. Astfel, în cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune se plasa la sfârșitul lunii iunie la numai 16 la sută; în această lună, România a reușit însă încasarea a 1,3 miliarde euro din cadrul PNRR (plată parțială aferentă celei de a treia cereri depuse la Comisia Europeană), ceea ce a ridicat la 10,7 miliarde euro totalul sumelor încasate (rată de absorbție 37,6 la sută). Deși capacitatea administrativă de gestionare a acestor fonduri rămâne o provocare, riscul de suspendare a finanțării europene pentru proiectele aflate în derulare s-a redus simțitor, odată cu adoptarea unui prim set de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Totodată, revizuirea PNRR în sensul alocării de proiecte care să permită folosirea integrală a fondurilor nerambursabile și al stabilirii listei proiectelor-cheie finanțate prin împrumuturi este posibil să impulsioneze procesul de absorbție. Influxurile nete de ISD sub forma participațiilor la capital[17]au crescut cu 46 la sută față de ianuarie-mai 2024. Chiar dacă înăsprirea cadrului fiscal și incertitudinile existente pe plan mondial, provocate de politica de tarife comerciale a SUA, vor determina probabil amânarea pe termen scurt a unor proiecte de investiții în economia locală, pe termen mai lung România continuă să reprezinte o destinație atractivă[18].
Cererea externă netă și-a păstrat influența negativă asupra dinamicii anuale a PIB real (-2,8 puncte procentuale), ca urmare a creșterii dezechilibrului pe segmentul bunurilor (Grafic 4). O redresare a acestuia din urmă este puțin probabilă pe orizontul de prognoză, în condițiile în care acoperirea cererii interne va antrena menținerea unui ritm pozitiv al importurilor, iar livrările externe vor continua să se deruleze într-o conjunctură dificilă (parcurs încă neconvingător al economiilor europene, inclusive pe seama fragmentării pronunțate a lanțurilor de valoare adăugată, indusă de încordarea relațiilor comerciale globale). Totuși, pentru trimestrul II nu este exclusă o evoluție pozitivă a exporturilor de bunuri industriale (cu susținere din partea celor de echipamente electrice și componente electronice), după cum relevă opiniile producătorilor de profil privind portofoliul de comenzi externe (sondaj DG ECFIN).
Grafic 4. Comerț exterior
Sursa: INS
O posibilă explicație este creșterea temporară a cererii din partea zonei euro pentru refacerea stocurilor, ca urmare a livrărilor accelerate realizate către SUA în primele luni ale anului, înainte de primul termen de implementare a tarifelor comerciale (frontloading)[19]. Livrările de autovehicule par să susțină, de asemenea, exporturile în trimestrul II, producția industriei de profil înregistrând în aprilie-mai o creștere cu 5 la sută comparativ cu primele trei luni ale anului, antrenată probabil de lansarea recentă a unor modele noi, cu prețuri competitive. Performanța la export a sectorului auto nu va fi însă scutită de provocări, în condițiile în care piața europeană de autovehicule electrice se confruntă cu o concurență acerbă din partea produselor chinezești; totodată, ramurile producătoare de componente auto – mai bine ancorate la traiectoria industriei germane – este posibil să evolueze modest, inclusiv din cauza perturbărilor survenite pe lanțurile internaționale de aprovizionare ca urmare a deciziei adoptate în luna aprilie de China, de a condiționa exportul metalelor rare de obținerea unei licențe de către firmele solicitante[20].
Grafic 5. Contul curent
Sursa: BNR
În trimestrul I, parcursul modest al exporturilor de bunuri a fost din nou determinat, în principal, de balanța agricolă, afectată de condițiile climaterice adverse din anul 2024 (surplusul comercial pentru materii prime s-a redus cu 39 la sută în termeni de volum). Înrăutățiri ale soldurilor comerciale au înregistrat, de asemenea, anumite produse alimentare prelucrate (în special ulei vegetal, băuturi și produse din fructe și legume procesate sau conservate). Exporturi în scădere au consemnat și alte bunuri industriale, destinate fie utilizării finale (de pildă, produse electronice de larg consum, autovehicule, mașini și echipamente), fie integrării în procese de producție din alte țări (anumite echipamente electrice, produse din metal). O anumită îmbunătățire a înregistrat balanța energetică, în condițiile în care restrângerea activității unor ramuri energointensive (metalurgia și chimia) a determinat importuri mai scăzute de inputuri (cărbune superior, cocs) și a eliberat pentru export cantități suplimentare de gaze naturale. Un aport pozitiv de mică dimensiune a avut și comerțul cu petrol și produse derivate, livrările de carburanți crescând mai alert decât importurile de țiței.
Decalajul negativ dintre dinamica volumului exporturilor și cea aferentă importurilor de bunuri a contribuit la adâncirea cu 18 la sută a deficitului bunurilor în perioada ianuarie-mai (conform balanței de plăți)[21]. La nivelul contului curent, deteriorarea a fost însă și mai amplă (46,7 la sută), fiind alimentată și de înrăutățirea conturilor de venituri – creșterea cu 32,9 la sută a deficitului aferent veniturilor primare (atribuită în principal plăților de dobânzi pentru titluri guvernamentale) și trecerea pe un ușor deficit a contului de venituri secundare, în contextul încetinirii absorbției de fonduri europene nerambursabile și al reducerii transferurilor curente ale lucrătorilor din străinătate.
În schimb, surplusul contului de servicii s-a majorat cu 9,3 la sută, evoluția fiind localizată îndeosebi pe segmentul IT&C și pe cel al transporturilor de mărfuri (cu un posibil impuls asociat aderării României la spațiul Schengen), dar rezultatul pozitiv a fost erodat de adâncirea deficitului din activitatea de turism (Grafic 5).
[1] În această secțiune, comentariile privind evoluția în termeni anuali a PIB au la bază seriile de volum exprimate în prețurile trimestrului corespunzător al anului precedent.
[2] Inclusiv ca urmare a eliminării unor facilități fiscale pentru angajații din construcții, IT, agricultură și din sectorul alimentar, doar într-o anumită măsură compensate prin creșteri la nivelul salariului brut de unii angajatori.
[3] În trimestrul IV 2024, soldul bugetar negativ a crescut la 56,5 miliarde lei (3,2 la sută din PIB); pentru analiză au fost utilizate datele operative privind execuția bugetară publicate de MF.
[4] În mod atipic, în primul trimestru din 2024, deficitul bugetar s-a mărit ușor în termeni absoluți în raport cu cel înregistrat în trimestrul IV 2023 (33,6 miliarde lei, reprezentând însă 2,1 la sută din PIB).
[5] Acestea și-au înjumătățit ritmul de creștere anuală reală, la 4,9 la sută, de la 10,1 la sută în trimestrul anterior.
[6] 6 Scăderi mai consistente au fost înregistrate de cheltuielile cu bunuri și servicii (a căror dinamică anuală reală a coborât în teritoriul negativ), cu alte transferuri, de cele de personal (a căror variație reală s-a înjumătățit, coborând pe palierul de o cifră), precum și de categoria alte cheltuieli. În sens opus a acționat însă majorarea cheltuielilor cu dobânzile, precum și a celor de asistență socială, în cazul cărora dinamica anuală reală a înregistrat totuși o descreștere considerabilă, revenind pe palierul de o cifră.
[7] La rândul lor, cheltuielile cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au consemnat o scădere consistentă, dar cu impact relativ minor asupra soldului bugetar, datorită unei evoluții relativ similare a sumelor primite de la UE.
[8] În termeni anuali reali, acestea și-au reluat totuși creșterea, mărindu-se cu 1,9 la sută (după scăderea cu 1,0 la sută în trimestrul precedent), însă în principal ca urmare a temperării scăderii sumelor primite de la UE.
[9] Evoluția a avut în mare parte un caracter sezonier, atribuibil calendarului obligațiilor fiscale; dinamica anuală reală a veniturilor din impozitul pe profit a coborât totuși în teritoriul negativ.
[10] Sumele primite de la UE au înregistrat de asemenea o scădere consistentă, dar cu impact redus asupra soldului bugetar.
[11] Dinamica anuală reală a acestor încasări a coborât în teritoriul negativ, inclusiv pe fondul majorării rambursărilor de taxă.
[12] În termeni anuali reali, acestea au continuat totuși să se majoreze.
[13] Inclusiv pe fondul creșterii semnificative în ianuarie a încasărilor din impozitul pe dividende, ca urmare a plăților mai mari efectuate prin aplicarea cotei de impozit de 8 la sută (aceasta a fost majorată la 10 la sută începând cu anul 2025).
[14] În același sens a acționat și majorarea încasărilor din impozitele și taxele pe proprietate, specifică debutului de an.
[15] Calculată pe baza valorilor în prețuri constante, ajustate sezonier.
[16] Mașini și echipamente, inclusiv mijloace de transport achiziționate de companii și instituții publice, software, cheltuieli de cercetare, prospecțiuni geologice, investiții în active biologice etc.
[17] Inclusiv poziția estimată pentru reinvestirea profiturilor.
[18] 18 Potrivit EY Attractiveness Survey (iunie 2025), 58 la sută dintre investitorii intervievați consideră că atractivitatea României se va accentua în următorii trei ani (procentul este totuși inferior celui din anul 2024, respectiv 67 la sută), dispunând de o serie de atuuri de ordin structural, precum eficiență prin costuri, dimensiunea pieței, acces la finanțare, capacitate digitală în creștere.
[19] Volumul exporturilor de bunuri ale zonei euro către SUA s-a majorat cu 17,3 la sută față de trimestrul IV 2024 (mai ales în luna martie, când ritmul lunar a fost de 25 la sută), revenind în aprilie la un nivel comparabil cu cel din ultima parte a anului anterior.
[20] În ceea ce privește relația cu țările UE, China a anunțat totuși, în luna iunie, disponibilitatea înființării unui „canal verde” pentru accelerarea procesului de eliberare a licențelor.
[21] Un aport suplimentar a revenit componentei de preț, creșterea valorii unitare a exporturilor fiind devansată de cea a importurilor (3,1 la sută față de 4,2 la sută yoy), potrivit datelor de comerț internațional (BEC) pentru perioada ianuarie-aprilie.
de Adriana Ahciarliu Kyriakidis Doctor în științe politice
Introducere
Istoria recentă a economiei României indică o trecere rapidă de la o economie centralizată, planificată, caracteristică sistemului centralizat de planificare din perioada comunistă la economia de piață, cu toate libertățile și modificările pe care aceasta le aduce cu sine. Un factor esențial care a înclinat balanța spre economia de piață a fost nu doar eșecul economiei comuniste, centralizate, ale cărei distorsiuni semnificative au accentuat penuria, ci și liberalizarea economiei, instalarea de la sine a regulilor ce stau la baza echilibrului dintre cerere și ofertă. Astfel, prin evenimentele politice de la începutul anilor 1990 care au dus la colapsul sistemului centralizat sovietic, economiile din Europa Centrală și de Est, inclusiv cea a României, au început tranziția de la regula de fixare administrativă a prețurilor la regula cererii și ofertei, arătând ca un „control strict al economiei de comandă s-a dovedit necompetitiv cu sistemul de cointeresare și inovare bine pus la punct al economiei de piață[1]”.
Astăzi, România, membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, recunoaște necesitatea stimulării concurenței și menținerii unui mediu concurențial normal prin prevederile Legii 21/1996 a concurenței.
Politicile concurențiale la frontiera dintre necesitatea reglementării și piața liberă
Legea concurenței în România își autodefinește scopul ca fiind unul dedicat integral stimulării concurenței și menținerii unui mediu concurențial sănătos menit să promoveze interesele consumatorilor.
Statele membre ale Uniunii Europene s-au angajat în scopul de a pune bazele unei uniuni strânse între națiunile europene care să asigure progresul economic și social al statelor lor prin eliminarea barierelor care divizează Europa. În acest scop, TFUE statuează aria de competențe exclusive ale Uniunii în 5 domenii majore, printre care și cel al stabilirii normelor privind concurența, norme necesare funcționării pieței interne europene. Politicile și acțiunile Uniunii sunt dezvoltate prin definirea pieței interne ca fiind un spațiu fără frontiere dar cu respectarea prevederilor tratatelor, spațiu în care are loc, fără restricții, libera circulație a persoanelor, a serviciilor, a mărfurilor, spațiu în care sunt interzise restricțiile cantitative între statele membre (art. 34 TFUE) și în care eventualele monopoluri comerciale adaptate de un stat membru trebuie să se facă cu excluderea oricărei discriminări între resortisanții statelor membre cu privire la condițiile de aprovizionare și comercializare (art. 37 TFUE).
Astfel, tratatul stabilește prin prevederile Titlului VIIii[2], Capitolul 1 regulile de concurență impunând astfel interzicerea oricăror acorduri, decizii între întreprinderi, asocieri de întreprinderi care ar putea afecta comerțul dintre statele membre și care pot avea ca scop și efect împiedicarea sau restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței interne europene.
Astfel tratatul aduce un model de reglementare nou pentru piața internă care poate fi considerat a fi o concurență reglementată prin regulile acestuia pe teritoriul întregii Uniuni. Uniunea definește prin cadrul său de reglementare limite și definește ce e permis, ce nu e permis și ce poate fi la liberul arbitru al pieței interne din punct de vedere concurențial. Așa cum legea concurenței în România are ca scop bunăstarea economiei și a consumatorului, această reglementare impusă prin prevederile tratatului are ca scop susținerea unei eficiențe a economiei Uniunii.
În România Consiliul Concurenței reprezintă autoritatea națională de concurență desemnată conform prevederilor art. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute în tratat la art. 101 și 102 și în paralel a dreptului intern în materie de concurență.
Independența decizională a autorității de concurență
Având în vedere principiul enunțat în cadrul regulilor de concurență, respectiv faptul că prețurile de vânzare ale produselor și serviciilor sunt rezultat al exercițiului unei piețe libere, al raportului dintre cerere și ofertă, rezultatul unei reglementări în domeniul concurenței se poate analiza în rezultatul economic al zonei geografice reglementate, în evoluția concentrărilor economice. Conform principiilor de concurențialitate, o concentrare economică apare atunci când se produce modificarea de durată a controlului asupra unei întreprinderi prin fuziuni, achiziții de valori mobiliare sau active, crearea unor societăți în comun care poate controla prin funcționarea sa comportamentul din piață al întreprinderilor rămase independente din acel domeniu economic.
Rolul Consiliului Concurenței este acela de a monitoriza permanent piața împotriva unor asemenea concentrări economice, împotriva generării de comportamente abuzive și de poziții dominante. Legea definește concentrările economice prin praguri valorice a căror dinamica de reglementare este la îndemână Plenului Consiliului Concurenței, ca parte a independenței de decizie a autorității.
Recent Legea concurenței a suferit modificări cu impact direct asupra nucleului decizional al autorității de concurență. Recentele modificări aduse legii impun numirea membrilor Plenului de către Parlamentul României în logica unui algoritm electoral de reprezentare. Este util a se nota faptul că membrii acestui for decizional al autorității de concurență trebuie să facă dovada unei independențe în baza căreia li se interzice activarea în alte organe de conducere, alte tipuri de activități profesionale direct sau prin interpuși sau la administrarea sau conducerea unor alte entități publice sau private.
Pe cale de consecință putem spune că România nu mai este în zona de independență politică a autorității de concurență și numirea Plenului autorității de către Parlament poate aduce cu sine amprenta politicului în procesul decizional al autorității de concurență.
Rolul autorității de concurență & propuneri pentru un cadru normativ sustenabil
Atribuțiile autorității de concurență sunt în susținerea rolului acesteia prin investigațiile pe care este îndrituită să le efectueze în situații de încălcare a dispozițiilor legii și tratatului, prin angajamentele pe care le poate negocia cu agenții economici și deciziile privind concentrările economice. Este important rolul acestei autorități ca un simbol al echilibrului economic prin faptul că poate efectua investigații din proprie inițiativă cu referire la un anumit sector economic sau un anumit acord între întreprinderi. Acest rol de intervenție se manifestă atunci când în piață apar manifestări ce indică o denaturare reală a concurenței.
Transparența este o altă valoare a acțiunilor autorității de concurență prin faptul că aceasta are libertatea de a publica raportul cu privire la rezultatele investigațiilor efectuate și să intervină cu formularea de observații acolo unde se negociază acorduri ale părților interesate în diferitele sectoare ale economiei.
Legea concurenței prevede în atribuțiile autorității obligația de a face recomandări guvernului și organelor administrației publice locale pentru adoptarea de măsuri cu respect pentru cadrul normativ concurențial și să emită avize sau puncte de vedere și recomandări pentru proiectele de acte normative atunci când aceste proiecte ar putea avea un impact anticoncurențial. Este astfel singura autoritate din țară care are prerogative de advocacy și lobby prin implicarea sa doar cu titlu de recomandare în procesul decizional legislativ, prin emiterea de recomandări către mediul de afaceri, autorități publice sau consumatori, toate acestea cu scopul de a susține dezvoltarea unei piețe concurențiale. Pe cale de consecință concluzionăm că autoritatea de concurență nu are drept de inițiativă legislativă.
Un aspect deosebit de important al autorității de concurență rezidă din rolul acesteia de a aplica prevederile în materie de ajutor de stat, subvenții străine care ar putea denatura piața internă pentru a preveni astfel manifestări ale unei concurențe neloiale și eventuale practici comerciale incorecte.
Astfel, Consiliul Concurenței poate juca un rol important în menținerea echilibrului economic al țării, în asigurarea bunăstării economice. Ca rezultat al acestui rol important Consiliul Concurenței din România a primit în august 2024 avizul favorabil formal în cadrul Comitetului pentru Concurență al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) după un lung proces de evaluare în acest domeniu și după o apartenență de 10 ani cu statut de afiliat la acest comitet.
Rolul autorității de concurență ar putea fi sporit în situația în care intervenția acesteia nu s-ar limita doar la un proces de advocacy, lobby și recomandări în procesul decizional legislativ. Notăm faptul că raportul OCDEiii[3]pentru România în 2024 menționează că „politicile publice ar trebui să adreseze mai profund capitolele legate de inegalitate economică, să încurajeze valorile democrației participative, să sporească competiția, să reducă corupția și să crească incluziunea financiară și socială”. Raportul oferă atenție deosebită asupra nivelul scăzut de guvernanță corporativă la nivelul întreprinderilor cu capital majoritar de stat. Consiliul Fiscal, prin „Analiza performanței economice a companiilor de stat din România în anul 2022”, arată că deși aceste companii au înregistrat în 2022 creșteri semnificative ajungând la un profit net total de 12,7 mld lei, cu 8,6 mld lei mai mult decât în 2021, „ponderea veniturilor acestora în total economie a fost redusă la doar 3,5%, ponderea cifrei de afaceri fiind de doar 3,7%, iar cea a valorii adăugate brute de doar 9,7%”. Conform aceleiași surse, „arieratele acestor companii cu capital de stat au înregistrat o creștere cu 12,6% la analiza anuală, respectiv 1,36% din PIB” confirmând un diagnostic de cronicizare a acestei situații în indicatorii generali ai economiei.
Revenind la rolul de advocacy al autorității de concurență putem vedea aici un exemplu clar al lipsei de valoare a unei „recomandări” în procesul decizional legislativ prin faptul că un act normativ cu bune intenții în materie de construcție a unui mediu concurențial sănătos, respective OUG 106/2011 privind guvernanța corporativă a instituțiilor publice, a fost ulterior completat cu amendamente care au permis exceptarea unui număr mare de companii de stat de la aplicarea practicilor de guvernanță corporativă. Un astfel de demers este un exemplu clasic al încălcării principiilor concurențiale în baza cărora intervenția administrativă prin decizii și acte normative care permit intervenția în piața prin influențarea directă sau indirectă a concurenței[4]reprezintă un act, o faptă care restrânge, împiedică sau denaturează concurența. Rămâne de analizat în ce măsură această intervenție a servit la apărarea unui interes public major. Dublul standard în tratamentul fiscal al arieratelor statului în comparație cu sectorul privat este de asemenea un aspect care ține de o analiză profundă a unei motivații, de susținut, cu referire la apărarea unui interes public major. Revin astfel la rolul pe care autoritatea de concurență ar trebui să îl dețină, și anume, nu doar de simplu lobbyist al propriilor recomandări, ci de decident în materie de concurență acolo unde actele normative aduc un impact direct sau indirect asupra mediului concurențial.
Un alt aspect important cu impact direct sau indirect asupra mediului concurențial îl constituie procesul de armonizare legislativă cu directivele europene. Lipsa unei armonizări conforme și la termen generează aplicări diferite ale legislației europene în România raportat la alte state membre care aplică și armonizează legislația UE la termen și în conformitate. Lista titlurilor care au intrat la capitolul legislație neconformă UE este mare și acoperă domenii multiple: servicii aeriene, protecția consumatorului, fiscalitate, contabilitate, antrepozit fiscal de depozitare produse energetice, mediu etc.
Conform raportului anual al Comisiei Europene[5]privind implementarea legislației UE de către statele membre în 2023 Comisia a deschis 16 dosare noi de infringement Guvernului României, dintre care 2 au ca obiect încălcarea reglementărilor sau tratatelor europene, 6 au ca obiect întârziere în armonizarea legislativă, iar 8 dosare au ca obiect transpunerea sau aplicarea incorectă a directivelor europene. La finele anului 2023 numărul total al dosarelor de infringement împotriva Guvernului României aflate pe rol era de 46, 10 dintre acestea având ca obiect încălcarea prevederilor tratatelor UE, deciziilor UE, 7 având ca și cauză directă întârzierea în transpunerea directivelor și 29 având la baza armonizarea incorectă a textului legislativ sau aplicarea incorectă a acestuia. Două dintre aceste dosare au fost deschise în urma unei hotărâri a Curții Europene de Justiție și au ca obiect politici de mediu.
Aceste rapoarte indică nu doar o administrare deficitară în obligația de armonizare legislativă a cadrului normativ din România cu directivele comunitare, ci și faptul că România este deficitară în procesul legislativ și în implementarea conformă a unei legislații corect armonizate. Impactul nu este doar unul anticoncurențial la nivelul pieței interne europene, ci și unul pecuniar și bugetar prin amenzile pe care România le achită la bugetul comunitar ca urmare a acestor decizii ale Comisiei Europene și/sau ale Curții Europene de Justiție.
Am insistat asupra acestor aspecte privind procesul de armonizare legislativă și de conformare și implementare corectă și la termen a pachetelor de legi transpuse în legislația românească pentru a reveni la recomandările din cel mai recent raport OECD asupra economiei României, care observă că doar adoptarea unor noi texte de lege nu servește unei dezvoltări echilibrate a mediului de business. Adoptarea noilor măsuri legislative trebuie să fie urmată de un proces bine gestionat de implementare corespunzătoare a acestor texte de lege, proces în care autoritatea de concurență poate juca un rol important prin atribuțiile sale de efectuare din proprie inițiativă a unor investigații, de monitorizare a pieței, a prețurilor în diverse sectoare economice, de efectuare a unor studii și rapoarte dedicate domeniului concurențial, al ajutorului de stat, al subvențiilor străine și a investițiilor străine în România, în domeniul concentrărilor economice, prin examinările preliminare pe care le poate efectua și în cadrul cărora poate solicita informații și documente necesare. Astfel, cu rol preventiv, autoritatea de concurență are abilitatea de a promova reglementări specifice atunci când constată că piața prezintă disfuncționalități care au fost induse, generate, prin acte normative în vigoare.
Revenim deci la teza dezbătută anterior a reglementării și menționez aici că în opinia mea, actuala legislație a concurenței în România nu este una de reglementare, ci mai degrabă de definire a rolului și locului autorității de concurență. Consiliul Concurenței nu este un supraveghetor și nici un regulator care să emită norme de aplicare a legii în diferite sectoare de activitate economică, dar veghează ca toate sectoarele economice să practice politici corecte din punct de vedere concurențial. Cu toate acestea derogările de la normele de concurență sunt prezente în multe acte normative emise de forurile legislative ele fiind semne ale unei reglementări neadecvate.
În România, Consiliul Concurenței neavând putere decizională legislativă nu poate interveni decât cu rol consultativ atunci când guvernul decide oferirea de exceptări de la normele generale în materie de concurență pentru unii beneficiari sau impune plafonări ale prețurilor anumitor produse și/sau servicii. Asemenea derogări, excepții nu vor fi parte din textul unei legi a concurenței, ci ele întotdeauna se vor regăsi în textul legii domeniului de activitate vizat de derogare, domeniu în care de multe ori recomandarea Consiliului Concurenței nu este cerută sau considerată a fi necesară (vezi plafonarea RCA, plafonarea prețului la energie). Ne regăsim aici în aria deciziilor cu iz populist, decizii asupra cărora, în contextul prezenței legislații din România, autoritatea de concurență nu poate interveni în procesul decizional decât cu studii de impact și recomandări.
Un capitol aparte îl reprezintă teza autoreglementării și mai ales cea a autoreglementării asociațiilor profesionale. OECD definește termenul de autoreglementare ca fiind atunci când „o întreprindere sau o asociație profesională își asumă în întregime răspunderea pentru reglementarea comportamentului membrilor acesteia, fără să fie susținută legislativ de guvern”. Aici ar trebui să intervină rolul guvernului în a oferi autorității de concurență dreptul de a aproba sau de a nu aproba un regulament intern al unei asociații profesionale și, acolo unde e cazul, autoritatea de concurență să vină cu propriile reguli pentru respectiva asociație profesională. Astfel, se vor evita comportamente asociative care ar putea micșora interesul pentru o competiție adevărata iar autoritatea de concurență își poate exercita rolul de gardian al unui mediu concurențial sănătos prin măsuri simple și preventive.
O altă arie de interes cu privire la politicile de concurențialitate o reprezintă politicile de combatere a trucării ofertelor în cadrul licitațiilor publice. Realitatea economică a dovedit că fraudarea licitației este o practică frecventă. Legislația care permite cercetarea și sancționarea fraudării licitațiilor este în aria reglementărilor privind concurența completată cu legislația penală în unele țări unde fraudarea licitațiilor este tratată ca infracțiune.
Conform liniilor directoare ale OCDE privind combaterea fraudei în licitațiile publicev[6], „instruirea profesională este importantă pentru a consolida cunoștințele personalului responsabil cu achizițiile în ceea ce privește concurența din cadrul achizițiilor publice”.
Instrumente ale prevenției
Legislația oferă instrumente suplimentare autorităților de concurență. Sistemul de avertizare prin avertizorii de concurență este un instrument suplimentar și bine definit în Legea concurenței în România. Astfel avertizorii persoane fizice beneficiază de protejarea identității cât și de prevederea conform căreia furnizarea de informații către autoritatea de concurență din partea acestora nu se consideră o încălcare a obligației de confidențialitate în raport cu Codul muncii.
Un alt instrument folosit de către autoritatea de concurență este clemența, care conferă imunitate la amenzi sau, după caz, o eventuală reducere a amenzilor. Sub definiția clemenței, persoane fizice și/sau juridice oferă informații Consiliului Concurenței care pot dovedi un comportament anticoncurențial interzis de legea concurenței sau de tratat, situație în care prezintă informații clare și obiective cu privire la propriul rol în producerea acestui tip de comportament. Cu toate acestea în cadrul programului de clemență legislația nu obliga autoritatea la păstrarea confidențialității asupra identității participantului la clemență. Au fost cazuri în care autoritatea de concurență în cadrul comunicatului de presăvi[7]privind rezultatul investigației a nominalizat participanții la clemență, inducând astfel un risc reputațional, de imagine și de business al acestora în cadrul industriei în care își desfășoară activitatea. O astfel de abordare a textului legislativ prin care cooperarea cu autoritatea de concurență pentru eliminarea unor practici anticoncurențiale este evaluată doar în cuantumul unei amenzi nu poate fi de succes, mai ales în contextul în care amenzile pot fi acoperite din profitul întreprinderilor fără a înregistra o mare pierdere. Riscul de a fi eliminat din lanțul de aprovizionare și producție al pieței de resort al investigației ca urmare a participării la programul de clemență este însă unul real și mult mai mare, motiv pentru care marii jucători din piață nu apelează ușor la acest program. Rămâne de luat în considerare, într-o eventuală amendare a legislației privind concurența, abordarea similară în cadrul programului de clemență cu avertizorii de concurența prin protejarea identității acestora în mediul public.
Conform prevederilor legislative, autoritatea de concurență prezintă rapoarte anuale privind evoluția concurenței în sectoare cheie. Aceste rapoarte pot fi un instrument deosebit de util în decizia politică, mai ales în acele arii de interes economic al consumatorului, al protecției acestuia. Dincolo de evoluții cu posibil impact concurențial, rapoartele autorității oferă prognoze și tendințe economice și sociale, scot în evidență acele măsuri necesare a fi implementate pentru ca economia României să revină pe un trend ascendent. Se observa astfel păstrarea rolului de cercetător al pieței, observator al prețurilor și sfătuitor al decidentului politic fără însă a avea, de jure, capacitatea de intervenție asupra deciziei în materie de decizii economice și politice cu impact direct sau indirect concurențial. O evaluare a acestui statut al autorității de concurență în România poate fi o temă de luat în considerare de către o viitoare legislatură parlamentară prin observarea comparativă cu modelul de funcționare al acestei autorități în alte state membre ale UE și eficiența acestor modele.
Concluzie
Rămâne activă o provocare de interes major pentru procesul decizional politic pe termen mediu în sensul întăririi rolului autorității de concurență în România în exercitarea atribuțiilor sale de liant al echilibrului pieței interne și protector al bunăstării consumatorului. Independența autorității de concurență de factorul politic este o condiție esențială și nenegociabilă prin statutul României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și semnatară a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene.
[1] Silviu Cerna – Economia planificată: un experiment nereușit, https://www.contributors.ro/economia-planificata-un-experiment-nereusit/
[4] „Cu excepția situațiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major” – art. 2 Legea 21/1996 Legea concurenței
Din raportul asupra Inflației publicat de Banca Națională a României în luna august 2025.
Rata anuală a inflației IPC a urcat până la 5,66 la sută în luna iunie, nivel superior cu 0,80 puncte procentuale celui din martie. Fenomenele meteorologice extreme, cu efect direct asupra ofertei de legume și fructe, au reprezentat principala sursă pentru creșterea inflației, în timp ce persistența acesteia la un nivel relativ ridicat este favorizată de menținerea tendinței ascendente a anticipațiilor pe termen scurt, respectiv de dinamica încă înaltă a costurilor cu forța de muncă. În schimb, contribuția inflaționistă a deviației PIB a devenit cvasinulă. Pe acest fundal, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a avut, de asemenea, o evoluție ascendentă, dar ceva mai temperată, majorându-se cu 0,5 puncte procentuale, până la 5,7 la sută în iunie (Grafic 1).
Grafic 1. Evoluția inflației
Sursa: INS, BNR
Accelerarea IPC este în bună măsură determinată de componentele exogene, în special de grupa legume-fructe, cu o variație anuală a prețurilor de peste 17 la sută în luna iunie, valoare mai mult decât dublă față de cea de la finele trimestrului anterior (Grafic 2). Principalul factor explicativ a fost reprezentat de condițiile meteorologice adverse (ninsori în aprilie, ploi abundente în mai și secetă în iunie), cu efect negativ în special asupra producției de fructe, atât la nivel local, cât și pe plan european. Bunurile energetice au avut o contribuție mai redusă la accelerarea IPC, determinată exclusiv de majorarea variației anuale a prețurilor pe segmentul „energie electrică și gaze naturale” pe seama unui efect de bază asociat reducerilor consistente de tarife în aprilie-mai 2024, antrenate de modificări legislative care au vizat scăderea prețurilor reglementate pentru achiziția centralizată. De altfel, în trimestrul II 2025 situația de pe piețele de electricitate și gaze naturale a fost favorabilă, la nivel trimestrial fiind înregistrate variații cumulate negative, odată cu încheierea sezonului rece, ca urmare a detensionării pieței de gaze naturale, respectiv a migrării unor consumatori de energie electrică spre tranșele inferioare de consum. În ceea ce privește dinamica anuală a combustibililor, aceasta s-a plasat la un nivel similar celui atins la finele trimestrului anterior, variația cumulată la nivelul trimestrului fiind negativă și în cazul acestui segment, pe fondul deprecierii monedei americane în trimestrul II și al reducerii cotației Brent în aprilie-mai (până la circa 65 USD/baril), determinate de renunțarea treptată la plafoanele de producție și de menținerea incertitudinilor privind creșterea economică globală [1](Grafic 3).
Grafic 2. Prețurile pentru legume și fructe
Sursa: INS, calcule BNR
Grafic 3. Cotația țițeiului și prețul combustibililor
Sursa: INS, Bloomberg, calcule BNR
O evoluție ascendentă, dar ceva mai temperată, a avut și rata anuală a inflației CORE2 ajustat, aceasta urcând în iunie până la 5,7 la sută (de la 5,2 la sută la finele trimestrului I). Un aport substanțial a revenit componentei alimentare (Grafic 4), ale cărei prețuri s-au majorat cu 5,5 la sută în termeni anuali (+1,0 punct procentual față de luna martie), nivelul reprezentând maximul ultimului an și jumătate.
Grafic 4. Componentele inflației de bază CORE2 ajustat
Sursa: INS, calcule BNR
Ceilalți doi subindici ai inflației de bază au variat mai puțin față de martie (-0,3 la sută în cazul bunurilor nealimentare, până la 5,1 la sută în iunie, respectiv +0,3 la sută în cazul serviciilor, până la 6,6 la sută), menținându-se însă la valori ridicate din perspectivă istorică. Dezinflația este frânată, pe de o parte, de creșterea anticipațiilor pe termen scurt, iar pe de altă parte, de variația încă ridicată a costurilor unitare cu forța de muncă. Suplimentar, segmentul alimentelor procesate se confruntă în continuare cu creșteri de costuri pentru anumite materii prime (carne și lapte), în timp ce unele servicii de piață ale căror prețuri sunt raportate la euro (precum serviciile de telefonie și chiriile) au reacționat la creșterea cursului de schimb leu/euro. Bunurile nealimentare au beneficiat și în trimestrul II de condiții relativ benigne pe filiera importurilor, însă variația trimestrială anualizată pentru acest segment pare să revină pe un trend ascendent (Grafic 5).
GraFIC 5. CORE momentum
Sursa: INS, calcule BNR
Așteptările privind evoluția prețurilor pe termen scurt, exprimate de agenții economici, și-au continuat parcursul ascendent început cu trei trimestre în urmă, în toate sectoarele; majorări ale soldului conjunctural se remarcă îndeosebi în cazul operatorilor din construcții (Grafic 6). Totodată, anticipațiile analiștilor bancari cu privire la rata inflației peste un an s-au ajustat în sens ascendent, însă indicatorul referitor la perioada de doi ani a coborât sub limita superioară a intervalului țintei.
Grafic 6. Anticipații privind Evoluția prețurilor
Sursa: CE-DG, ECFIN
Exprimată ca medie anuală, rata inflației a consemnat o cvasistagnare: indicatorul determinat conform metodologiei naționale s-a menținut la 5,1 la sută, iar cel calculat pe baza structurii armonizate a înregistrat doar o scădere marginală (-0,1 puncte procentuale comparativ cu trimestrul anterior), plasându-se la 5,3 la sută în luna iunie 2025 (Grafic 7).
Grafic 7. IAPC mediu anual în UE – iun. 2025
Sursa: Eurostat
La finele trimestrului II 2025, rata anuală a inflației a înregistrat o valoare superioară cu 0,6 puncte procentuale față de cea prognozată în ediția din luna mai a Raportuluiasupra inflației, preponderant pe fondul evoluției peste așteptări a prețurilor mărfurilor alimentare, cu precădere cele ale fructelor și legumelor.
[1] Chiar dacă luna iunie a marcat un salt al prețului petrolului (până la o medie de circa 70 USD/baril) odată cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, influența acestui șoc nu a anulat efectele evoluțiilor dezinflaționiste menționate pe ansamblul trimestrului II.
Reff & Asociații | Deloitte Legal a asistat PK Development Holding, societate din grupul Prime Kapital, în emisiunea de obligațiuni de 100 de milioane de euro subscrise în principal de cele cinci foste societăți de investiții financiare (SIF-uri) – Lion Capital, Evergent Investments, Transilvania Investments, Longshield Investment Group şi Infinity Capital.
Emisiunea s-a adresat exclusiv unui număr limitat de investitori, fondurile obținute fiind destinate finanțarii activităților curente și investițiilor în cadrul grupului.
O echipă multidisciplinară din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal formată din experți în drept financiar-bancar și în drept imobiliar a oferit emitentului PK Development Holding asistență juridică pe durata întregului proces, de la structurarea tranzacției și până la închiderea cu succes a emisiunii. Din practica de drept financiar-bancar, au fost implicați în proiect avocații Andrei Burz-Pînzaru, Partener, Patricia Enache, Senior Managing Associate, care a coordonat întregul proiect, Bogdan Vlad, Senior Associate, și Lorin Schonfeld, Junior Associate, iar din practica de drept imobiliar au contribuit la succesul proiectului Irina Dimitriu, Partener, și Simona Iacob, Senior Managing Associate.„Tranzacția reprezintă una dintre cele mai importante emisiuni de obligațiuni din Romania din ultimii ani și evidențiază atât apetitul emitenților pentru diversificarea surselor de finanțare, cât și pe cel al investitorilor profesionali pentru diversificarea categoriilor de investiții. Firește, ne bucurăm că am fost alături de Prime Kapital în acest demers de succes, contribuind încă o dată la excelenta și îndelunga noastră colaborare”, a declarat Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal și Liderul practicii de drept financiar-bancar.
În prima jumătate a anului 2025, relațiile comerciale dintre România și Germania au înregistrat o scădere de 1,9 % față de anul precedent.
Potrivit Oficiului Federal de Statistică (Destatis), volumul schimburilor comerciale (importuri și exporturi) între România și Germania în perioada ianuarie-iunie 2025 s-a ridicat la 21,1 miliarde EUR, în scădere cu 1,9 % față de perioada similară a anului precedent.
Exporturile către Germania au însumat 9,7 miliarde EUR în prima jumătate a anului 2025, o scădere de 4,7 % față de aceeași perioadă a anului trecut. Importurile din Germania au stagnat, cu o creștere de doar 0,5 %, ajungând la 11,4 miliarde EUR.
Aceste rezultate plasează România pe locul 18 în ceea ce privește exporturile germane și pe locul 19 în ceea ce privește importurile. În ansamblu, România coboară de pe locul 16 pe locul 17 în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei.
„După ani de creștere continuă a comerțului bilateral, ne așteptăm la o scădere a schimburilor comerciale pentru întregul an. Faza de încetinire economică și reducerea activităților industriale din Germania își lasă amprenta și asupra schimburilor economice bilaterale. Dar și dinamica economică în scădere din România are impact negativ asupra comerțului bilateral. Cu atât mai mult este necesar ca în România măsurile fiscale să fie orientate astfel încât să nu mai reprezinte o povară pentru companii. În special, decizia recentă de a continua impozitarea pe cifra de afaceri (IMCA) are un impact negativ asupra companiilor. Acest tip de impozitare reduce disponibilitatea de a investi, punând în unele cazuri sub semnul întrebării chiar baza afacerilor și, prin urmare, veniturile fiscale viitoare, care sunt însă extrem de necesare din cauza situației bugetare precare. Acest impozit contrazice însăși dorința guvernului de a implementa politici economice care să stimuleze creșterea economică”, explică Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România.
Companiile din România au la dispoziție o soluție complet automatizată pentru raportarea în noul sistem REGES Online, care devine obligatorie de la 30 septembrie 2025. Wizrom Software, unul dintre cei mai vechi furnizori locali de soluții IT pentru business, a trecut prin evaluarea tehnică și ulterior a obținut certificarea din partea echipei REGES Online pentru integrarea platformei WizOne HR cu noul REGES, aplicația oficială prin care statul ține evidența contractelor de muncă și a modificărilor de personal.
Această certificare privind interoperabilitatea WizOne HR cu sistemul REGES Online (Registrul General de Evidență a Salariaților) vine într-un moment cheie: până la finalul acestei luni, toate companiile din România sunt obligate să transmită datele privind salariații și contractele direct în acest sistem, în caz contrar fiind expuse amenzilor aplicate de ITM.
Noua aplicație REGES – operată exclusiv online – presupune o gestionare riguroasă a datelor despre angajați, iar lipsa unei soluții automatizate înseamnă ore întregi de muncă manuală, proceduri complicate și riscuri ridicate de eroare. Sistemul presupune operaționalizarea digitală a unui număr tot mai mare de procese legate de salariați – inclusiv înregistrarea concediilor medicale, activitate adăugată recent. Prin WizOne HR, clienții Wizrom scapă complet de această povară – sistemul preia automat toate modificările și le transmite direct în platforma autorităților.
„Prin această integrare, venim în ajutorul companiilor care, altfel, ar trebui să aloce resurse consistente doar pentru a ține pasul cu cerințele administrative impuse de noul REGES. Dacă ai de introdus 100 de concedii medicale într-o lună, spre exemplu, ai avea nevoie de un angajat dedicat, care să facă doar aceste acțiuni repetitive. Cu WizOne HR, toate aceste operațiuni sunt preluate automat, fără riscul erorilor umane și fără întârzieri care pot atrage amenzi sau blocarea activității. Soluția este un real sprijin pentru companiile care își doresc să gestioneze mai eficient activitatea de HR, într-un context tot mai competitiv și supus schimbărilor legislative. Iar acest lucru este valabil inclusiv pentru companiile mici care nu au specialiști dedicați în HR. Automatizarea face diferența între conformitate și sancțiune, între pierdere de timp și eficiență”, explică Diana But, Product Development Manager în cadrul Wizrom Software.
Automatizarea WizOne HR, posibilă și pentru companiile conectate deja la sistemul REGES
Noul sistem REGES Online, lansat de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), înlocuiește vechiul REGES 2011 și presupune interacțiunea exclusiv digitală cu baza de date națională privind relațiile de muncă. Aplicația funcționează prin intermediul unui API – o interfață digitală care permite aplicațiilor externe, cum este WizOne HR, să comunice direct cu platforma statului. Integrarea permite transmiterea și actualizarea în timp real a tuturor informațiilor despre angajați și contracte, fără a fi nevoie de încărcări manuale sau operațiuni redundante.
WizOne HR este deja disponibil clienților Wizrom și poate fi adoptat inclusiv de companiile care s-au conectat anterior la REGES Online prin metode proprii. Wizrom le pune la dispoziție un landing page dedicat, cu informații complete despre soluție și opțiuni de contact direct cu echipa tehnică.
Această nouă certificare consolidează poziția Wizrom ca partener de încredere pentru companiile care își doresc să fie cu un pas înainte în fața schimbărilor legislative și tehnologice. Cu peste două decenii de experiență și o echipă tehnică formată din specialiști locali, Wizrom continuă să dezvolte soluții care elimină sarcinile inutile din activitatea companiilor și ajută la reducerea costurilor administrative
Retailer-ulLeroy Merlin, specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, caracterizat ca „lider european al pieței de bricolaj”, anunță alocarea pentru acest an a unui buget cu aproape 50% mai mare decât cel de anul trecut: „27,9 milioane euro în 2025, pentru extinderea rețelei de magazine, modernizarea logisticii, accelerarea digitalizării și proiecte de sustenabilitate. Astfel, compania se așteaptă la o creștere de aproximativ 8% a cifrei de afaceri după un 2024 cu venituri de 3,40 miliarde lei și pregătește deschiderea a trei noi magazine în 2026, la Bistrița, Brăila și Galați.”
Leroy Merlin subliniază că investițiile din 2025 consolidează angajamentul companiei „de a contribui la o lume mai bună și de a proteja planeta, integrând componenta de dezvoltare durabilă în toate planurile sale de creștere”.
Mathieu Bauduin, CEO Leroy Merlin România:„2025 este anul în care accelerăm investițiile și pregătim viitorul. Extinderea rețelei, digitalizarea, modernizarea logisticii și proiectele de sustenabilitate arată angajamentul nostru de a crește responsabil, în beneficiul clienților, comunităților și a economiei. Echilibrul dintre performanță și durabilitate ne ghidează toate deciziile și ne ajută să construim o companie solidă, orientată spre nevoile clienților de azi, dar și spre așteptările generațiilor viitoare.”
O concretizare la zi în direcție investițională este deschiderea magazinului din zona Lujerului, din București (8.000 mp, circa o sută de angajați), cu binecunoscuta consecvență în respectarea sloganului „Prețuri mici în fiecare zi”. Este un magazin de proximitate, „conceput în special pentru proiecte de renovare și adaptat la nevoile clienților din zone urbane. Acesta pune accent pe soluții pentru apartamente, home & deco prin showrooms dedicate, dar și pe produse pentru urgențe și necesități tehnice de bază”.
Leroy Merlin precizează că a ajuns „astăzi la un număr de 25 de unități comerciale și circa 3400 de angajați. Extinderea continuă și în perioada următoare: pentru 2026, compania are în plan deschiderea a trei noi magazine în Bistrița, Brăila și Galați”.
Aproape 80% din energia utilizată în 2024 a provenit din surse regenerabile
Leroy Merlin România evidențiază că, în 2024, aproape 80% din energia utilizată în magazinele proprii „a provenit din surse regenerabile, iar 100% din unitățile aflate în proprietate au fost dotate cu panouri fotovoltaice. Compania a reușit, astfel, să reducă emisiile directe și indirecte (Scop 1 și 2) cu 2,46% față de anul precedent, în contexul în care volumul activităților comerciale a crescut, pe fondul extinderii rețelei de magazine în țară.
Tot anul trecut, 99% dintre produsele din lemn vândute de Leroy Merlin erau certificate FSC sau PEFC, iar portofoliul de soluții pentru eficiență energetică a fost extins semnificativ, incluzând panouri fotovoltaice, pompe de căldură, soluții moderne de izolare și climatizare eficientă. În plus, responsabilitatea socială reprezintă un alt pilon important al companie, astfel, bugetul dedicat proiectelor CSR a crescut de la 1,5 milioane de euro în 2024 la 3,74 milioane de euro în 2025, fiind direcționat către inițiative din domeniile educației, mediului și sprijinului comunitar”.
Logistică modernizată: 33.000 mp spații de depozitare și peste 5.100 lockere easybox
Leroy Merlin ne informează că „operează în prezent peste 33.000 de metri pătrați de spații de depozitare, iar până în 2026 compania are în plan să adauge suprafețe suplimentare, pentru a susține expansiunea rețelei și creșterea comenzilor online.
Retailer-ul colaborează cu un partener național specializat în servicii logistice, precum și cu 11 companii de curierat, pentru a asigura livrări la nivel național.
De asemenea, prin parteneriatul cu rețeaua Sameday Easybox, încheiat în primăvara anului trecut, produsele de mici dimensiuni pot fi ridicate din peste 5.100 de lockere. Mai mult, în 2025 a fost implementat un nou sistem de management al depozitelor (WMS), menit să asigure digitalizarea și trasabilitatea în timp real a proceselor logistice”.
Consolidare, noi magazine și o campanie aniversară la nivel național
În perioada 8-14 septembrie2025, Leroy Merlin desfășară simultan, în toate magazinele, o campanie aniversară cu mesajul „Prețurile mici dau trendul și de ziua noastră”. După cum subliniază inițiatorii campaniei, „clienții vor descoperi surprize și o selecție exclusivă de produse, realizată în colaborare cu furnizori parteneri, disponibilă la prețuri aniversare în toate raioanele. În plus, fiecare magazin va pregăti gesturi simbolice – precum cafea sau baloane – pentru a aduce atmosfera de sărbătoare mai aproape de comunități”.
