Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) susține declarațiile făcute de viceprim-ministrul Guvernului României și ministrul afacerilor interne, dl Cătălin Predoiu, cu privire la gradul de siguranța pe care îl conferă România atât pentru proprii cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri.
La nivel mondial, România se clasează pe locul 31, potrivit Indexului Global al Păcii pentru 2023, un clasament al celor mai sigure state din lume. Raportul realizat de către Institutul pentru Economie și Pace reprezintă o analiză a datelor axate și pe valoarea economică a unui stat, precum și pe dezvoltarea durabilă a economiei acestuia. Indexul Global al Păcii include 99.7% din populația lumii și 23 de indicatori cantitativi și calitativi.
„România este considerată de tot mai multe state o destinație sigură pentru afaceri și vedem acest lucru aproape zilnic la Camera Națională, datorită interacțiunii noastre cu investitorii străini. Același lucru se întâmplă și atunci când CCIR organizează misiuni economice în străinătate, oamenii de afaceri de pe aproape toate continentele consideră România o țară sigură, un loc unde pot dezvolta proiecte majore, fără să se teamă de instabilitate fie socială, fie de altă natură. Siguranța, atât cea economică, cât și cea a vieții de zi cu zi, este unul dintre criteriile de bază pentru care foarte multe companii din străinătate aleg România ca destinație investițională. În mod cert, apartenența României la NATO și Uniunea Europeană, precum și faptul că se află într-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, sunt factori ce aduc un grad mare de stabilitate țării noastre pe mai multe paliere. În același timp însă, nu putem trece cu vederea activitatea structurilor din cadrul Ministerului de Interne, fie că vorbim de Poliția Română, de Jandarmerie sau de Poliția de Frontieră care prin activitatea lor sprijină conceptul de integritate în mediul de afaceri. La recenta ediție a Topului Național al Firmelor, biroul de conducere al CCIR a votat să acorde Meritul Comercial Clasa I dlui Cătălin Predoiu pentru promovarea eticii și transparenței în afaceri prin aplicarea legilor împotriva corupției, distincție care se va acorda personal actualului ministru de interne, în cadrul unei alte ceremonii. În actualul context geopolitic, luând în calcul toți acești factori, România a reușit să rămână o țară sigură pentru toți”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban
Guvernul limitează plata schemelor de compensare a clienților de energie electrică și gaz, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență
Măsura propusă va bloca, practic, tot lanțul energetic, prin incapacitarea achiziției de energie și a plăților pe întregul lanț: de la producător, transportator, la distribuitor și bugetul de stat
Noul proiect de Ordonanță de Urgență pentru limitarea cheltuielilor bugetare introduce, prin articolul XIV, măsuri de limitare a plăților pentru schemele de compensare a consumatorilor și destabilizează grav capacitatea furnizorilor de a asigura achiziția de energie și, implicit, continuitatea alimentării în siguranță cu electricitate și gaz a gospodăriilor și companiilor, în prag de iarnă.
Furnizorii și-au îndeplinit obligațiile rezultate din reglementări, au aplicat prețul plafonat la energie și au prefinanțat diferența de cost. ACUE solicită autorităților să își respecte promisiunile către consumatorii de energie și să-și îndeplinească partea lor de obligație la care s-au angajat prin propriile reglementări, respectiv să deconteze sumele datorate pentru compensarea clienților, în termenul legal.
Federația ACUE a solicitat Guvernului eliminarea articolului XIV din proiectul de OUG menționat și o discuție de urgență pentru identificare unor soluții care să nu pericliteze alimentarea cu energie electrică și gaze naturale în prag de iarnă.
„Prin articolul propus, Guvernul limitează, de fapt, aplicarea reducerilor de preț la clientul final. Banii necesari sunt promiși de stat clienților de energie pentru acoperirea diferenței de preț, între prețul real și cel plafonat, nu sunt pentru furnizori. Furnizorii sunt folosiți ca intermediari pentru prefinanțarea acestor scheme de sprijin. Dacă nu mai poate susține plafoanele de preț, statul trebuie să găsească soluții alternative. Furnizorii și-au exprimat disponibilitatea de a participa la o discuție reală, cu factorii de decizie relevanți. Apreciem înțelegerea manifestată de colegii din plenul Consiliului Economic și Social și deschiderea la dialog a reprezentanților Ministerului Energiei”, Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE
Reiterăm faptul că măsura propusă de limitare a plăților pentru schemele de compensare a clienților destabilizează grav capacitatea furnizorilor de a asigura achiziția de energie iar, din punct de vedere legal, reprezintă o încălcare a legislației naționale și a reglementărilor europene.
BRUXELLES – La aproape un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, războiul intră într-o nouă etapă. După atacul eșuat asupra Kievului din primăvara trecută și după contraofensiva uluitoare a ucrainenilor, care a eliberat Harkovul în nord și Hersonul în sud, președintele rus Vladimir Putin a inițiat o campanie punitivă cu drone și rachete, vizând populația civilă și infrastructura energetică. Obstrucționat pe câmpul de luptă, Putin încearcă să forțeze un număr cât mai mare de ucraineni să petreacă iarna în frig și întuneric.
Linia frontului nu s-a deplasat mult în ultimele luni. Însă luptele rămân acerbe (cu multe victime), iar Rusia pare să se pregătească pentru o ofensivă majoră în primăvară. Economia rusă e pe picior de război, iar aparatul de propagandă al Kremlinului a turat motoarele, răspândind o combinație de amenințări apocaliptice și deliruri imperiale. Ultimul serviciu de știri independent din Rusia, Meduza, și ultima organizație pentru drepturile omului a Rusiei, Centrul Saharov, sunt obligate să se închidă. Atitudinea Moscovei este de sfidare.
În aceste condiții, aliații Ucrainei au dreptul să își sporească asistența militară, inclusiv prin furnizarea de tancuri de luptă. Obiectivul este ca Ucraina să triumfe împotriva agresorului său. Dar nu putem să ne dorim acest lucru fără a oferi Ucrainei mijloacele necesare pentru a-l realiza. Alternativa este un război prelungit de uzură, care va genera și mai multe pierderi de vieți omenești în Ucraina, o insecuritate mai acută pentru Europa și suferințe continue în întreaga lume (din cauză că Rusia se folosește de energie și alimente drept arme).
Partenerii Ucrainei s-au angajat deja să furnizeze sisteme avansate de apărare aeriană, cum ar fi sistemul de rachete Patriot fabricat de SUA, obuziere mai performante și vehicule de luptă blindate suplimentare. Cu toate acestea, înainte de recentul progres major, a avut loc o dezbatere intensă cu privire la posibilitatea de a furniza tancuri cum ar fi Leopard 2, fabricat în Germania, sau M1 Abrams, fabricat în SUA. Eu personal am susținut de mult că trebuie să furnizăm Ucrainei mijloacele pentru a respinge Rusia. Tancurile sunt necesare pentru ca forțele ucrainene să depășească impasul actual al războiului de tranșee și să redobândească avântul pe care l-au avut în toamna trecută, când au recucerit Harkovul și Hersonul.
Pentru a se ajunge la „acordul privind tancurile” a fost nevoie de timp și discuții intense, inclusiv în cadrul Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Schimbarea s-a produs în momentul în care Germania a fost de acord să furnizeze tancuri Leopard 2, în coordonare cu SUA, care va furniza aproximativ 30 de tancuri M1 Abrams. Deși livrarea acestor echipamente va necesita timp și va fi nevoie de instruire intensivă și de întreținere, rezultatul nu se limitează la câmpul de luptă. Am transmis Rusiei un alt semnal puternic că Putin s-a înșelat – încă o dată – atunci când a pus la îndoială angajamentul nostru.
Desigur, unele voci vor susține că mai multe arme vor prelungi războiul și vor crește riscul unor noi escaladări și că singura soluție constă în negocieri pe cale diplomatică. Cu toate acestea, deși europenii vor rămâne întotdeauna deschiși față de oricine dorește cu adevărat încetarea negociată și justă a războiului, până acum Rusia a arătat clar că intenționează să continue crimele de război. Oricine a încercat să negocieze cu Putin s-a întors fără niciun rezultat. Până când acest lucru se va schimba, trebuie să conchidem că singura modalitate de a pune capăt războiului este de a oferi Ucrainei mijloacele de a alunga invadatorul.
Prin urmare, sarcina UE este de a face tot ce îi stă în putință pentru a sprijini Ucraina. Și chiar asta facem. Împreună cu guvernele statelor membre ale UE, am mobilizat deja pentru Ucraina 12 miliarde EUR (13,1 miliarde USD) sub formă de arme și materiale conexe, din care 3,6 miliarde EUR provin din Instrumentul european pentru pace. Dacă se iau în calcul și ajutoarele macrofinanciare și umanitare, sprijinul nostru total se ridică la aproape 50 de miliarde EUR.
În plus, UE este în prezent principalul furnizor de instruire militară pentru personalul ucrainean. Prin intermediul Misiunii de asistență militară a UE din Polonia și Germania, suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește instruirea a 15 000 de militari până în aprilie și suntem pregătiți să dublăm acest efort și să instruim alți 15 000 – inclusiv în ceea ce privește utilizarea tancurilor precum Leopard 2.
De asemenea, UE lucrează la un al zecelea pachet de sancțiuni, și a eliminat deja dependența noastră de importurile de energie din Rusia în doar câteva luni. Și să fie clar: sancțiunile au efect. Petrolul rusesc se vinde mai ieftin cu 40 USD față de țițeiul Brent și se preconizează că veniturile zilnice din energie ale Rusiei vor scădea de la aproximativ 800 de milioane EUR la 500 de milioane EUR în urma punerii în aplicare a celor mai recente măsuri, în cursul lunii curente. Războiul costă scump Kremlinul și cu cât mai mult va dura acesta, costurile nu vor face decât să crească.
În luna ianuarie a anului trecut, chiar înainte de invazie, am vizitat regiunea Donbas și am văzut linia frontului. Din motive evidente, această călătorie mi-a rămas întipărită în minte. Pe drumul de întoarcere, trecând prin Kiev, prim-ministrul ucrainean Denis Șmîhal mi-a spus: „Invazia se va întâmpla curând și noi suntem conștienți că nu veți veni să luptați de partea noastră”. Dar s-a grăbit să întrebe: „Ne veți oferi armele de care avem nevoie ca să ne apărăm?”
Sincer, nu am fost sigur cum să răspund, deoarece nu știam cât de ferm va fi angajamentul la nivel european. Astăzi, răspunsul vine ușor. În așteptarea summitului UE-Ucraina, pentru care mă deplasez la Kiev săptămâna aceasta, nu există nicio îndoială că Europa s-a ridicat la nivelul situației. Acum trebuie să oferim în continuare Ucrainei mijloacele pentru a învinge agresorul, a-și restabili suveranitatea și a-și găsi locul în Uniunea Europeană.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene.
„Supercontinentul” Eurasia se vrea remodelat sub ochii noștri. Încă înainte de izbucnirea războiului din Ucraina mulți se întrebau de nu cumva europenii vor fi lăsați în urmă, iar Europa va rămâne doar o anexă la noul eșafodaj ruso-chinez. Dar – am mai scris – invadarea Ucrainei de către Rusia schimbă totul. Războiul lui Putin are consecințe profunde pentru securitatea și economia Europei și chiar și pentru modelul actual al Uniunii Europene. Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, menționa recent că, odată cu invazia din Ucraina, Vladimir Putin „ne obligă să regândim urgent multe elemente ale organizării noastre interne și ale viziunii noastre asupra lumii”.
UE este forțată acum să-și construiască o strategie proprie de apărare a securității și a valorilor care sunt însăși temelia blocului comunitar. UE va trebui să-și recalibreze atât structura, cât și principiile fundamentale. Odată ce Putin a readus războiul în Europa, europenii trebuie să se pregătească pentru o nouă lume, în care suveranitatea și securitatea lor sunt puse în joc. Revista „Time” publica încă din ianuarie ideea că deja nu mai trăim în vechea ordine liberală în care regulile trebuie aplicate, iar cei care le încalcă trebuie să fie pedepsiți. Ne regăsim trăind într-o nouă ordine în care puterea trebuie echilibrată cu altă putere. Autorul, Bruno Maçães (fost secretar de stat portughez pentru afaceri europene), sublinia că SUA trebuie să reflecteze dacă își pot permite să-și reducă prezența în Europa înainte ca la Bruxelles să fie creată o contrapondere adecvată pentru Rusia. Iar la Casa Albă, Biden se află în fața unei dileme: să ajungă la un „mare târg” cu Moscova, iar cele două mari puteri să își împartă între ele Europa, sau să sprijine dezvoltarea unui nou pol european capabil să echilibreze puterea rusă? Maçães spune că Europa trebuie să devină un actor suveran în politica externă și de securitate comunitară, și cu cât ezită mai mult să acționeze în acest sens, cu atât mai mult „va permite altora să-și asume rolul de reformatori și inovatori în spațiul european”.
Amenințată cu colapsul, UE trebuie să se relanseze sistemic: nu mai ajunge să fie doar o „simplă uniune economică și monetară”, spune Joschka Fischer – fost ministru german de externe – ci trebuie să se reconstruiască într-o uniune politică, de securitate și de apărare, în care candidații la aderare trebuie să parcurgă mai multe faze, prin îndeplinirea de standarde predeterminate referitoare la economie, stat de drept, securitate și alte domenii. La rândul său, fostul premier suedez Cald Bildt semnează un editorial în „Washington Post” în care susține că, implicațiile noii situații fiind fundamentale, viitorul Europei arată „mult diferit astăzi decât acum o săptămână”.
Așa că în timp ce la Bruxelles sunt decise noi și noi sancțiuni la adresa Rusiei, tot acolo fierbe mocnit o oală sub presiune: din ea va ieși noul model de funcționare a Uniunii Europene. Un model care ar trebui să se bizuie pe demonstrația de unitate făcută în contextul războiului din Ucraina. Un model care să facă „Super-Europa” și nu „Super-Eurasia” învingătoare.
În ultimul timp mi-am pus deseori întrebarea dacă ne vom aminti de actuala perioadă pe care o trăim ca pe un vis urât, ca pe un accident al istoriei pe care îl vom depăși și ne vom întoarce la viața dinainte de pandemie sau ne vom aminti de viața dinainte ca la un trecut care nu se va mai întoarce niciodată.
Ne aflăm doar într-o „pauză” fortuită a procesului de implementare și consolidare a modelului global de dezvoltare sau acest model este deja caduc și suntem în pragul apariției unui alt model?
Părerea mea este că trăim un moment de maximă importanță istorică caracterizat prin apariția unor semnale de necontestat ale începutului procesului de schimbare a principiilor și instrumentelor modelului de dezvoltare al economiei globale. Este momentul în care modelul de natură neo liberală „win-win” pe care îl credeam peren și unanim acceptat pare a fi înlocuit cu altul pe care îl percepem a fi diferit dar pe care încă nu îl putem identifica cu precizie.
Sunt totuși evidente anumite tendinței ale schimbării care au o intensitate și o amploare diferită ceea ce ne conduce la concluzii nu îndeajuns de fundamentate în acest moment. Astfel, cu o precauție necesară ar trebui spus că este puțin probabil ca urmările crizei sanitare și ucrainene să vadă apariția unui capitalism radical nou. Mai degrabă, asistăm la o accelerare a tendințelor preexistente înainte de criză sau reorientarea politicilor economice. Cinci tendințe majore care, prin realizarea unui sistem, vor schimba fața capitalismului, într-un sens din ce în ce mai puțin „neoliberal”.
Prima tendință este utilizarea spectaculoasă a datoriei publice pentru a stabiliza economiile. La nivel global, valoarea lor atinge un nivel fără precedent în istoria capitalismului.
Această creștere a datoriei publice a avut loc într-un moment în care ratele reale ale dobânzilor – adică costul real al datoriei către stat, ajustat cu inflația – au scăzut timp de patruzeci de ani. De mai bine de un deceniu, rata dobânzii la datoria publică a fost mai mică decât rata de creștere a economiilor dezvoltate. Un semn că rata globală a economiilor a crescut în raport cu rata investițiilor la nivel mondial. Aceasta este o situație radical nouă, pe care economiștii o descriu drept „ineficiență dinamică”: guvernele pot intra în datorii pentru sume foarte mari și pot aștepta câțiva ani pentru ca creșterea să genereze venituri pentru a finanța taxele de dobândă. Este probabil ca această rată scăzută a dobânzii reale să continue timp de mulți ani, chiar dacă inflația crește, în special ca urmare a scăderii investițiilor chineze. Acestea din urmă reprezintă acum 30% din investițiile globale, în creștere cu 10% față de acum cincisprezece ani. Criza a contribuit la creșterea în continuare a ratei de economisire, deschizând un spațiu bugetar ceva mai mare pentru intervenția statului național.
Întoarcerea statului
A doua tendință notabilă este rolul crescut al statului în orientarea economiei.
Există o conștientizare a faptului că piața singură nu este suficientă pentru a ghida investițiile necesare din punct de vedere social.
A treia tendință este problema climei și rolul statelor în reducerea emisiilor de CO2 și conservarea biodiversității. Deși în prezent există un consens cu privire la această necesitate, COP 26 a ilustrat încă o dată decalajul dintre evoluțiile necesare și angajamentele statelor.
O a patra tendință se referă la dezvoltarea comerțului internațional. Temele reindustrializării, suveranității economice și rezilienței structurii economice în fața șocurilor care împiedică comerțul internațional, toate indică direcția unei noi diviziuni internaționale a muncii. Deficitul actual de materii prime și produse are diverse cauze: oprirea capacității de producție din cauza COVID-ului, capacitate prea mică comparativ cu o cerere mai dinamică decât se preconizase (semiconductori), tensiuni geopolitice (petrol și gaze), creșterea prețurilor de transport de marfă. Identificarea fragilităților lanțului de aprovizionare determină guvernele să direcționeze investițiile către sectoare-cheie, inclusiv prin planurile menționate mai sus. Cu toate acestea, nu ar trebui să ne așteptăm la o mișcare masivă a transferurilor, ci mai degrabă la o oprire a tendinței de relocare.
Cea mai recentă tendință este evoluția Europei. Comisia Ursulei von der Leyen are ambiția de a afirma Uniunea Europeană ca actor strategic, iar criza a avansat integrarea europeană. Gestionarea tensiunilor geopolitice relativ la invazia Ucrainei arată, de asemenea, o coerență europeană în construcție. Aceste evoluții și mai ales poziționarea față de sancțiunile impuse Rusiei sunt încă precare și, uneori, puțin urmate de efecte. În plus, Europa este încă plină de forțe economice divergente.
În afara acestor tendințe nu putem să o omitem probabil pe cea mai importantă, aceea a începutului procesului de deglobalizare prin limitarea mecanismelor de funcționare a pieței libere globale. Acest lucru a implicat introducerea taxelor vamale și relocalizarea producției, ceea ce, conform criticilor globalizării, trebuiau să facă posibilă absorbția tuturor dezechilibrelor generate de „ultraliberalism”, fie că este vorba de daunele provocate lumii a treia sau de creșterea inegalităților considerate insuportabile în țările bogate. (Vezi impactul la nivel mondial pe care îl are teoria inegalităților capitalismului contemporan promovată prin lucrările lui Thomas Piketty.)
Sub acțiunea forțelor geopolitice dezlănțuite de statele agresive, deglobalizarea are loc și deja putem vedea efectele ei. Acestea sunt rezultatul conjuncției a două fenomene. Prima este epidemia de COVID, care a perturbat toate lanțurile de aprovizionare, cu consecințe dramatice asupra economiei mondiale.
Al doilea este războiul din Ucraina, care instalează în inima Eurasiei un fel de pământ al nimănui rupt definitiv de economia mondială.
Astfel, cele două motoare principale ale prosperității noastre sunt sacrificate pe altarul politicii și al războiului: energia relativ ieftină și comerțul liber.
Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că economia globală continuă să se redreseze după criza pandemică și chiar în condițiile invaziei Ucrainei, la fel ca și comerțul, ocuparea forței de muncă și veniturile, dar această redresare este plină de dezechilibre: între țări, între companii și între populații, confruntate cu realități economice foarte diferite. Apar schimbări structurale, în care anumite sectoare, meserii, tehnologii și comportamente nu vor fi niciodată la fel ca înainte de pandemie.
Se semnalează de asemenea apariția și altor dezechilibre îngrijorătoare. În primul rând, redresarea variază foarte mult de la o țară la alta, reflectând diferențele în ceea ce privește situația sanitară, politicile publice și compoziția sectorială. În al doilea rând, în unele sectoare au apărut deficite acute de forță de muncă, chiar dacă ocuparea forței de muncă și orele lucrate nu și-au revenit încă pe deplin la nivelurile de dinainte de pandemie. În al treilea rând, decalajul persistent dintre cererea și oferta pentru anumite bunuri, combinat cu creșterea costurilor cu alimentele și energia, a condus la creșteri ale prețurilor mai puternice și mai durabile decât se preconizase.
Inflația este o mare incertitudine. Se preconizează că presiunile din partea ofertei se vor retrage pe măsură ce situația sanitară se îmbunătățește, cererea se stabilizează și tot mai mulți oameni se întorc la locul de muncă. Dacă constrângerile legate de ofertă persistă, întrucât PIB-ul și ocuparea forței de muncă continuă să crească și să alimenteze o creștere generală a prețurilor, intensificarea presiunilor inflaționiste ar putea dura mult.
Cum vom trăi în România? Cât de mult ne afectează criza globală și consecințele ei în viitor?
Deși România este o țară mică în economia mondială, este conectată la toate, la absolut toate fluxurile internaționale de capital, de informații, de materie primă, de alimente, de orice, pentru că trăim într-o economie globală, facem parte dintr-o piață unică europeană. Acest lucru înseamnă că asupra noastră vor veni efectele indirecte ale acestei căderi dar și ale acestor schimbări pe care economia mondială le înregistrează. Trebuie trecut la un nou concept de conducere a economiei care presupune un accent extraordinar de puternic și rapid pe obținerea unei independențe cât mai mari din punct de vedere energetic și alimentar prin resursele proprii pe care le avem.
Ar trebui să începem să refolosim resursele proprii, de gaze, de petrol, de mâncare, de tot ceea ce putem să facem, pentru a limita cât mai mult dependența de exterior.
Cred cu tărie că această criză, oricât de mizerabilă poate fi pentru alții, este o oportunitate pentru România de a-și realiza unele obiective pe care, în absența acesteia, nu și le-ar fi putut atinge.
Astfel, devenind un pion de extremă importanță al flancului estic al NATO/UE România poate folosi această poziționare ca pe un motiv de declarare a unei stări excepționale survenite în urma invaziei. Conform normelor UE, o astfel de „stare excepțională” dă posibilitatea cererii renegocierii PNRR prin care s-ar putea revizui unele „capitole problemă” cum ar fi cele ale reformelor salariale, ale pensiilor sau introducerea unor programe privind agricultura bio, irigațiile, deșertificarea.
Se creează posibilități pentru restructurarea și modernizarea industrială ca urmare a inevitabilei ascensiuni a politicii de înarmare. România va fi obligată în actualele condiții ale pericolului rusesc la granițele terestre și la Marea Neagră să aloce mai mult din buget pentru achiziționarea de armament. Achiziționarea poate fi o oportunitate de modernizare industrială dacă se extinde politica de offset prin care s-ar produce în țară părți componente ale produselor sau s-ar extinde operațiunile de mentenanță tehnică (modelul polonez).
Pe fondul acelei revizuiri a Green Deal despre care se vorbește, în noul context geopolitic în Europa, România ar putea folosi resurse de care dispune, precum cărbunele, pentru că în situații excepționale cum este aceasta, interesul vital al societății poate fi mai mare decât interesul ecologic pe o anumită perioadă.
Prin urmare, guvernanții ar trebui să pună imediat la punct un program pe termen scurt de rezolvare a unor probleme energetice prin aducerea pe piața energetică românească a unor resurse interne pentru a reduce cât mai mult posibil importul. Asta înseamnă o atenție sporită la economisirea resurselor, dar și începerea exploatării unor resurse pe care le putem pune în circulație imediat. Cum ar fi cărbunele, repunem în funcțiune Mintia și altele pe o anumită perioadă, continuăm investițiile pe segmentul hidro, continuăm negocierile cu americanii pentru energia nucleară.
În al doilea rând, un program de constituire a unor rezerve alimentare bine puse la punct. România are nevoie de un astfel de fond, pentru că importă prea mult, mai precis 70% din mâncarea de fiecare zi a românului.
Orice vom face și oricum ne-am gospodări, viitorul va fi diferit de ceea ce speram că va fi înainte de pandemie. Speram ca bunăstarea și încrederea noastră în viitor să depindă exclusiv de felul în care va evolua economia prin unii indicatori macroeconomici importanți, cum ar fi: creșterea economică, nivelul PIB, nivelul consumului sau al veniturilor pe cap de locuitor etc. Acum, suntem martorii unor situații pe care nu le mai puteam imagina în secolul XXI, „secolul revoluției verzi, al digitalizării și al inteligenței artificiale”. Realizăm că progresul și bunăstarea pot fi amânate sau chiar oprite cu viruși și cu tancuri. Lumea în care trăim și cu siguranță în care vom trăi va cunoaște un model de funcționare în care principiile și legile economiei vor fi dramatic supuse intereselor politice și violenței militare. Idealul păcii prin piața liberă globală pare din ce în ce mai îndepărtat.
Invadarea Ucrainei schimbă totul. De la simpla explicație rusească a termenului „invazie” („operațiune specială” precedată de „exerciții militare”), până la aruncarea cu 70 de ani în urmă a întregii Europe. Și până la prăbușirea unor economii naționale. Atacul rus asupra Ucrainei a încheiat ordinea europeană așa cum a fost ea consacrată în actul final de la Helsinki din 1975, potrivit căruia principiul central al păcii europene este (era, până mai ieri) integritatea teritorială a fiecărui stat. Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante la Helsinki – cunoscută și sub denumirea de Decalogul – a enumerat următoarele 10 puncte:
1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității;
2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței;
3. Inviolabilitatea frontierelor;
4. Integritatea teritorială a statelor;
5. Reglementarea pașnică a diferendelor;
6. Neintervenția în afacerile interne;
7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele;
9. Cooperarea între state;
10. Îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional.
În pofida acordurilor de la Helsinki, trăim azi cele mai întunecate zile ale Europei de după Al Doilea Război Mondial. Ordinea de după Primul Război Rece este spulberată de Putin și putinism. Tocmai a răsturnat statu-quo-ul european, a ridicat A Doua Cortină de Fier, iar revizionismul dorit de el este direcția principală pe care mărșăluiește Kremlinul, cu și fără „operațiuni speciale” în Ucraina sau în altă parte. Invadarea Ucrainei va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Politologul Nina L. Hrușciova scria recent că Vladimir Putin pare să fi cedat obsesiei sale conduse de orgoliu de a restabili statutul Rusiei de mare putere cu propria sa sferă de influență clar definită.
Este deja evident că invazia Ucrainei de către Rusia va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Ca să nu mai amintim aici imensa suferință umană și criza umanitară fără precedent pe care o trăiește acum Europa, în premieră de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Evaluând modul în care atacul militar asupra Ucrainei va schimba fundamental epoca post-Război Rece, mai mulți cercetători ai fundației Carnegie Europe au opinat că Vladimir Putin „tocmai a răsturnat statu-quo-ul european”.
Printre ei, redactorul-șef al „Strategic Europe”, Judt Dempsey, consideră că invazia Ucrainei de către Rusia semnifică și sfârșitul amăgirii germane: „ostpolitik”, politica specială a Germaniei față de Rusia, s-a încheiat, convingerea că relația economică, comercială și politică de decenii a Germaniei cu Moscova va duce la modernizarea Rusiei a fost dezmințită. „Aceasta este o lovitură imensă pentru Berlin. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania spera ca diplomația și arhitectura instituțiilor multilaterale să fie suficiente pentru a menține statutul perioadei post-Război Rece”, apreciază Dempsey.
În același timp, războiul din Ucraina produce serioase tensiuni suplimentare între coloșii economiei globale. America și China trebuie să afle dacă nu cumva soluția de pace în Europa de Est stă pitită undeva în buzunarele lor și ar putea fi scoasă la iveală, dacă vor găsi de cuviință să renunțe la orgolii. Joe Biden a vorbit cu Xi Jinping, într-un moment cheie al războiului din Ucraina, când China se gândește dacă să ofere asistență militară sau financiară Rusiei (care, de altfel, a solicitat-o). Iar dacă China va fi de acord, întreaga ei relație economico-politică cu economiile occidentale va fi schimbată pentru o perioadă lungă de timp.
Casa Albă a vrut să-și prezinte clar poziția, iar Beijingul a vrut să sublinieze că este pentru pace. Dar mulți analiști spun că este puțin probabil ca Beijingul să-și folosească forța diplomatică sau economică pentru a presa Rusia să oprească invazia. Ceea ce trebuia să liniștească lumea aduce și mai multă neliniște.
Sancțiunile economice impuse Rusiei nu au reușit să pună capăt luptelor din Ucraina și sporesc îngrijorarea cu privire la rolul pe care l-ar putea juca Beijingul în conflict. Criza din Ucraina aprinde tensiunile dintre SUA și China, mai degrabă decât să le atenueze. SUA doresc o distanțare a Chinei de Rusia și o aliniere la sancțiunile internaționale. Iar pentru China – arată o analiză a EIU – SUA ar trebui să înceteze sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei, oferind, de asemenea, alte concesii bilaterale, cum ar fi eliminarea tarifelor impuse în era Trump, pentru a asigura o atitudine mai cooperantă.
Mulți se întreabă dacă neparticiparea Chinei la sancțiunile internaționale le va submina eficacitatea. Comerțul dintre UE și China a depășit în 2021 800 de miliarde de dolari, iar comerțul SUA-China a depășit 750 de miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale ale Chinei, în timp ce comerțul cu Rusia a fost puțin sub 150 de miliarde de dolari. Shang-Jin Wei, profesor de finanțe la Columbia University, spune că, în cele din urmă, „neparticiparea Chinei nu va face o diferență uriașă, mai importante vor rămâne consecințele nefavorabile atât ale războiului, cât și ale sancțiunilor pentru țările în curs de dezvoltare”.
Pe de altă parte, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei de către Occident au aruncat brusc o umbră de incertitudine asupra planurilor de creștere a Chinei, care a anunțat recent o țintă de creștere a PIB-ului pentru acest an de aproximativ 5,5%, cea mai scăzută țintă din 1991.
Trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare bazat pe utilizarea rațională și responsabilă a resurselor este una din țintele vizate în cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea procentului de reciclare și colectare selectivă în rândul cetățenilor români, înjumătățirea risipei alimentare pe cap de locuitor sunt principalele teme abordate în cadrul obiectivului 12 de dezvoltare durabilă.
În toamna acestui an, va fi aprobată o strategie națională de economie circulară realizată printr-un proiect inițiat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și finanțat prin DG Reform. Strategia se va concentra pe 6 domenii prioritare: construcții; textile; turism; bunuri de consum; industrie; sectorul agro-alimentar. În acest context, vă propunem o analiză realizată în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, despre evoluția principalilor indicatori privind economia circulară.
Dezvoltarea economiei moderne este determinată de o serie de provocări și oportunități ce pot și trebuie să fie valorificate. În această ordine de idei, putem să evidențiem limitele dezvoltării liniare caracterizate de paradigma resurse, producere, deșeuri. Costurile explicite, dar mai ales implicite ce se manifestă prin creșterea temperaturii globale, reducerea diversității biosferei, înrăutățirea situației ecologice nu mai pot fi neglijate. Trecerea de la economia liniară la cea circulară este un deziderat ce trebuie conceptualizat și realizat la nivel global. Economia circulară este un model complex, ce necesită o restructurare economico-socială a societății. Aceasta include mai multe dimensiuni, aspecte, de la cele mai simple, cum ar fi reducerea nivelului de deșeuri, consumul judicios al resurselor, logistică robustă, până la un redesign al produsului, astfel încât să fie utilizate acele resurse materiale ce ar fi incluse în perspectiva reciclării și/sau utilizării sustenabile.
Experiența UE indică faptul că adoptarea preceptelor privind economia circulară necesită un sistem de reglementare inteligent care implică un plan director bine gândit și un angajament pe termen lung al tuturor părților interesate, cum ar fi autoritățile federale și locale, întreprinderile, cetățenii și consumatorii, împreună cu rețelele de cunoștințe și de încredere respective.
În ceea ce privește rata de utilizare circulară a materialelor, potrivit Eurostat, la nivelul României se constată o scădere a acestui indicator în intervalul 2010-2019, ceea ce se traduce ca fiind o involuție în materie de dezvoltare și aplicare a conceptului de economie circulară.
Figura 1 – Evoluția ratei de utilizare circulară a materialelor în perioada 2010-2019 (EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat
România trebuie să-și îmbunătățească considerabil capacitatea de utilizare circulară a materialelor pentru a se apropia cât de cât de țările dezvoltate. Nevoia de acțiune se desprinde și atunci când analizăm evoluția acestui indicator în UE27, în Germania, Franța sau Polonia. Astfel, Polonia era la un nivel de 10,8% în 2010 și, în ciuda unui progres la 12,6% în 2014, era la 10,3% în 2019 – de aproape opt ori peste România. În Germania, nivelul era de 11% în 2010 și de 12,3% în 2019 – de aproape zece ori peste România. Cât privește media UE27, ea era de 11,1% în 2010 și 12,4% în 2019.
Făcând trecerea spre analizarea volumului de deșeuri generate de fiecare român, se poate observa faptul că situația s-a îmbunătățit simțitor comparativ cu anul 2004, când România genera 1883 kg/capita de deșeuri, în 2018 ajungându-se la o valoare de 1115 kg/capita. Nu multe sunt capitolele la care România să se poziționeze mai bine decât media europeană sau decât țări precum Germania, Franța și Polonia. Astfel, media UE27 era de 1907 kg/capita în 2004, foarte apropiată de valoarea înregistrată de România în același an, pentru ca în 2018 să fie de 1828 kg/capita – o scădere ușoară în 14 ani. În cazul Poloniei, cantitatea de deșeuri era de 1530 kg/capita în 2004 și de 2112 kg/capita în 2018, ceea ce indică un regres net. Pentru Germania se înregistra o valoare de 1473 kg/capita în 2004, pentru ca 2018 să aducă o creștere la 1872 kg/capita.
Figura 2 – Evoluția producției de deșeuri în perioada 2004-2018 (EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat
Un indicator care poate contribui la mai buna înțelegere a felului în care România evoluează în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului de dezvoltare nr. 12 ține de valoarea adăugată a bunurilor și serviciilor ecologice[1]. Potrivit Eurostat, sectorul bunurilor și serviciilor de mediu este definit ca acea parte a economiei unei țări care se ocupă cu producerea de bunuri și servicii care sunt utilizate în activitățile de protecție a mediului și de gestionare a resurselor, pe plan intern sau extern.
Figura 3 – Valoarea adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice (EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat
În România, valoarea adăugată a sectorului a fost de 3,9% din PIB în 2014 și de 3% din PIB în 2018, o involuție de remarcat. Chiar și așa, această pondere este peste ceea ce s-a întâmplat în UE28, în Polonia sau Germania. Media UE28 a evoluat de la 1,6% din PIB în 2000, la 2,12% în 2014 și la 2,23% în 2018. În Polonia, după 2014 avem practic o stagnare: 2,22% din PIB în 2014 și 2,21% din PIB în 2018. Cât despre Germania, aici observăm valori de 1,82% în 2014 și de 1,96% în 2018, o creștere ușoară. Aceste statistici dezvăluie potențialul real pe care România îl are în ceea ce privește sectorul bunurilor și serviciilor ecologice.
Productivitatea resurselor și consumul intern este un alt indicator asupra căruia se poate face o serie interpretări. Potrivit Eurostat, indicatorul surprinde raportul dintre produsul intern brut și consumul intern de materiale. Diferite unități de măsură sunt disponibile pentru acest indicator, având scopuri diferite în a explica evoluțiile. Astfel, atunci când avem în vedere indicatorul prin prisma euro per kilogram (volume, 2015), putem cel mai bine surprinde schimbările dintr-o țară de-a lungul timpului. Când ne referim la standardul puterii de cumpărare per kilogram, indicatorul devine foarte util în a compara diferite țări într-un anumit an. De asemenea, avem și o măsură care standardizează lucrurile, cu valoarea din anul 2000 considerată ca fiind 100%, iar evoluțiile ulterioare folosind acest termen de referință.
În cazul României, productivitatea scade clar după anul 2000, fiind la 94,6% în 2010 și abia la 62,9% în 2020. În Polonia, productivitatea era la 159,8% în 2020, practic un avans de 60 puncte procentuale față de anul 2000. În Germania, în același an 2020, eram la 153,2%, din nou un progres considerabil față de anul 2000. Media UE28 era de 141,2% în 2019, ultimul an pentru care există date disponibile. România are o mare problemă de productivitate a resurselor atât ca evoluție în timp, cât și din perspectivă comparată – este aici o sursă importantă de dezvoltare durabilă, care trebuie valorificată.
Figura 4 – Productivitatea resurselor și consumul intern de materiale (EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat
În concluzie, din perspectiva datelor obiective, observăm rata scăzută de utilizare circulară a materialelor în România, precum și faptul că țara noastră suferă la capitolul productivitatea resurselor și consumul intern de materiale. Pe de altă parte, România generează mai puține deșeuri decât media UE28 și decât alte țări relevante și are o valoare adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice din nou peste media UE28 și peste Germania și Polonia. Tranziția către economia circulară necesită în aceste condiții eforturi coordonate de la toate nivelurile, iar o strategie națională coerentă pentru economie circulară reprezintă un pas esențial.
Geneva – În 2022, pandemia de COVID-19 și nenumăratele crize pe care le-a generat ar putea începe în sfârșit să se retragă. Dar chiar și în cel mai bun scenariu, avem în fața noastră un tsunami de noi provocări – de la eșecul acțiunii climatice până la erodarea coeziunii sociale. Abordarea acestora va impune ca liderii să adopte un model diferit de guvernare. Când instituțiile noastre sunt bine guvernate, le acordăm puțină atenție. Sunt pur și simplu o infrastructură invizibilă care susține economia și aproape toate aspectele ordinii sociale. Iar guvernarea „destul de bună” din a doua jumătate a secolului al XX-lea a permis creșterea veniturilor și pacea socială.
Astăzi, însă, mulți oameni și-au pierdut încrederea în liderii lor. Confruntați cu riscuri tot mai mari și cu eșecul nostru colectiv de a le aborda, am început să căutăm vinovați. Unii arată cu degetul către lideri politici inepți, alții dau vina pe directorii generali de tip „Davos Man” (“Omul de la Davos”), iar o minoritate disperată, în creștere, vede o conspirație de elită în spatele nenorocirilor actuale. Adevărul este mai complicat. În centrul eșecului nostru de a prevedea și gestiona riscurile globale – nu numai schimbările climatice și adâncirea diviziunilor sociale, ci și recrudescența bolilor infecțioase, crizele datoriilor și reglementarea inadecvată a tehnologiei – se află o problemă nerezolvată a guvernanței globale. Instituțiile noastre și conducerea lor nu mai sunt potrivite scopului. Tindem să privim istoria ca pe o serie de evenimente mari și bruște, asemănătoare cutremurelor. Dar degradarea guvernanței globale a fost în mare parte un caz de eroziune treptată.
În perioada Guvernanței 1.0 imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, atât guvernanța publică, cât și cea corporativă au fost marcate de „domnia unui singur om”: „liderul puternic” ales sau neales, „șeful absolut”. Acest tip de conducere a funcționat bine într-o societate în care costul informației era mare, puterea ierarhică și managementul funcționau relativ bine, iar progresele tehnologice și economice au produs beneficii aproape tuturor.
În august s-au împlinit 50 de ani de la sfârșitul sistemului Bretton Woods, când președintele american Richard Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului american în aur și i-a permis să plutească. Sunt totodată 20 de ani de la retragerea talibanilor de la putere în Afganistan, lăsând țara în mâinile forțelor coaliției conduse de SUA. Acum, că talibanii au câștigat din nou, ar trebui să ne gândim dacă victoria lor asupra celei mai mari puteri militare și celei mai mari puteri economice din lume va avea vreo implicație asupra dolarului și rolului său în lume.
Privind înapoi în cei 50 de ani de când Nixon a închis fereastra de aur (dintre care 39 de ani i-am petrecut ca profesionist pe piețele financiare), cea mai mare învățătură este că sistemul cursului de schimb variabil și rolul dominant al dolarului în acesta s-au dovedit să fie mai robuste decât se aștepta inițial. Chiar știind ceea ce știm acum despre evoluția economiei mondiale, majoritatea experților s-ar fi îndoit că sistemul ar putea supraviețui atât timp cât a făcut-o.
Având în vedere această rezistență, este tentant să respingem eșecul Americii în Afganistan ca nepăsător pentru dolar. La urma urmei, dolarul a rezistat căderii Saigonului în 1975 și dezmembrării din Irak în urma invaziei SUA din 2003. De ce ar trebui să fie de această dată diferit? În cele din urmă, răspunsul depinde de așteptările cu privire la evoluția economiei mondiale și de comportamentul principalilor săi actori financiari, și anume China și Uniunea Europeană.
În 2020, economia mondială a fost supusă unor teste extrem de severe. Pandemia de COVID-19 a lovit violent și a afectat grav activitățile economice din întreaga lume. Cele trei probleme majore, și anume, lipsa de impuls pentru creșterea economică globală, guvernanța economică globală înapoiată și dezvoltarea dezechilibrată pe plan mondial, au devenit mai evidente, iar perspectivele economiei mondiale sunt sumbre. În contextul integrării profunde a lanțurilor industriale și piețelor globale, redresarea economică a unei țări nu numai că va aduce beneficii țării respective, dar va însemna, de asemenea, că lanțurile de aprovizionare și cererile de piață din alte țări vor fi îmbunătățite și stimulate.
Economia Chinei a rezistat testului șocurilor multiple. În 2020 PIB-ul a crescut cu 2,3% față de anul precedent, țintele și sarcinile majore pentru dezvoltarea economică și socială au fost îndeplinite mai bine decât cele estimate, făcând astfel China singura economie majoră din lume care a obținut o creștere pozitivă. Directorul General al FMI, Kristalina Georgieva, consideră că redresarea viguroasă a Chinei a oferit un „impuls puternic” economiei globale, creând oportunități țărilor care aprovizionează mărfuri precum și produsele solicitate de China în lanțului său de producție.
Acest raport prezintă mai multe caracteristici ale economiei Chinei din ultimul an:
În primul rând, China a obținut un progres în economia de ansamblu. Dimensiunea economică a Chinei a depășit 100 de trilioane de yuani (15,42 trilioane de dolari SUA), marcând un nou nivel al puterii economice, științifice și tehnologice a Chinei și a puterii naționale generale. Sprijinul pentru asigurarea și îmbunătățirea mijloacelor de trai ale oamenilor este mai solid, fundamentul material pentru promovarea dezvoltării de înaltă calitate este mai puternic, iar rezistența și marja de manevră pentru a răspunde diferitelor riscuri și provocări devin mai puternice.
A doua caracteristică este promovarea optimizării structurale. În timp ce dezvoltarea economică și socială se confruntă cu riscuri și provocări severe, China se îndreaptă în direcția de dezvoltare de înaltă calitate și profită de tendința de a promova dezvoltarea de noi industrii, noi formate și noi modele, îndrumând și încurajând transformarea și modernizarea industriilor tradiționale. Producția cu înaltă tehnologie și producția de echipamente au crescut mai repede decât rata medie de creștere industrială, iar industrii precum munca la domiciliu, consultarea medicală la distanță și educația online au realizat o expansiune rapidă.
A treia caracteristică este deblocarea ciclului de cerere și ofertă. Ca răspuns la blocajul circular întâlnit în procesul de reluare a lucrărilor și producției, China a continuat să aprofundeze reforma structurală a ofertei și a acordat atenție gestionării cererii, îmbunătățind în mod eficient ciclul economic. În al patrulea trimestru al anului 2020, rata de utilizare a capacității de producție industrială a ajuns la 78%. În decembrie, rata de vânzare a produselor industriale a ajuns la 98,4%, iar rata de creștere a profitului întreprinderilor a devenit pozitivă.
A patra caracteristică este acoperirea nevoilor de trai ale oamenilor. În 2020, s-au înregistrat mari realizări istorice în finalizarea construirii unei societăți moderat prospere din toate domeniile și a fost obținută victoria decisivă în lupta împotriva sărăciei. 11,86 milioane de noi locuri de muncă au fost create pe tot parcursul anului, îndeplinind 131,8% din obiectivul stabilit; rata șomajului conform sondajelor din zona urbană a scăzut de la 6,2% în februarie la 5,2% în decembrie. Venitul disponibil pe cap de locuitor al rezidenților a crescut cu 2,1%, practic în conformitate cu creșterea economică.
Realizările sunt câștigate prin multe eforturi. Acest lucru nu s-ar fi putut realiza fără spiritul tenace și unit al poporului chinez în fața crizei și este, de asemenea, inseparabil de politici și măsuri macro și micro luate de guvernul chinez, care au luat în considerare atât condițiile actuale, cât și cele pe termen lung.
Mai întâi de toate, lupta cu tot posibilul împotriva epidemiei. Respectând principiul de a pune oamenii și viața pe primul loc, China a depus efort în lupta împotriva epidemiei, acordând prioritate producției și furnizării de materiale de prevenire a epidemiei și ale necesităților zilnice. După ce epidemia a fost tinuță eficient sub control, a fost stabilit un mecanism regulat de prevenire și control pentru a promova redresarea economică în mod ordonat.
În al doilea rând, este eficiența politicior de ajutoare. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, operatorii economici individuali și alte entități de piață cu capacități anti-risc slabe, au fost adoptate măsuri precum reducerea impozitelor și reducerea taxelor, rambursarea creditelor și dobânzilor amânate pentru a reduce presiunea asupra lor. În același timp, pentru întreprinderile mari, a fost adoptată o abordare de serviciu „punct la punct”, vizând exact coordonarea lanțurilor industriale și a lanțurilor de aprovizionare.
Al treilea punct este creșterea bazată pe inovație. În ultimii ani, China a făcut progrese semnificative în inovația științifică și tehnologică. A apărut un număr mare de realizări ale inovației, dând nașterea pe de o parte, a multor noi industrii, noi forme și noi modele de afaceri, și au promovat pe de altă parte, transformarea și modernizarea multor industrii tradiționale. Acest lucru a oferit o forță motrice durabilă pentru dezvoltarea economică în timpul epidemiei.
Al patrulea punct este impulsul adus de reforma și deschiderea. China a continuat să îmbunătățească economia socialistă de piață, a accelerat dezvoltarea unui sistem de piață la standarde ridicate, a concentrat pe aprofundarea reformei alocării pe piață a factorilor de producție, a eliminat cu hotărâre toate barierele din calea dezvoltării entităților de piață și a continuat să se deschidă mai larg spre lumea exterioară, iar rezultatele se manifestă treptat.
În 2021, pe fondul multor incertitudini în dezvoltarea economică globală, economia chineză va avea atât provocări, cât și sprijin. În ansamblu, China a acumulat experiență de răspundere la riscuri și provocări în lupta împotriva epidemiilor și a protecției economice, a demonstrat o rezistență puternică pentru dezvoltare. Acesta este fundamentul dezvoltării economice al Chinei. Avem motive să credem că anul acesta China are capacitatea și condițiile de a consolida stabilitatea și redresarea economică și de a obține un bun început pentru „cel de-al 14-lea plan cincinal”.
În prezent, China este ferm angajată să se deschidă mai larg din toate punctele de vedere, va construi un nou sistem pentru o economie deschisă la un nivel superior și va accelera eforturile de a construi un nou model de dezvoltare în care ciclurile interne sunt dominante, iar cele interne și cele internaționale se întăresc și promovează reciproc. Îmbunătățirea continuă a economiei Chinei va aduce încredere și energie pozitivă pentru redresarea economiei mondiale.
Privind la epoca post-epidemică, China va promova neclintit globalizarea economică și va colabora cu alte țări din lume, inclusiv cu România, pentru a face piața globală din ce în ce mai mare, pentru a pune în aplicare mecanismul de partajare și metoda de cooperare globală, aducându-și contribuția la menținerea păcii, dezvoltarea mondială și la construirea unei comunități umane cu un viitor comun.
Pentru românii care nu își mai pot plăti ratele la bănci, nu este totul pierdut. Pot găsi înțelegere chiar la bănci, iar beneficiile ajung la zeci de mii de euro pentru un consumator. Astfel, suspendarea ratelor nu este singura soluție în perioadă de criză, iar negocierea cu banca în cadrul Centrului de Soluționare a Litigiilor în domeniul Bancar poate avea mai multe avantaje. Acest centru înființat la cererea Uniunii Europene îi ajută pe consumatori să găsească înțelegeri amiabile cu băncile. Daniel Apostol ne spune mai multe.
Imensa cantitate de informație ușor accesibilă ne face să fim mai puțin atenți și mai puțin selectivi în ceea ce alegem să ne intereseze, să susținem sau să criticăm. Această realitate poate servi interese oneroase dintre cele mai diverse și, corelativ, aduce deservicii celor care sunt luați de valul mainstream. Imaginea, asocierea cu tendințele momentului sau cu personalități de mucava contează astăzi, social, mult mai mult ca analizele bazate pe cifre reci sau opinia fundamentată a unor experți.
Până de curând, în domeniul energiei prețul carburantului și cel al energiei electrice erau interfața dintre industrie și public. Astăzi, suntem în situația în care cei doi indicatori au trecut în plan secund, prima pagină a publicațiilor de specialitate fiind ocupată de subiecte precum cine exploatează zăcămintele de hidrocarburi, ce taxe plătesc cei care fac asta, cum pot fi taxate suplimentar companiile din domeniu sau cine ce companie mai conduce. Pare că totul a trecut în plan social, în interesele pe care le avem zilnic. Prin comparație, caracteristicile, calitatea sau prețul apei pe care fiecare o bem par subiecte din altă lume. Despre cine și cum exploatează resursele de apă… aproape nu există nimic scris. Să fie vorba doar de interese mercantile? De nivelul acestora? Sau poate de priceperea celor care veghează la buna funcționare a piețelor și a proceselor prin care energia ajunge în acele piețe?
Nu am răspunsurile, dar știu că toate acestea au loc în timp ce plătim cam cea mai scumpă energie din Europa. Nu ne mai deranjează acest lucru, deși, la o simplă căutare pe internet, înțelegem că amânăm sau nu facem investiții și nu lăsăm să funcționeze liber piețele din domeniu deoarece „cineva” – statul, guvernul, instituții de reglementare sau de control – are grijă să nu se scumpească energia. Desigur, acest „cineva” este condus politic, iar aici intrăm în zona în care „urechiștii” fac legea. Și spun acest lucru deoarece sunt, de ani buni, aceleași persoane, iar domeniul este aproape de colaps funcțional. Nu există un palier corect administrat, vreunul eficace sau eficient. Cârpim, nu luăm decizii tranșante și avem un singur obiectiv: „să nu se închidă ceva (companie) sau să demareze ceva contestabil (proiect) în mandatul meu!”. Plecarea din România, în următoarea perioadă, a unor actori importanți și foarte importanți din piața mondială a energiei este consecința, în bună parte, a acestui mod de gândire mioritic. Vrem să fim parte a jocului, dar jocul să aibă regulile inventate și reinventate de noi. Jocurile și regulile care funcționează de sute de ani în lumea liberă nu ne sunt pe plac și nici nu prea suntem dispuși să le învățăm.
Pentru a justifica starea precară în care se află domeniul energetic sunt invocate, cu predilecție, două concepte: „securitate energetică” și „strategie energetică”. Primul nu există în legislația românească. Este un concept provenit din nevoia politicului de a îmbrăca, într-o formă ce pare sofisticată și cu acces limitat, diverse decizii care, de obicei, nu au fundamentare economică sau sunt justificate electoral. Conceptul de „securitate energetică”, existent în doctrina NATO, se referă strict la siguranța fizică a liniilor de transport al energiei (rețele de transport electricitate, petrol, gaz natural), ca parte a infrastructurii critice. Recenta augmentare cu „siguranța alimentării”, sintagmă regăsibilă și în documentele Uniunii Europene, are un conținut limitat și neechivoc. Astfel, este utilizat exagerat un concept vag, al cărui conținut variază semnificativ de la producătorul de energie pe bază de cărbune, prin toate formele de transport al energiei și până la consumator, care pare beneficiarul a tot ceea ce se face fără a fi nevoie de prea multe justificări. Desigur, putem vorbi despre siguranța alimentării (existența resurselor necesare pentru a furniza consumatorilor energia necesară), despre securitatea infrastructurii de producere și transport al energiei (ca infrastructură critică), despre siguranța în funcționare a infrastructurii și despre multe alte tipuri de siguranțe și securități, însă un comandament superior care să justifice decizii neeconomice sau, de multe ori, aberante nu există în condiții de pace și normalitate socială. Aspirăm la o economie de piață, o economie în care companiile și tehnologiile se nasc, trăiesc și mor. Dacă utilizăm resursele pentru a ține „muribunzii” fără speranță în viață, pierdem resurse ce pot fi utilizate în dezvoltarea noilor tehnologii și în alinierea cu industriile momentului. Amanetăm viitorul și ne bucurăm de schemele Ponzi politicianiste, în care profitul funcționării unor companii cu tehnologii învechite se întoarce doar în voturi și în satisfacerea unor interese pecuniare locale.
„Strategia energetică”, a cărei lipsă este clamată permanent în spațiul public, reprezintă, în principiu, un document în care un grup de persoane – mai larg sau mai restrâns, mai priceput sau mai puțin priceput în elaborarea de strategii, poate cu expertiză pe diversele paliere ale domeniului, dar fără prea multă dorință de a înțelege viitorurile – prelungește cumva tendințele momentului, în speranța că viitorul va fi blând și înțelegător cu actualele moduri de a produce energia. Așa arată Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, document aprobat și aflat în vigoare (HG nr. 1069/2007), și tot așa arată și propunerile succesive de modificare/completare/adăugire sau cele care vizează perioade care se întind până în anul 2050. Deși fiecare autor al acestor propuneri consideră că aduce modificări importante în viziunea pentru următoarele decenii, liniile directoare și obiectivele seamănă, cele mai multe până la suprapunere, cu cele din strategia din 2007, diferențele semnificative fiind date de gradul în care politicul a viciat gândirea celor care au elaborat analizele și estimările. O viziune curajoasă, un răspuns inovativ la problemele prezentului, o abordare bazată pe „gândire laterală” nu au existat și nici nu există prea multe șanse să apară.
Și atunci, care e problema?
O primă problemă este aceea că cei care sunt chemați să facă strategii – și nu este cazul doar la acest nivel, ci coboară până la nivelul companiilor – nu analizează „situația actuală” și prin prisma eșecului sau succesului strategiei precedente (în cazul în care există). De obicei o ignoră deși, de cele mai multe ori, vor ajunge la aceleași direcții strategice și, nu de puține ori, la aceleași obiective. Întrebarea „ce nu a mers pentru a ajunge la obiectivele propuse în strategia precedentă?” nu am auzit-o niciodată. Iată, spre exemplu, obiectivul general al strategiei energetice din anul 2007: „Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile”.
Sau obiectivele strategice stipulate în același document normativ:
„creșterea siguranței energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import;
diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de transport al acestora;
creșterea nivelului de adecvanță a rețelelor naționale de transport al energiei electrice, gazelor naturale și petrolului;
protecția infrastructurii critice;
creșterea eficienței energetice;
promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;
promovarea producerii de energie electrică și termică în centrale cu cogenerare, în special în instalații de cogenerare de înaltă eficiență;
susținerea activităților de cercetare-dezvoltare și diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile;
reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător;
utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare;
dezvoltarea piețelor concurențiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii ale gazelor cu efect de seră și servicii energetice;
liberalizarea tranzitului de energie și asigurarea accesului permanent și nediscriminatoriu al participanților la piață la rețelele de transport, distribuție și interconexiunile internaționale;
continuarea procesului de restructurare și privatizare în sectoarele energiei electrice, termice și al gazelor naturale;
continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creșterii profitabilității și accesului pe piața de capital”.
Care dintre aceste obiective credeți că poate fi eliminat dintr-o strategie „actuală”? Cel mai probabil… niciunul! Și, totuși, sunt 12 ani de la legiferarea acestei strategii, iar termenul la care obiectivele trebuie atinse tocmai ce se apropie (anul 2020). Practic, s-au făcut ceva progrese, dar obiectivele sunt realizate în mică măsură, iar motivele pentru care am pierdut 12 ani din cei în care trebuia să pregătim viitorul pare să nu intereseze pe nimeni.
Deși se pot spune multe despre modul în care sunt elaborate strategiile – instrumente de analiză și estimare preponderent subiective, lipsa unor specialiști și a unor algoritmi validați ș.a. – dăm credit celor care elaborează documentele și ajungem la momentul strategiei aprobate. Acum ne dăm seama că, în general, strategiile sunt privite ca scop în sine. Și spun asta deoarece, odată aprobate, sunt folosite pentru vitrina domeniului de activitate / companiei și nu sunt operaționalizate, nu prea se obosește cineva să identifice modalități prin care, efectiv și practic, să fie atinse obiectivele respective. Aceasta a fost soarta strategiei energetice din anul 2007 și a cam tuturor celor peste 200 de strategii legiferate în ultimii 25 de ani. Situația este similară la nivelul companiilor din domeniul energetic, unde statul este acționar majoritar sau deține pachete de acțiuni de peste 40%.
În consecință, asistăm la „împietrirea timpului”, fenomen prezent în economia românească și alimentat permanent de lipsa de înțelegere a realităților economiei de piață de către cei care administrează acțiunile companiilor de stat și de organele de control. Modul „funcționăresc” în care sunt administrate și conduse aceste companii le face necompetitive (excluse fiind din această apreciere monopolurile, care nu funcționează în piețe concurențiale reale).
Deciziile de afaceri sunt deseori decizii riscante. Uneori sunt decizii care pot produce efecte pozitive abia peste ani de zile. Lipsa apetitului pentru orice tip de risc se transferă la toate nivelurile de decizie, iar obiectivul nedeclarat al „strategiei reale” pentru multe ramuri economice sau companii este, de ceva vreme, păstrarea statu-quo-ului. Energia este într-un astfel de scenariu. Inițiativa privată este puțin încurajată, barierele de intrare în piață sunt relativ greu de depășit, iar investițiile (în senul de banii cheltuiți) de stat vizează, mai degrabă, tehnologiile trecutului. Dacă adăugăm la această imagine incompetența celor puși să gestioneze domeniul și blazarea specialiștilor sătui să se lupte cu morile de vânt, avem imaginea fidelă a unui domeniu pe care nicio strategie nu îl poate ajuta.
Continuarea luării deciziilor sub imperiul „securității energetice” și perpetuarea deprofesionalizării la nivelurile decizionale strategice reprezintă scenariul cel mai probabil pentru următoarea perioadă. Și, totuși, ce am putea face? Am putea să ne stabilim obiective ceva mai simple și mai realizabile! De exemplu, „energie ieftină și curată pentru consumatorul autohton!”. Cam ceea ce și-au propus câteva state europene cu nu mulți ani în urmă și, în bună măsură, au și realizat, fără a păzi zilnic „securitatea energetică” și a deplânge permanent lipsa „strategiei energetice”. Apoi, am putea încerca să identificăm modelul economiei românești, care să genereze prioritățile economice și, subsecvent, nevoile energetice. De asemenea, am mai putea să valorificăm cea mai ieftină sursă de energie – eficiența energetică. Și, în general, am putea face multe lucruri la îndemâna unor oameni care vor rezultate pentru consumator și industrie și nu documente pentru vitrină.
Energia este un mijloc, este hrana celulelor societății, necesară pentru ca acestea să-și îndeplinească rolul. Trebuie să fie ieftină și curată! Ieftină, pentru a fi competitivi la nivelul celorlalte ramuri economice, și curată, pentru a lăsa urmașilor noștri un mediu în care să poată trăi sănătoși.
Eficiența energetică a devenit o prioritate la nivel global, dar și în politicile Comisiei Europene, pe care România are obligația să le implementeze. Măsurile concrete de eficiență energetică nu mai pot fi amânate la nivel național, mai ales în clădiri, unde ne petrecem 90% din timp. Creșterea performanței energetice a acestora va conduce nu doar la reducerea facturilor, ci și la îmbunătățirea sănătății și productivității muncii, datorită unei calități mai bune a aerului interior, au susținut experții prezenți la Forumul România Eficientă, organizat de Energy Policy Group.
Unii dintre cei mai cunoscuți specialiști la nivel național și european au dezbătut în cadrul Forumului România Eficientă, organizat ieri în București, beneficiile, dar și dificultățile în implementarea măsurilor de creștere a eficienței energetice, precum gradul redus de informare al populației, dar și problemele clarității legislative și capacității instituționale a autorităților.
„Este momentul să punem vorbele în acord cu faptele la noi în țară, pentru că nu cred că mai avem luxul să menținem la un nivel declarativ proiectele și intențiile noastre legate de eficiență energetică. Este timpul să punem la punct instrumente și programe concrete prin care să finanțăm eficiența energetică în România”, a declarat Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei și coordonator al proiectului România Eficientă.
Curs pentru formarea de manageri energetici
În cele cinci luni de la demararea proiectului România Eficientă, au fost organizate cursuri de formare pe tema managementului energetic pentru funcționari ai administrației publice locale, cu lectori reputați, pentru clarificarea oportunităților și a instrumentelor disponibile. De asemenea, au avut loc acțiuni de informare și educare publică, dar și realizarea unui amplu sondaj cantitativ al opiniei publice pe tema eficienței energetice. În parteneriat cu UPB și ANRE, va fi organizat un curs pentru formarea de manageri energetici, al căror rol este esențial pentru proiectarea și implementarea măsurilor de eficientizare la nivel local.
Beneficiile eficienței energetice se reflectă nu doar în scăderea facturilor, ci și în creșterea confortului și într-un impact mai mic asupra mediului și al consumului de resurse energetice.
„Cred că eficiența energetică este foarte importantă, pentru că energia reprezintă fundamentul vieții noastre. Nu putem trăi fără căldură, electricitate, mobilitate. Energia consumată are însă și un impact asupra mediului, deci trebuie să o utilizăm eficient. După cum vedem, generațiile tinere au așteptări foarte exigente de la noi”, a declarat, la rândul său, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, sponsorul proiectului România Eficientă.
În Europa, peste 65 de milioane elevi și aproape 4,5 milioane profesori petrec între 170 și 190 de zile anual la școală și aproximativ 70% din acest timp este petrecut în interiorul clasei.
„Asigurarea unui climat interior bun în școli este esențial pentru a proteja procesul educațional al copiilor și sănătatea lor. Calitatea aerului ar putea stimula performanța elevului cu până la 15%, cu un efect pozitiv asupra vitezei de lucru, nivelului de atenție și concentrare”, a susținut Mihai Moia, Director Executiv al Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF), unul dintre partenerii implicați în proiectul România Eficientă.
La nivel european, unul din trei copii trăiește în clădiri nesănătoase, ceea ce îi expune la risc ridicat de a se confrunta cu probleme de sănătate nedorite, precum astmul, a mai spus reprezentantul ROENEF, citând datele unui studiu efectuat în domeniu – Healthy Homes Barometer 2019.
Productivitatea muncii crește cu 12% într-o clădire de birouri renovată
De asemenea, 90 milioane de studenți își petrec zilele în clădiri de învățământ, iar 80 de milioane de muncitori petrec câte 8 ore în fiecare zi la birou, a arătat Mariangiola Fabbri, director de Cercetare în cadrul Institutului European pentru Performanța Clădirilor (BPIE), unul dintre cele mai importante think-tank-uri la nivel european în domeniu.
„Studiile arată că o calitate slabă a aerului interior poate afecta semnificativ sănătatea ocupanților, prezența, concentrarea, ori performanța de muncă sau învățare. Ele mai indică o creștere de 12% a productivității într-o clădire de birouri renovată”, a declarat reprezentanta BPIE, în cadrul Forumului România Eficientă.
Astfel, politicile de sănătate și de energie ar trebui coordonate, iar în sistemele de colectare a datelor privind eficiența energetică ar trebui incluși indicatori privind sănătatea clădirilor.
România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, companie care contribuie financiar cu o sponsorizare a programului în valoare de 4 milioane de euro până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național multianual de eficiență energetică, cel puțin până în 2022. România Eficientă își propune să susțină atingerea țintelor de eficiență energetică ale României asumate la nivel european în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea de proiecte concrete de renovare profundă a unor clădiri publice, în diferite regiuni ale țării.
Partenerii principali ai EPG în proiectul România Eficientă sunt Universitatea Politehnica București (UPB), ANRE și Organismul Național pentru Standardizare (ASRO). Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.
De mii de ani, continentul eurasiatic a jucat un rol important în dezvoltarea societății umane. În ultimele sute de ani, de la construcția căii ferate din Siberia din secolul al XIX-lea până la construcția podului continental eurasiatic din anii 1990, popoarele din Asia și Europa au început să promoveze Asia-Europa Unicom, dar cu puțin succes. Odată cu trecerea timpului, s-a maturizat sprijinul pentru realizarea visului Asia-Europa Unicom: globalizarea economică a îmbunătățit legăturile dintre țările asiatice și europene, autostrăzile și modernizarea căilor ferate au îmbunătățit accesibilitatea, iar necesitățile de cooperare dintre UE și China au crescut, la fel cum a crescut și atracția dintre Asia și Europa. Asia-Europa Unicom are nevoie de un mecanism echitabil și durabil de coordonare care să răspundă nevoilor tuturor părților și să mobilizeze toate părțile pentru a transforma oportunitățile timpurilor în rezultate reale.
Istoria este cel mai bun profesor. Drumul vechi al mătăsii, primul care a conectat Asia și Europa, poate parcurge mii de kilometri și durează de mii de ani datorită faptului că țările de-a lungul drumului au obținut o cooperare pașnică, deschisă și inclusivă, de învățare reciprocă și beneficii reciproce, ceea ce poate fi considerat cea mai bună referință. Inițiativa Belt and Road este cea mai bună cale de a revigora spiritul vechiului drum al mătăsii. Principiul de participare egală la negociere și execuție precum și beneficii comune este regula de aur pentru a promova Belt and Road. Indiferent că planifică un plan de cooperare sau de implementare a unui proiect specific, acesta este discutat de către participanți. Nu există un participant mai important, ci toate părțile participă la nivel de egalitate, nu există o operațiune secretă, ci se insistă asupra deschiderii și transparenței, niciun câștigător nu obține toate avantajele, ci căutând beneficii reciproce și câștigul este unul comun. Cooperarea include comunicarea politică, conectivitatea facilităților, îmbunătățirea comerțului, finanțarea capitalului și unirea inimilor oamenilor. Scopul final este de a consolida interconectarea diferitelor părți, de a aprofunda cooperarea pragmatică și de a spori bunăstarea oamenilor din toate țările.
Acestea sunt acțiunile de care au nevoie Asia-Europa Unicom și întreaga dezvoltare globală. În contextul numeroaselor provocări și incertitudini din economia mondială actuală, Belt and Road pledează pentru construirea unei economii mondiale deschise, inclusive, durabile și concentrate pe oameni pentru a promova prosperitatea comună. Președintele Elveției, Ueli Maurer, a declarat: „Inițiativa Belt and Road este orientată spre viitor și contribuie la promovarea globalizării economice”. Președintele Maurer a vorbit despre aspirațiile comune ale multor țări și a explicat de ce Belt and Road este salutată și susținută de tot mai multe țări. În prezent, peste 150 de țări și organizații internaționale au semnat un acord de cooperare cu China în cadrul inițiativei Belt and Road.
Rezultatele fructuoase sunt cele mai puternice adnotări ale inițiativei Belt and Road. Rata de creștere a importurilor și exporturilor Chinei de-a lungul Belt and Road este cu mult mai mare decât rata generală de creștere a comerțului exterior al Chinei, rata de creștere a importurilor o depășește pe cea a exporturilor, iar dezechilibrul comercial continuă să se îmbunătățească. Construirea a aproximativ 80 de zone de cooperare economică și comercială în țările de-a lungul rutei înseamnă o investiție cumulată de peste 27 miliarde de dolari. Numărul de trenuri China-Europa a atins 13.000, ajungând în 15 țări, inclusiv Regatul Unit, Polonia și Cehia. În Duisburg, Germania, au fost create mai mult de 6.000 de locuri de muncă numai în sectorul logistic legat de trenurile China-Europa. Cercetările recente efectuate de instituții internaționale, cum ar fi Banca Mondială, demonstrează că cooperarea Belt and Road va reduce costurile comerțului mondial cu 1,1% până la 2,2%, ceea ce va spori rata de creștere economică globală cu cel puțin 0,1% în 2019.
Proiectele majore s-a schimbat de la design la program bine conturat. Prin participare la cooperările Belt and Road, Maldivele au creat primul pod transversal, iar Jamaica, Muntenegru, Uganda și alte țări au construit prima autostradă. A început construcția căii ferate de mare viteză din Indonezia și a căii ferate care va uni Ungaria cu Serbia, iar perspectiva interconexiunii se îmbunătățește în mod constant. Cooperarea financiară în cadrul Belt and Road s-a dezvoltat rapid și a dus la finanțarea proiectelor mari. Acum trei ani, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat primul proiect de finanțare comună cu Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, iar Fondul European de Investiții și Fondul Rutier de Mătase au înființat un fond mutual de investiții și au făcut investiții reale. Participarea instituțiilor financiare internaționale a îmbogățit fondurile, ceea ce reprezintă o manifestare vie a cooperării proiectelor mari în conformitate cu normele și standardele internaționale.
Situată în zona centrală a continentului eurasiatic, România are ieșire la Marea Neagră și este străbătută de fluviul Dunărea, are condiții bune pentru transportul multimodal, cum ar fi transportul maritim, de apă, feroviar și rutier, și poate juca un rol esențial în Asia-Europa Unicom. Inițiativa Belt and Road folosește infrastructura ca piatră de temelie a conectivității. România își poate înlătura neajunsurile în porturi, drumuri și căi ferate prin cooperarea în cadrul Belt and Road, punând bazele unei creșteri economice durabile. „Pentru a fi bogat, mai întâi construiește drumul”, acesta este unul dintre trucurile Chinei de a-și menține creșterea economică rapidă de zeci de ani.
Este de remarcat faptul că de la începutul acestui an China și România au făcut progrese remarcabile în cooperarea proiectelor mari. China General Nuclear Power Corporation, CGN, a semnat un acord cu Nuclearelectrica din România pentru a înființa o societate mixtă. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă se mișcă într-o direcție pozitivă. Grupul China Communications Construction Group, în colaborare cu companii locale din Turcia, Franța și România, negociază cu guvernul român proiectul de autostradă Ploiești-Brașov, deschizând un nou model de cooperare 1 + N pentru a contribui la obținerea de beneficii reciproce și rezultate rentabile. În cazul în care proiectul este finalizat, locuitorii Bucureștiului vor putea avea mai mult timp pentru schi în timpul iernii decât pentru drum. Belt and Road sprijină rețeaua transeuropeană de transport, iar China și România pot găsi multe oportunități de cooperare în viitor. La cel de-al doilea forum al summit-ului de cooperare internațională Belt and Road, președintele chinez, Xi Jinping, a descris detaliat principiile, conceptele și obiectivele Belt and Road. Aceasta este cea mai recentă evoluție a inițiativei Chinei Belt and Road, bazată pe schimbările și cerințele țărilor de-a lungul timpurilor.
Inițiativa Belt and Road avansează cu timpul, iar cooperarea bilaterală dintre China și România are o istorie îndelungată și arată din ce în ce mai dinamică. Anul acesta marchează aniversarea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România și aniversarea celor 15 ani de la stabilirea unui parteneriat amical de cooperare. În fața noilor oportunități istorice, există motive să credem că cooperarea dintre cele două țări în cadrul Belt and Road va găsi mai multe puncte de interes. Adâncirea relațiilor chino-române va contribui mai mult la interconectarea Asia-Europa.
Președintele chinez, Xi Jinping, și alți lideri modiali prezenți la cea de-a 22-a întâlnire informală a liderilor APEC ce a avut loc în 2014 la Beijing
China, Rusia, Georgia, Elveția și alte țări au fost implicate în semnarea unui ghid cu privirea la finanțarea Belt and Road pe 14 mai 2017
Președintele chinez, Xi Jinping, ținând discursul de deschidere al celui de-al 11-lea summit G20, desfășurat în orașul Hangzhou, provincia Zhejiang, la 4 septembrie 2016
Negocierea acordului de liber schimb China-Georgia în cadrul primului forum al Summit-ului privind Cooperarea Internațională Belt and Road din mai 2017
La 26 septembrie 2015, Summit-ul ONU pentru Dezvoltare a avut loc la sediul ONU din New York. Președintele chinez, Xi Jinping, a explicat pe deplin în cadrul întâlnirii ideea de dezvoltare cu nucleul corectitudinii, deschiderii, exhaustivității și inovației.
Masa rotundă a Summit-ului Cooperarea internațională Belt and Road cu privire la sinergizarea politicilor și strategiilor de dezvoltare Belt and Road spre îmbunătățirea conectivității și promovarea schimbului people-to-people; 15 mai, 2017, Centrul Internațional de Convenții Yanxi din Beijing
Construirea proiectului Yamal GNL, cel mai mare proiect de cooperare chino-rusească de petrol și gaze de peste mări. În 2014, când devalorizarea rublei rusești a pus proiectul într-o situație dificilă, Băncile de Dezvoltare și de Export-Import ale Chinei au oferit un sprijin financiar echivalent cu 12 miliarde de dolari, fiind un exemplu tipic al finanțării Belt and Road
Stațiile solare termoenergetice Tower din NOOR III, proiect construit de China Electric Power Construction Group. Cu o suprafață de 750 de hectare și o capacitate de 150 MW, NOOR este până în prezent proiectul de energie termică solară cu cea mai mare capacitate din lume și un proiect reprezentativ de co-construire a inițiativei Belt and Road dintre China și Maroc
1 ianuarie 2018, mecanicul de tren este pregătit să intre în cabină pentru a pleca pe noua cale ferată Addis Abeba-Djibouti, ce leagă capitalele Etiopiei și Africii de Est. După deschiderea sa spre trafic, timpul de transport de la Addis Abeba la Djibouti a fost scurtat de la 3 zile la 10 ore.
Președintele chinez, Xi Jinping, împreună cu liderii străini care au participat la primul CIIE (China International Import Expo), ce a avut loc între 5 și 10 noiembrie 2018 la Shanghai. A fost prima expoziție națională din China despre import având 3.600 de întreprinderi din peste 130 de țări care au semnat un contract pentru a participa la Expo.
În cadrul mecanismului de cooperare Gold Brick, Fuyao Glass Group a investit, în 2011, 200 de milioane de dolari pentru construirea unei noi fabrici în Rusia, cu 90% angajați ruși. Imaginea prezintă un atelier din cadrul Fuyao Glass Group.
***
În cei cinci ani de la propunerea inițiativei Belt and Road, China a semnat acorduri de liber schimb cu 13 țări dezvoltate în comun. Proiectele de investiții ale Chinei privind co-construirea Belt and Road includ construirea căilor ferate Mombasa-Nairobi, Addis Abeba-Djibouti, China-Thailanda și Ungaria-Serbia. Cu o creștere anuală de 7,2% și o investiție totală de 70 de miliarde de dolari, aceste proiecte au promovat în mod eficient cooperarea economică cu beneficii reciproce între China și alte țări implicate.
De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2019 – 2020, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult.
Programul, aflat la 20 de ani de la prima ediție, este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene. Totodată, contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de către mass-media internațională.
Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:
Un training specializat, susținut în România de către experți în teme europene și economice;
O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;
La încheierea primei etape vor fi selectați jurnaliștii care vor continua programul.
La ediția 2019 – 2020 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:
Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.
Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecția pe baza unui interviu.
Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 1 septembrie 2019 (inclusiv), cu mențiunea Bursele JTI pentru Jurnaliști.
Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.
Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști.
Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.
Dosarele de înscriere se pot depune fie online, prin intermediul site-ului www.bursejti.ro, la adresa contact@bursejti.ro, precum și print la adresa: Ad Media Consult, str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190.
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de statele membre ale ONU în 2015, reprezintă un răspuns la problemele sociale, economice și de mediu ale lumii. Într-o abordare holistică, documentul cuantifică 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD/SDG) care țin de toate domeniile vieții noastre, și sociale, și economice, și de mediu și 169 de ținte de care nu putem să nu ținem cont în ceea ce ne propunem să facem în perioada următoare.
Cele 17 obiective ale Agendei 2030 sunt:
1) Fără sărăcie; 2) Foamete „zero”; 3) Sănătate și bunăstare; 4) Educație de calitate; 5) Egalitate de gen; 6) Apă curată și sanitație; 7) Energie curată și la prețuri accesibile; 8) Muncă decentă și creștere economică; 9) Industrie, inovație și infrastructură; 10) Inegalități reduse; 11) Orașe și comunități durabile; 12) Consum și producție responsabile; 13) Acțiune climatică; 14) Viață activă; 15) Viață terestră; 16) Pace, justiție și instituții eficiente; 17) Parteneriate pentru realizarea obiectivelor. Care dintre aceste obiective e mai important? Toate sunt importante, se intersectează.
Uniunea Europeană a dorit de la început să fie lider în implementarea Agendei 2030 și s-a dovedit cel mai activă în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Totuși, încă nu suntem în faza în care UE să fi definit ce vrea prin strategiile sectoriale pentru 2030. Președinția la Consiliul UE în semestrul I din 2019 aduce României oportunitatea de a juca un rol esențial în acțiunea pentru viitorul Uniunii Europene: avem o ocazie unică, să fim un catalizator al deciziilor UE în ceea ce privește Agenda 2030. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României s-a pregătit în acest sens.
Președinția Consiliului UE aduce României oportunitatea rolului de catalizator al deciziilor europene în implementarea Agendei 2030.
Pentru implementarea obiectivelor Agendei 2030 în România este important să avem o voință politică. Sub acest aspect, ambele camere ale Parlamentului României și-au declarat susținerea pentru implementarea celor 17 obiective și în aprilie 2016 au adoptat o declarație politică foarte puternică pentru instituționalizarea a ceea ce ne dorim legat de obiectivele Agendei 2030. Pentru consolidarea cadrului instituțional, pe baza declarației, în mai 2017 a fost înființat prin HG nr. 313/2017 Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu sarcina de a coordona și monitoriza implementarea celor 17 obiective. În momentul de față, relația interinstituțională se face prin abordare multinivel, multitematic, multisectorial.
Banca Națională este o instituție care vede destul de bine problemele cu care se confruntă societatea românească; sunt probleme multe, complicate. Noi suntem foarte interesați de a găzdui, de a organiza dacă ne stă în putință, dezbateri de calitate pe astfel de probleme economice, financiare, evenimente culturale.
Bineînțeles, nu vrem să le mărim frecvența până la a plictisi societatea, nu vrem nici să abuzăm de răbdarea audienței. Totodată, din punctul de vedere al Academiei Române, cred că țara are nevoie de dezbateri pe baze academice în sensul solid al cuvântului. Academic înseamnă un format de dezbateri reglementat, încadrat în niște rigori, pentru ca dezbaterile să aibă un scop și să ajungă la niște concluzii.
Așa se prefigurează tema inițiată de ASPES, cu subiecte extrem de interesante, preocupante. Acesta este motivul pentru care Secția de Științe Economice, Sociologie și Juridice a Academiei Române intră în parteneriat cu ASPES, cu ceilalți organizatori pentru o dezbatere de idei, de teze, de opinii pe baze academice, care să ajungă la rezultate concrete.
În numărul din decembrie 2018 al revistei ECONOMISTUL, dedicat Centenarului înfăptuirii României Mari, Daniel Apostol se întreba: „Creștem sau descreștem la împlinirea Centenarului? Cum ne pregătim pentru următorii 100 de ani? Și deloc de ignorat: încotro merge astăzi România?”.
Eu mi-aș permite să dau un răspuns la întrebarea lui Daniel Apostol: „Deocamdată România crește, dar nu se dezvoltă”.
Încă din primul număr al apariției publicației ECONOMISTUL ca revistă, subsemnatul am deschis editorialul cu întrebarea: „Ce facem cu economia României?”.
De atunci și până astăzi, cu o consecvență evidentă, în paginile sale
ECONOMISTUL a abordat număr de număr probleme majore ale economiei, prin opinii ale specialiștilor, analize instituționale, dar, mai ales, prin prezentarea de propuneri și soluții pentru reconfigurarea unei economii a României în care să primeze interesul național, dar evident printr-o integrare accelerată în UE, o uniune care ea însăși este într-un proces de restructurare.
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, subliniază că intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2025 („Legea Nordis”) marchează o reformă majoră în domeniul dreptului imobiliar, consolidând semnificativ protecția cumpărătorilor de apartamente în faza de proiect și impunând obligații stricte dezvoltatorilor imobiliari. Noile reglementări vizează creșterea siguranței juridice prin introducerea formei autentice și a înscrierii în Cartea funciară a promisiunilor de vânzare, instituirea conturilor bancare separate pentru avansuri, limitarea utilizării acestora și reglementarea riguroasă a preapartamentării. În același timp, legislația creează un cadru mai sever de responsabilitate pentru dezvoltatori și reduce riscurile asociate insolvenței, întârzierilor sau proiectelor nefinalizate, însă aplicarea corectă a noilor norme și valorificarea remediilor legale disponibile necesită o analiză atentă și asistență juridică specializată, atât pentru cumpărători, cât și pentru investitori.
Intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2025, cunoscută în mod uzual drept „Legea Nordis”, reprezintă una dintre cele mai importante reforme legislative în materia dreptului imobiliar din ultimii ani, întrucât modifică fundamental modul în care sunt protejați cumpărătorii de apartamente în faza de proiect. Legea stabilește obligații sporite pentru dezvoltatori, pornind de la nivelul calitativ al construcției și continuând cu necesitatea existenței unor garanții financiare concrete, instituirea contului bancar separat pentru încasarea avansurilor și efectuarea corectă a operațiunilor de preapartamentare. Astfel, noile prevederi oferă un cadru juridic clar, menit să prevină riscurile generate în trecut de proiectele imobiliare sistate, nefinalizate sau executate necorespunzător.
Promisiuni de vânzare și apartamente viitoare: Obligațiile dezvoltatorilor, forma autentică și înscrierea în Cartea funciară
Primul element important introdus de Legea nr. 207/2025 privește cadrul tehnic și juridic al dezvoltării imobiliare, stabilind obligații clare pentru dezvoltatori în ceea ce privește nivelul calitativ al construcției, obținerea avizelor și efectuarea recepțiilor. Legea impune și responsabilitatea dezvoltatorului de a soluționa neconformitățile apărute pe durata execuției și de a preda cartea tehnică a construcției proprietarului. Aceste cerințe sunt esențiale pentru protejarea intereselor cumpărătorilor, întrucât documentația corect întocmită, verificată și înscrisă în Cartea funciară determină modul în care viitorul drept de proprietate va fi consolidat și recunoscut. Într-un context în care proiectele imobiliare pot fi afectate de dificultăți financiare, acumularea de datorii, insolvența firmelor sau chiar riscul falimentului firmei, reglementarea strictă a procedurilor de execuție și predare contribuie la menținerea stabilității raportului juridic și a garanțiilor aferente viitorului titlu de proprietate.
O modificare esențială adusă de Legea nr. 207/2025 este aceea că promisiunile de vânzare, promisiunile de cumpărare sau promisiunile bilaterale de vânzare-cumpărare având ca obiect unitățile individuale din cadrul condominiului viitor sau locuințele individuale viitoare se încheie numai în formă autentică. Notarul public are obligația de a solicita notarea în Cartea funciară a promisiunii de vânzare-cumpărare fie în ziua întocmirii, fie cel târziu în următoarea zi lucrătoare, astfel devine o condiție prealabilă pentru validitatea actului. Aceste măsuri sporesc siguranța juridică în materia dreptului imobiliar, deoarece conferă opozabilitate antecontractelor și permit cumpărătorilor să își protejeze drepturile inclusiv în situații critice, precum declanșarea procedura insolvenței, circumstanțe în care operațiunile de înscriere și publicitate imobiliară devin decisive pentru conservarea titlului de proprietate.
Totodată, convențiile de rezervare se pot încheia pentru maximum 60 de zile, iar sumele plătite ca rezervare nu pot depăși 5% din preț, orice sumă ce depășește acest prag fiind sancționată cu nulitatea absolută a convenției, conform art. 22 alin. (5) din lege. În caz de culpă exclusivă a dezvoltatorului, acesta trebuie să restituie integral, în termen de 30 de zile, sumele primite în baza convenției de rezervare.
Un aspect important de reținut atât pentru dezvoltatori, cât și pentru cumpărători, întrucât pot fi afectate și drepturile acestora, sunt eventualele neînțelegeri și dispute cu vecinii complexului imobiliar, care pot intenta o acțiune în anulare a autorizației de construire în instanță. În această situație, proiectul poate fi suspendat, iar aceste acțiuni paralizează activitatea dezvoltatorului și întârzie semnificativ finalizarea proiectului, afectând direct termenul de predare a apartamentelor și generând riscuri sau chiar pierderi financiare semnificative.
Cont bancar separat și utilizarea avansurilor: Garanții financiare pentru cumpărători
Pentru a proteja sumele de bani plătite de cumpărători, legea impune ca avansurile achitate în baza promisiunii de vânzare-cumpărare să fie depuse într-un cont bancar distinct al dezvoltatorului, dedicat exclusiv edificării proiectului pentru care s-a plătit avansul, potrivit art. 22 alin. (6)–(7) din Legea nr. 207/2025. Mai mult, utilizarea acestor sume este strict reglementată și limitată: ele pot fi cheltuite doar în scopul dezvoltării proiectului și numai cu ștampila „bun de plată” a persoanei responsabile/dirigintelui de șantier. Există și limite procentuale clare: maximum 25% din preț poate fi alocat părții de rezistență și, după finalizarea acesteia, maximum 20% din preț pentru partea de instalații. Utilizarea avansurilor în alte scopuri decât cele prevăzute de lege este interzisă și sancționată cu o amendă de 1% din cifra de afaceri a dezvoltatorului înregistrată în anul anterior, dacă fapta nu constituie infracțiune. Aceste măsuri vizează prevenirea riscului ca dezvoltatorul să intre în insolvență sau faliment din cauza deturnării fondurilor, un risc major pentru cumpărător.
În situațiile în care dezvoltatorul nu își respectă obligațiile legale sau contractuale privind depozitarea și utilizarea avansurilor, sau atunci când există indicii temeinice privind iminenta insolvență, legislația conferă cumpărătorilor posibilitatea de a solicita instanței emiterea unei hotărâri judecătorești care să producă efecte similare unui contract, în temeiul art. 1.669 Cod civil. Astfel, cadrul legal asigură cumpărătorilor o protecție suplimentară, oferind nu doar remedii civile pentru recuperarea sumelor plătite, ci și instrumente preventive împotriva riscului de pierdere a avansurilor în cazul neexecutării obligațiilor de către dezvoltator.
Preapartamentarea și actualizarea cărților funciare: Proceduri cadastrale pentru unități viitoare
Preapartamentarea reprezintă una dintre cele mai importante garanții pentru cumpărătorii de apartamente în faza de proiect. Conform art. 26 alin. (9)–(11) din Legea cadastrului nr. 7/1996, operațiunea de preapartamentare se realizează pe baza unui act autentic întocmit în temeiul documentației cadastrale recepționate de OCPI, întocmite în baza autorizației de construire. Prin această procedură se deschid cărți funciare individuale pentru toate unitățile viitoare ale condominiului, cu mențiunea „bun viitor”. Dacă proiectul suferă modificări ulterioare cu privire la numărul unităților, actualizarea cărților funciare se face printr-un nou act autentic, fără acordul promitentului cumpărător, cu excepția situațiilor în care se modifică suprafața totală sau amplasamentul unității, caz în care acordul cumpărătorului este indispensabil.
Abia după finalizarea construcției și semnarea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, urmat de certificatul de atestare, se realizează apartamentarea propriu-zisă și actualizarea cărților funciare definitive. Astfel, dezvoltatorul are responsabilitatea de a finaliza proiectul și poate promite înstrăinarea unității individuale doar după notarea autorizației de construire în Cartea funciară, realizarea operațiunii de preapartamentare pentru condominiile viitoare și deschiderea cărților funciare individuale pentru unitățile viitoare.
În completarea acestor garanții, cumpărătorii au dreptul de a iniția executarea silită asupra dezvoltatorului, inclusiv prin poprirea conturilor acestuia, ca măsură de protecție a drepturilor lor și de recuperare a avansurilor sau a sumelor plătite, în special în situațiile în care apar litigii între dezvoltator și proprietar, întârzieri ale proiectului sau dificultăți financiare ale dezvoltatorului.
Remediile juridice ale cumpărătorului în caz de neexecutare a obligațiilor de către dezvoltatorul imobiliar
În fața riscurilor inerente unui proiect imobiliar, cum ar fi întârzierile în construcție, contestațiile care pot duce la anularea autorizației de construire sau cel mai mare risc, intrarea dezvoltatorului în procedura insolvenței, cumpărătorii dispun de o serie de remedii juridice.
Regimul remediilor juridice este esențial pentru situațiile în care dezvoltatorul nu își îndeplinește obligațiile, iar cumpărătorul este expus riscului pierderii avansului, întârzierilor semnificative sau chiar imposibilității obținerii apartamentului. Remediile includ: acțiuni privind rezoluțiunea promisiunii de vânzare, obținerea unei hotărâri care ține loc de contract în temeiul art. 1.669 Cod civil, inițierea executării silite, poprirea conturilor dezvoltatorului, acțiuni în daune, precum și formularea declarației de creanță în cazul deschiderii procedura insolvenței.
De asemenea în măsura în care dezvoltatorul intră în insolvență, cumpărătorul poate formula o declarație de creanță și poate solicita instanței obligarea dezvoltatorului la executarea contractului, însă pentru a fi admisă, legea insolvenței impune condiții stricte, conform art. 131:
prețul a fost achitat integral sau poate fi plătit la cerere, iar bunul este deja în posesia cumpărătorului
prețul nu este mai mic decât valoarea de piață a bunului
bunul nu este esențial pentru planul de reorganizare
promisiunea să fie înscrisă în Cartea Funciară în cazul imobilelor
„Noile măsuri de protecție a cumpărătorilor trebuie tratate cu mare atenție pentru a evita pierderi financiare semnificative, mai ales în fața riscului privind o firmă în insolvență”, Dr. Radu Pavel, a declarat Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
În concluzie, Legea Nordis 2025 aduce un set de garanții legislative esențiale pentru cumpărătorii de apartamente în faza de proiect, impunând obligații stricte dezvoltatorilor imobiliari, precum notarea acestora în Cartea Funciară, precum și achitarea avansurilor într-un cont bancar distinct, sub un regim de utilizare strict controlat. Cu toate acestea, principala cauză a pierderii banilor de către cumpărători rămâne insolvența dezvoltatorului, iar remediile legale, deși există, sunt condiționate de respectarea strictă a cerințelor procedurale și de data certă a contractelor
Sectorul comerțului cu aparate electrocasnice a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri totală de 19,2 miliarde lei, cu un avans de 12,4% față de anul anterior, potrivit platformei de analiză financiară RisCo.ro. Profitul net cumulat al companiilor din domeniu a fost de 290,6 milioane lei, iar numărul total de angajați a ajuns la 9.468.
În acest context, două dintre cele mai mari companii din segmentul magazinelor specializate sunt Altex România și Flanco Retail, ale căror rezultate financiare arată evoluții diferite în ultimii ani.
Care sunt rezultatele financiare ale Altex România?
În ultimii trei ani, Altex România a raportat o creștere constantă. Cifra de afaceri a urcat de la 6,5 miliarde lei în 2022 la 7 miliarde lei în 2023 și 7,7 miliarde lei în 2024. Profitul net a crescut de la 115 milioane lei în 2022 la 146 milioane lei în 2023, iar în 2024 a avansat puternic, ajungând la 380 milioane lei, nivel de peste două ori mai mare față de anul anterior. Numărul angajaților a ajuns la 3.728, iar compania operează 124 de puncte de lucru active la nivel național.
Cifra de afaceri a Altex România
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul Altex România
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Acționariatul este format din Dan Constantin Ostahie, cu o participație de 73,45%, Dan Ostahie Holding SRL, cu un procent de 14,51%, și Real Estate SRL, cu 12,03%.
Cum raportează Flanco Retail în ultimii trei ani?
Pentru Flanco Retail, evoluția a fost diferită. Cifra de afaceri a crescut de la 1,1 miliarde lei în 2022 la 1,3 miliarde lei în 2023 și 1,4 miliarde lei în 2024, însă profitul de 4,7 milioane lei în 2022 s-a transformat în pierdere de 11,4 milioane lei în 2023 și pierdere de 12,5 milioane lei în 2024. Numărul angajaților a ajuns la 1.451, iar compania deține 157 de puncte de lucru active, peste nivelul raportat de Altex.
Cifra de afaceri a Flanco Retail
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul Flanco Retail
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Acționariatul Flanco Retail este format din două persoane fizice: Stanciu Iulian Gabriel, cu o participație de 95%, și Sîrbu Dragoș Nicolae, cu 5%. Stanciu Iulian Gabriel este totodată acționar în Dante International SA (eMAG), unde deține 11,77% din capital.
Evoluția pieței în ultimii trei ani
Datele RisCo.ro arată o piață în creștere. Cifra de afaceri totală a industriei a ajuns la 19,2 miliarde lei în 2024, față de 17,1 miliarde lei în 2023 și 15,8 miliarde lei în 2022. Profitul net cumulat s-a situat la 290,6 milioane lei în 2024, în ușoară scădere față de 317,2 milioane lei în 2023 și 321 milioane lei în 2022.
În clasamentul companiilor din domeniu, Dante International SA (eMAG) rămâne cel mai mare jucător. În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 9 miliarde lei și o pierdere netă de 191,5 milioane lei.
În 2024, Altex și Flanco au însumat 9,1 miliarde lei cifră de afaceri, ceea ce reprezintă 47% din piața totală. Din punct de vedere al cotei de piață, Altex a generat 40% din cifra de afaceri a întregului sector, iar Flanco doar 7%.
La nivelul cifrei de afaceri, Altex este semnificativ mai mare decât Flanco, cu venituri de aproximativ șapte ori peste nivelul raportat de Flanco în 2024.
Conform unui comunicat al Institutului National de Statistică în trimestrul III 2025 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 59633,4 milioane lei, în creștere cu 8,8%, comparativ cu trimestrul III 2024.
În primele 11 luni ale anului 2025 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 143196,5 milioane lei, în creștere cu 3,9%, comparativ cu perioada similară a anului 2024.
Investițiile nete realizate în economia națională, în trimestrul III 2025 față de trimestrul III 2024
trim. III 2024 – milioane lei, prețuri curente –
trim. III 2025 – milioane lei, prețuri curente –
Indici de preț în % față de trim. III 2024
Indici de volum în % față de trim. III 2024
Structură (%)
trim. III 2024
trim. III 2025
TOTAL
51318,8
59633,4
106,8
108,8
100,0
100,0
Lucrări de construcții noi
31892,3
37836,5
107,8
110,1
62,1
63,4
Utilaje (inclusiv mijloace de transport)
13544,2
16441,9
103,3
117,5
26,4
27,6
Alte cheltuieli 1)
5882,3
5355,0
110,6
82,3
11,5
9,0
1) cheltuieli pentru lucrări geologice și de foraj, pentru cumpărarea animalelor de muncă, de producție și reproducție, plantații de viță de vie, pomi, împăduriri, cheltuieli pentru achiziționarea obiectelor de inventar gospodăresc de natura mijloacelor fixe, cheltuieli pentru studiile de cercetare și proiectare legate de obiectivele de investiții și pentru serviciile aferente transferului de proprietate
În trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul III 2024, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 8,8%, ca urmare a creșterii înregistrate la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 17,5% și la lucrări de construcții noi cu 10,1%. Scădere s-a înregistrat la elementul de structură alte cheltuieli de investițiicu 17,7%.
Investițiile nete realizate în economia națională, în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025 față de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2024
1.I-30.IX. 2024 – milioane lei, prețuri curente –
1.I-30.IX. 2025 – milioane lei, prețuri curente –
Indici de preț în % față de 1.I-30.IX. 2024
Indici de volum în % față de 1.I-30.IX. 2024
Structură (%)
1.I-30.IX. 2024
1.I-30.IX.2025
TOTAL
130515,7
143196,5
105,6
103,9
100,0
100,0
Lucrări de construcții noi
79333,4
90067,8
106,3
106,8
60,8
62,9
Utilaje (inclusiv mijloace de transport)
35607,1
37426,9
102,4
102,7
27,3
26,1
Alte cheltuieli 1)
15575,2
15701,8
108,5
92,9
11,9
11,0
În perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2024, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 3,9%, creștere înregistrată la elementele de structură: lucrări de construcții noi cu 6,8% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,7%. Scădere s-a înregistrat la elementul de structură alte cheltuieli cu 7,1%.
În luna cadourilor, City Park Mall devine locul unde dorințele de Crăciun prind viață, iar atmosfera festivă îi întâmpină pe vizitatori la fiecare pas. Decorul de poveste, luminițele de sărbători și activitățile pregătite creează cadrul ideal pentru timp petrecut alături de cei dragi și pentru alegeri inspirate ale cadourilor.
Între 13 și 23 decembrie, în intervalul 14:00-20:00, standul de împachetare îi așteaptă pe toți vizitatorii să-și transforme orice cadou într-o surpriză cu adevărat specială. Pentru un dar versatil, elegant și potrivit pentru toți, City Park Mall pune la dispoziție cardurile cadou ce pot fi folosite în magazinele partenere.
Surprizele îi așteaptă și pe cei mici, alături de părinți, în zilele de 20 și 21 decembrie, cu ateliere de creație pentru a le da propriilor idei forme unice. Participarea este gratuită, iar toate materialele vor fi puse la dispoziție de centrul comercial.
Sâmbătă, 20 decembrie, 14:00-19:00 – Atelier de ghirlande de Crăciun
Duminică, 21 decembrie, 14:00-19:00 – Atelier de pictură pe globuri
Pentru cei care își doresc să ofere un cadou personalizat, City Park Mall le oferă șansa de a grava un parfum, pentru a-l face de două ori mai special. Astfel, pe 20 și 21 decembrie, între orele 14:00 și 18:00, la cumpărături de minimum 700 lei din magazinele partenere, clienții vor avea ocazia să personalizeze parfumul ales la standul SPOT, amplasat în apropierea magazinului Obsentum, la nivel 0.
În aceeași perioadă, întâlnirea cu Moș Crăciun va avea loc într-un decor festiv, în zilele de 20 și 23 decembrie, între orele 12:00-19:00. Cei mici se vor putea bucura de momente pline de emoție, fotografii și multă distracție.
Spiritul sărbătorilor se simte și pe gheață, la patinoarul din zona lacului. Fiecare tur devine un moment perfect pentru o zi de poveste alături de prieteni sau familie. Patinoarul Iceland este deschis zilnic, între orele 10:00-22:00, cu pauze între 13:00-14:00 și 17:00-18:00, iar tariful pentru acces este afișat pe site-ul centrului comercial.
Program de vizită în perioada sărbătorilor 2025:
Galerie comercială (magazine) și foodcourt (zona de restaurante și cafenele):
10-18.12.2025: 10:00-22:00
19-23.12.2025: 10:00-22:00
24.12.2025: 10:00-20:00
25.12.2025: ÎNCHIS
26.12.2025: 10:00-22:00
27-28.12.2025: 10:00-22:00
29-30.12.2025: 10:00-22:00
31.12.2025: 10:00-18:00
01.01.2026: ÎNCHIS
02.01.2026: 10:00-22:00
Din 03.01.2026: 10:00-22:00
Carrefour:
10-18.12.2025: 07:00-22:00
19-23.12.2025: 07:00-23:00
24.12.2025: 07:00-19:00
25.12.2025: ÎNCHIS
26.12.2025: 07:00-22:00
27–28.12.2025: 07:00-22:00
29–30.12.2025: 07:00-23:00
31.12.2025: 07:00-18:00
01.01.2026: ÎNCHIS
02.01.2026: 07:00-22:00
Din 03.01.2026: 07:00-22:00
Cinema City:
10–18.12.2025: 10:30-23:00
19–23.12.2025: 10:30-23:00
24.12.2025: 10:30-16:30
25.12.2025: ÎNCHIS
26.12.2025: 10:30-23:00
27–28.12.2025: 10:30-23:00
29–30.12.2025: 10:30-23:00
31.12.2025: 10:30-16:30
01.01.2026: ÎNCHIS
02.01.2026: 10:30-23:00
Din 03.01.2026: 10:30-23:00
World Class:
10–18.12.2025: 06:00-23:00
19–23.12.2025: 06:00-23:00
24.12.2025: 08:00-16:00
25.12.2025: ÎNCHIS
26.12.2025: 12:00-20:00
27–28.12.2025: 06:00-23:00
29–30.12.2025: 06:00-23:00
31.12.2025: 08:00-16:00
01.01.2026: ÎNCHIS
02.01.2026: 12:00-20:00
Din 03.01.2026: 06:00-23:00
Mai multe detalii despre tarifele pentru patinoarul Iceland, campaniile și evenimentele organizate de City Park Mall Constanța pot fi găsite pe site-ul oficial al centrului comercial
Infinexa, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate, cu active administrate în valoare de peste 200 milioane de euro, a fost desemnată în calitate de administrator judiciar al societății Electrocentrale Craiova, în consorțiu cu Casa de Insolvență GMC, de către Tribunalul Dolj. Instanța a pronunțat luni, 15 decembrie 2025, deschiderea procedurii insolvenței, la cererea societății debitoare.
„Prioritatea noastră e asigurarea continuării activității societății Electrocentrale Craiova, astfel încât furnizarea energiei termice și electrice către municipiul Craiova să se desfășoare fără întreruperi. În paralel, ne concentrăm pe menținerea siguranței în exploatare, plata obligațiilor curente și pe elaborarea unui plan de reorganizare care să permită stabilizarea financiară și funcționarea societății pe termen mediu și lung”, a declarat Adrian Lotrean (foto), CEO Infinexa, administrator judiciar al Electrocentrale Craiova.
Societatea Electrocentrale Craiova, responsabilă cu producția de energie electrică și termică în Craiova și una dintre firmele de referință din sectorul energetic regional, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței în 12 decembrie 2025, din cauza unor datorii generate de obligația de a plăti certificatele de emisii de gaze cu efect de seră.
Electrocentrale Craiova S.A. s-a înființat în data de 30 septembrie 2022, în urma unei externalizări a activității de producere a energiei din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO). Divizarea a fost parte a unui plan de restructurare și decarbonizare, menit să eficientizeze activitatea termocentralei și să faciliteze atragerea de fonduri europene (ex. PNRR) pentru modernizare. La momentul separării, societatea a preluat activele termocentralei și infrastructura operațională, personalul aferent și o parte semnificativă din datorii rezultate din operațiunile istorice ale CET.
Electrocentrale Craiova produce energie electricăpentru sistemul energetic național și energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire al municipiului Craiova. Societatea asigură încălzire și apă caldă pentru peste 46.000 de apartamente, instituții publice, școli, spitale, agenți economici și abur tehnologic pentru uzina Ford Otosan.
Societatea funcționează sub autoritatea Ministerului Energiei ca entitate de stat și joacă un rol strategic în sistemul energetic și de termoficare al regiunii.
Fermierii români vor fi eligibili pentru finanțare suplimentară în urma împrumutului de 25 milioane EUR pe care Agricover Credit IFN SA îl primește din partea Băncii Europene de Investiții (BEI). Agricover Credit va canaliza fondurile către microîntreprinderile agricole care doresc să-și îmbunătățească productivitatea și să adopte practici sustenabile de protecție a mediului.
Acordul are ca scop facilitarea accesului la finanțare pentru un sector care joacă un rol economic semnificativ în România. Agricultura angajează peste 20 % din forța de muncă a României – cea mai mare pondere din Uniunea Europeană – și reprezintă aproximativ 4 % din produsul intern brut al țării. Acordul de împrumut semnat va contribui la îmbunătățirea accesibilității financiare și la sprijinirea noilor generații în preluarea activității, pe măsură ce fermierii mai în vârstă se pensionează sau încetează să mai lucreze; fermierii vor putea să pună în practică inovații și să îmbunătățească productivitatea, ceea ce va aduce beneficii comunităților locale și mediului înconjurător.
„Parteneriatul cu Agricover Credit demonstrează angajamentul nostru puternic față de creșterea sectorului agricol în România”, a spus vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris. „Finanțarea îmbunătățește accesul la resurse de care este mare nevoie pentru microîntreprinderi și sprijină tinerii fermieri dintr-un sector vital pentru Europa. Prin investițiile pe care le facem în acest domeniu, contribuim la reziliență și prosperitate comună.”
Agricover Credit este cea mai importantă instituție financiară nebancară din România și acordă împrumuturi exclusiv fermierilor. Între potențialii beneficiari ai împrumutului BEI se numără, printre alții, producătorii de grâu, de produse lactate și crescătorii de animale.
„Colaborarea noastră cu BEI reprezintă încă un pas înainte în gestionarea provocărilor cu care se confruntă microîntreprinderile agricole din România și continuă un parteneriat valoros care a sprijinit deja transformarea a numeroase ferme”, a spus directorul general al Agricover Credit, Serhan Hacisuleyman. „Această nouă facilitate va sprijini fermierii, ajutându-i să adopte tehnologii moderne și de-asemenea, va contribui la transformarea peisajului agricol românesc, asigurând fermierilor resursele necesare pentru a prospera, mai ales în aceste momente pline de provocări.”
Acordul promovează practici comerciale durabile, inovarea tehnologică și echitatea socială. Pe lângă operațiunea de împrumut, Agricover va beneficia de serviciile de asistență tehnică pentru finanțare socială incluzivă (SIFTA) furnizate de BEI prin platforma de consiliere InvestEU în legătură cu reînnoirea Codului de bună conduită pentru acordarea de microcredite, precum și de servicii de dezvoltare a portofoliului, în vederea îmbunătățirii portofoliului destinat micilor fermieri.
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat în Sala de Bal a sediului său istoric cea de a patra ediție a Balului Anual al CCIB, manifestare de prestigiu în calendarul socio-economic al Capitalei. La eveniment au participat membri ai corpului diplomatic acreditat la București, lideri din diverse domenii, antreprenori de succes, dar și sportivi de talie internațională.
„În această seară, sărbătorim împreună, într-o atmosferă sofisticată, atât 157 de ani de activitate camerală neîntreruptă, cât și realizările antreprenorilor și managerilor care dezvoltă România. Dumneavoastră conduceți companii care modelează ecosisteme economice. Știu că sunteți atrași de proiecte solide, cu impact real – fie în zona de business, fie în ceea ce privește identitatea orașului și calitatea vieții comunității. De aceea, vă invit să vă alăturați misiunii noastre de a pune în valoare Palatul Camerei București”, a subliniat în deschidere Corneliu Samoilă, vicepreședinte al CCIB.
Fondurile colectate în cadrul acestui eveniment vor fi direcționate către proiecte care sprijină promovarea și punerea în valoare a acestui edificiu emblematic al Capitalei, cu o arhitectură de excepție.
Seara a fost deschisă cu un concert de colinde susținut de membri ai Corului Patriarhiei, urmat de o prezentare de modă exclusivistă, plină de feminitate și glamour – Colecția „Poeme ale Culorilor” a creatoarei de modă Claudia Rawlings – invitată specială actrița Ioana Ginghină. Programul serii a inclus, de asemenea, un spectacol de tango argentinian prezentat de Compania de Tango CaminArte, un recital al Cvartetului Dimos, care a îmbinat lucrări clasice cu versiuni instrumentale ale unor piese pop și rock, și o licitație de tablouri.
Totodată, oaspeții s-au bucurat de o degustare de vinuri românești de colecție de la Crama „Via Domnului”, o cină de gală cu preparate fine, create de restaurantul Le Dome Bucharest și un candy bar oferit de Jovie Belle, atelier de cadouri gourmet, toate într-o ambianță sofisticată.
Palatul CCIB a fost construit între anii 1907-1911, cu destinația de sediu al Camerei de Comerț București. Tot aici a funcționat prima Bursă de efecte și mărfuri, instituție înființată și administrată de CCIB. În 1949, clădirea a fost naţionalizată; în perioada comunistă a găzduit Biblioteca Centrală de Stat (ulterior, Biblioteca Națională a României). În anul 2008 a reintrat în patrimoniul CCIB. Astăzi, suntem în plin proces de a reda acestei clădiri anvergura și strălucirea de altă dată, Fundația „Fondul Carol I”, înființată de CCIB, având rolul de a gestiona procedurile și lucrările necesare.
de CIPRIAN DUMITRU MUSCĂ, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR)
Consiliul Director al Asociației Forestierilor din România (ASFOR) s-a reunit pe data de 12 decembrie 2025 pentru a definitiva poziția sectorului în fața provocărilor economice și legislative actuale. Într-un moment de cotitură, caracterizat de investiții tehnologice record și instabilitate fiscală, forestierii propun un pact național pentru „Reconstrucție Inteligentă”.
„Avem de ales: o pădure abandonată, vulnerabilă la incendii și dăunători – o adevărată «bombă climatică» – sau o pădure gestionată sustenabil, care susține 3,5% din PIB-ul național. Solicităm o voce unitară a României la Bruxelles”, a declarat dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Analiza prezentată sub titlul „Sectorul Forestier 2025 – De la Provocări la Eco-Industrializare” reprezintă nu doar un bilanț, ci un mandat clar de negociere pentru un sector forestier rezilient, capabil să susțină comunitățile rurale, investițiile și dezvoltarea națională.
Context: O industrie globală de peste 1,5 trilioane USD, blocată de birocrație la nivel european și local
Anul 2025 plasează sectorul forestier românesc într-o poziție defensivă, dar cu un potențial uriaș. Bioeconomia forestieră globală depășește pragul de 1,5 trilioane USD (conform estimărilor FAO și altor surse internaționale), în timp ce România se confruntă cu blocaje birocratice.
Datele prezentate în cadrul Consiliului Director evidențiază discrepanța dintre potențial și realitate:
Contribuție economică: Sectorul susține peste 1.800 de comunități rurale și contribuie cu 3,5% la PIB-ul național.
Stagnare operațională: Volumul recoltat a rămas la aproximativ 18,64 milioane m³, fiind afectat de procedurile greoie de aprobare a amenajamentelor silvice, de piața slabă a construcțiilor și de exporturile limitate.
Criza europeană: Analizele ASFOR privind Germania, unul dintre principalii parteneri europeni, arată riscuri similare – stocuri mari de lemn neexploatate și scăderi ale producției industriale – un scenariu pe care România trebuie să îl evite.
Cele 4 Linii Roșii: Mandatul de Negociere
Documentul strategic adoptat la 12 decembrie 2025 stabilește patru priorități nenegociabile:
Securitate Energetică (Prioritate Zero): Relansarea programului „Rabla pentru sobe”, cu impact direct asupra a 3,5 milioane de gospodării dependente de lemn, pentru creșterea eficienței energetice și reducerea consumului de resursă brută.
Infrastructura Forestieră ca Infrastructură Critică: Alocarea de fonduri dedicate (prin PAC și Politica de Coeziune) pentru drumuri forestiere, promovând conceptul de „Infrastructură Duală” – cu rol economic și pentru intervenții rapide în caz de incendii.
Continuitate în Tehnologizare și Educație: Asigurarea predictibilității finanțării, pe modelul de succes al programului DR-24 (100 milioane € – proiecte selectate în 2025), susținerea registrului electronic și a programelor de formare profesională pentru forestieri.
Construcții din Lemn: Implementarea unei cote obligatorii de minimum 30% lemn în clădirile publice noi (școli, săli de sport etc.). Obiectivul este transformarea României într-un „Hub de Prefabricate Verzi”, înlocuind exportul de buștean cu produse cu valoare adăugată mare (CLT, Glulam).
2026 – Anul Reconstrucției Inteligente
Pentru anul viitor, ASFOR propune trecerea de la conservare pasivă la management activ și sustenabil. Planul de acțiuni strategice pentru 2026 include:
Scoaterea sectorului din zona de „Risc Bancar Ridicat”: Utilizarea transparenței digitale oferite de sistemul SUMAL ca garanție de conformitate, pentru deblocarea creditării.
Puncte Obligatorii de Măsurare (POM): Implementarea structurilor tehnice echipate cu camere video și sisteme de măsurare automată, esențiale pentru validarea volumului de lemn și asigurarea legalității.
Pregătirea pentru EUDR: Finalizarea infrastructurii de date (inclusiv geolocație), chiar dacă termenele au fost amânate (30 decembrie 2026 pentru marii operatori), pentru a oferi partenerilor externi garanția „Zero Deforestation”.
Consolidarea parteneriatelor digitale: Continuarea parteneriatelor pentru digitalizarea activităților din sector, având ca scop un management mai bun, asigurarea trasabilității și întărirea încrederii cetățenilor în sectorul de exploatare și prelucrare primară a lemnului.
Concluzie
Mesajul transmis de ASFOR pe 12 decembrie este unul de mobilizare națională. „După ani de supraviețuire în condiții dificile, 2026 va fi anul reconstrucției inteligente”, subliniază reprezentanții asociației. Miza rămâne evitarea blocării resurselor prin reglementări excesive de tip „non-intervenție” și protejarea dreptului României la un management forestier activ și sustenabil.
Bitcoin și piețele cripto în general au rămas relativ stabile săptămâna trecută, în ciuda faptului că Rezerva Federală a Statelor Unite a scăzut din nou rata dobânzii (la ultima
Deși reducerile ratei dobânzii au stimulat în mod tradițional prețurile criptoactivelor, orientările prudente ale Rezervei Federale au afectat sentimentul pieței. Factorii de decizie ai Fed prevăd acum o singură reducere a ratei dobânzii anul viitor și o reducere în 2027, cu mult sub așteptările pieței.
Acestea fiind spuse, Rezerva Federală a anunțat, de asemenea, că va începe să cumpere titluri de stat pe termen scurt pentru a ajuta la reducerea presiunii pe piețele de împrumuturi overnight, începând cu 40 de miliarde de dolari pentru prima lună (din 12 decembrie). Deși președintele Jerome Powell nu a anunțat că este vorba de o relaxare cantitativă, comunitatea cripto speculează că acesta ar putea fi începutul unui proces mult mai amplu pe termen lung, care ar putea duce la creșterea prețurilor.
În această săptămână, se vor comunica două date economice importante din SUA. În primul rând, marți vor fi publicate cele mai recente date privind salariile din sectorul non-agricol și rata șomajului, care vor oferi o perspectivă nouă asupra pieței muncii, urmate joi de datele privind inflația indicelui prețurilor de consum (IPC). Ambele ar putea provoca o volatilitate semnificativă a prețurilor criptoactivelor în această săptămână.
$MNT, tokenul pentru rețeaua Ethereum layer-2 Mantle, a crescut cu 17% în ultimele șapte zile, după ce a depășit un nivel major de rezistență la 1,20 USD.
Cu actualizarea Fusaka acum live pe Ethereum și cu una dintre principalele propuneri de îmbunătățire fiind reducerea comisioanelor pe layer-2, rețelele precum Mantle ar putea fi cele de urmărit în viitor. Prețurile mai mari ale monedelor sau token-urilor sunt corelate, în general, cu creșterea activității rețelei.
DTCC autorizată să ofere un nou serviciu de tokenizare
Depository Trust & Clearing Corporation (DTCC), principalul serviciu de depozitare, compensare și decontare a valorilor mobiliare din Statele Unite, a anunțat săptămâna trecută că a primit o scrisoare de „neintervenție” din partea Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC), care autorizează DTCC să dezvolte și să opereze un nou serviciu de tokenizare a activelor aflate în custodia sa.
În conformitate cu scrisoarea de neintervenție și noul serviciu, DTC (filiala de custodie a DTCC) va avea capacitatea de a tokeniza active din lumea reală, versiunile digitale având aceleași beneficii, protecții pentru investitori și drepturi de proprietate ca și activele tradiționale.
Autorizația se aplică unui set definit de active cu lichiditate ridicată, inclusiv Russell 1000, precum și ETF-urilor care urmăresc indicii majori și bonuri, obligațiuni și titluri de stat ale Trezoreriei SUA, se mai menționează în comunicatul de presă.
DTC anticipează că va începe să lanseze serviciul în a doua jumătate a anului 2026, scrisoarea de neintervenție autorizând operarea pe blockchain-uri preaprobate pentru cel puțin trei ani, sub supravegherea SEC.Această autorizație și lansarea planificată reprezintă un pas important înainte pentru spațiul de tokenizare a activelor din lumea reală (RWA), arătând cum poate fi utilizat blockchain-ul pentru a îmbunătăți piețele tradiționale, accelerând decontarea, reducând riscul, îmbunătățind lichiditatea și deschizând accesul pentru mai mulți investitori, deoarece tokenizarea permite divizarea activelor în părți mai mici.
În contextul discuțiilor din spațiul public privind iminența adoptării unei hotărâri referitoare la reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, facem următoarele precizări:
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este o instituție strategică a statului, care administrează 3,13 milioane hectare de păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru încă 1,1 milioane hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate, prin cele 41 de direcții silvice și 312 ocoale silvice. Romsilva administrează, de asemenea, 22 de parcuri naționale și naturale, 7 pepiniere centrale și 580 de pepiniere cantonale, 27 de păstrăvării și 3 fazanerii, 12 herghelii de stat și 4 depozite de armăsari și gestionează 241 fonduri cinegetice.
În condițiile în care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva nu este finanțată de la bugetul de stat, instituția a reușit, în ultimii 35 de ani, să asigure un echilibru între cele trei funcții ale pădurii – de mediu, economică și socială și, în același timp, să obțină profituri pentru stat, degrevând totodată bugetul public de cheltuielile necesare funcționării hergheliilor de stat și a parcurilor naționale și naturale.
Romsilva administrează un patrimoniu de importanță majoră, incluzând păduri valoroase și unice la nivel european, certificate la nivel internațional, o biodiversitate bogată, precum și patrimoniul genetic al cailor de rasă din România. În acest context, orice reorganizare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva trebuie să țină cont de caracterul strategic al instituției și să se bazeze pe un studiu solid de impact.
O reorganizare realizată fără criterii clare și fără studii serioase poate destabiliza o regie strategică a statului, cu consecințe grave asupra administrării acestui patrimoniu valoros. În acest moment, nu există un studiu de impact, iar criteriile vehiculate în spațiul public nu au un fundament solid și, în forma prezentată, pot afecta activitatea de administrare a patrimoniului forestier al statului.
Menționăm că în ultimele luni, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, instituțional, prin specialiștii săi, propuneri, observații, puncte de vedere și amendamente la proiectele suspuse dezbaterii publice, menite a îmbunătăți activitatea instituției.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a demarat un amplu audit organizațional, ale cărui rezultate sunt așteptate în primul trimestru al anului 2026. Acest audit poate constitui o bază de fundamentare pentru o reorganizare și eficientizare a instituției, pornind de la misiunea sa principală: administrarea sustenabilă a peste 4,2 milioane hectare fond forestier, prin asigurarea unui echilibru între funcțiile de mediu, economică și socială.
Romsilva atrage atenția că o reorganizare făcută în grabă, fără un studiu solid de fundamentare și fără criterii clare și transparente, poate afecta grav administrarea unei resurse inestimabile, cu efecte asupra aprovizionării cu lemn de foc pentru o parte semnificativă a populației, asupra asigurării cu lemn pentru industrie și alte sectoare vitale ale economiei, precum și asupra programelor de regenerare a pădurilor și a investițiilor în fondul forestier. În acest context, o astfel de abordare poate genera vulnerabilități cu impact asupra siguranței naționale.
La finalul lui 2025, ecosistemul tech românesc arată diferit față de anii precedenți. Datele publice centralizate din analizele interne ale TechAngels, bazate pe anunțurile publice ale startup-urilor, coroborate cu perspectiva investitorilor TechAngels, conturează o piață care iese din etapa entuziasmului nefiltrat și intră într-una a selecției riguroase.
Capitalul vizibil aflat în mișcare s-a apropiat de 398 mil euro — 372,8 mil euro în runde confirmate și 25,6 mil euro în runde în pregătire. Distribuția acestor sume spune însă mai mult decât volumul: peste 350 de milioane EUR s-au dus către runde mari, în timp ce zona seed și early-stage a depășit cu puțin 20 de milioane EUR. Este polarizarea tipică ecosistemelor în maturizare: câteva companii cu poziționare globală atrag capital considerabil, iar pepiniera emergentă se maturizează mai lent.
O parte importantă a acestui capital vine din runde internaționale ale startup-urilor cu fondatori români, un indicator limpede că ADN-ul tehnologic românesc operează deja pe piețe globale, iar ecosistemul local începe să reflecte acest lucru.
Dacă în anii trecuți AI-ul era adesea adăugat peste produs ca element obligatoriu de prezentare, în 2025 investitorii au făcut o distincție explicită între soluțiile native — construite pe date proprii și integrate profund în modelul de business — și cele care tratează AI-ul ca un strat suplimentar, fără funcție reală. Răspunsul pieței a fost evident, companiile care au ridicat runde solide sunt cele cu AI aplicat; celelalte nu au trecut de filtrul inițial.
Un semn clar de maturizare a fost schimbarea raportului dintre formă și fond. Așa cum remarcă Marius Istrate, Chairman of the Board TechAngels: „În 2024 am avut pitch-uri bune, dar companii slabe. În 2025 am avut pitch-uri slabe, dar companii bune.”
Fondatorii au pus accent pe probleme reale, pe cifre și pe rute de extindere. Totuși, segmentul pre-seed rămâne cel mai vulnerabil: multe pitch-uri sunt insuficient pregătite, cercetarea de piață este superficială, iar soluțiile nu ating încă product–market fit. Polarizarea persistă: companiile solide atrag capital, cele nepregătite nici nu intră în discuție.
Ana Maria Andronic, membră a Board-ului TechAngels, rezumă evoluția ecosistemului: „Antreprenoriatul românesc în tech a evoluat foarte mult. Comunitatea este mai vibrantă ca oricând, însă atingerea product–market fit și scalarea rămân cele mai dificile etape. În același timp, vedem un val nou de fondatori în serie și o comunitate tot mai matură de investitori, premise excelente pentru anii următori.”
Tot mai mulți fondatori tratează extinderea internațională ca pe o etapă operațională. Am văzut planuri de expansiune în DACH, Franța, țările nordice, pilotări în SUA, deschideri în Canada și Asia — toate cu planuri precise. România rămâne locul în care se construiește, dar nu locul în care se măsoară ambiția.
În acest context, observația lui Mălin Ștefănescu, unul dintre cei mai experimentați membri ai Board-ului TechAngels, capătă o greutate aparte: „România este de partea bună a istoriei și asta ar trebui să ne dea încredere să încercăm mai mult, să construim și să inovăm. Trăim unii dintre cei mai buni ani ai istoriei noastre ca țară.”
Pe fondul unei selecții mai dure din partea fondurilor, investitorii angel au jucat un rol decisiv. Ei au format sindicate pentru runde sub 1 milion de euro, au accelerat tranzacții discrete, au facilitat accesul la noi piețe și au fost primii validatori ai companiilor care ulterior au ridicat runde mai mari. Intenția de investiție a crescut în a doua parte a anului, însă calitatea fluxului de proiecte rămâne principalul determinant al volumului investit.
2025nu a fost un an spectacular, ci unul de așezare. Un an al filtrelor mai stricte, al fondatorilor mai ancorați în realitate și al capitalului folosit cu discernământ. Sau, cum sintetizează din nou Marius Istrate: „Nu suntem într-un boom, dar suntem pe drumul cel bun.”
Dacă 2025 a fost anul maturizării, 2026 poate fi anul execuției. Iar execuția, spre deosebire de agitație, produce rezultate.
Într-un context economic marcat de creșteri persistente de prețuri și incertitudine geopolitică, consumatorii români își ajustează comportamentele, reduc cheltuielile neesențiale și își concentrează bugetele pe produse și servicii esențiale. Potrivit studiului anual EYConsumer Index România 2025, aflat la al cincilea an consecutiv de derulare în perioada sărbătorilor de iarnă, 65% dintre respondenți indică creșterea costului vieții drept principala îngrijorare, urmată de evoluția economiei naționale (62%). Conflictele externe (54%) și rezultatul alegerilor politice interne (50%) completează tabloul preocupărilor, semnalând o mutare a atenției de la riscurile politice interne către impactul economic al instabilității globale.
„Românii demonstrează o maturizare accelerată a comportamentului de consum. Într-un mediu economic și geopolitic volatil, ei devin mai prudenți, prioritizează esențialul și caută soluții eficiente, inclusiv prin reducerea risipei și orientarea către mărci private”, declară Georgiana Iancu, Lider Retail şi Produse de Consum, EY România.
Prețurile ridicate rescriu deciziile zilnice de consum
Percepția inflației este generalizată: peste 90% dintre respondenți observă creșteri de prețuri la alimente și la costurile energetice ale gospodăriei, iar 84% la combustibil. În plus, fenomenul de „shrinkflation” este remarcat de 66% dintre participanți, amplificând presiunea asupra bugetelor personale.
Ca reacție:
64% anticipează cheltuieli mai mari pentru energie;
48% intenționează să reducă bugetele pentru restaurante și mâncare la pachet (engl. takeaway);
reduceri substanțiale sunt planificate și pentru băuturi, snacks-uri și articole de modă sau sport.
În schimb, cheltuielile pentru alimentele de bază, produsele de uz casnic și îngrijirea personală rămân relativ stabile, semn că esențialul continuă să fie protejat.
Sustenabilitatea devine strategie de economisire
Comportamentele sustenabile capătă o dimensiune pragmatică. 87% dintre respondenți afirmă că se străduiesc să evite risipa alimentară, iar 56% preferă reparațiile în locul achizițiilor noi. În același timp, loialitatea față de brandurile consacrate scade: doar 30% le consideră importante în deciziile de cumpărare, în timp ce mărcile private ale retailerilor câștigă teren, fiind percepute ca soluții eficiente din punct de vedere al costurilor, fără compromisuri semnificative de calitate.
Tehnologia: prudență în achiziții, adopție largă în utilizarea digitală
Studiul evidențiază o distincție clară între achiziția de produse IT&C și electronice de consum și utilizarea tehnologiei, respectiv a serviciilor digitale. La nivel de atitudine, opiniile sunt împărțite: 26% dintre respondenți declară că nu simt nevoia să urmărească ultimele tendințe tehnologice, în timp ce 48% afirmă că își doresc să fie la curent cu noutățile, restul având o poziție neutră.
Această segmentare a comportamentelor de consum se manifestă mai ales în zona achizițiilor de produse IT&C și electronice de consum. Produsele IT&C și electronice de consum se numără printre categoriile cel mai frecvent vizate pentru reduceri de cheltuieli, 65% dintre respondenți considerându-le neesențiale sau prea costisitoare în contextul actual. Totodată, doar 9% ar opta pentru mărci private în această categorie, preferința majoritară fiind pentru branduri consacrate, asociate cu fiabilitatea și valoarea pe termen lung.
În contrast, utilizarea serviciilor digitale este ridicată și stabilă. 88% dintre respondenți comandă produse online cu livrare, 73% caută rețete culinare, iar consumul de conținut digital rămâne intens (88% fluxuri audio și 82% video). Serviciile de tip Click & Collect sunt utilizate de 53% dintre respondenți. Pe de altă parte, achizițiile directe din reclamele de pe rețelele sociale (14%) și produsele virtuale (NFT-uri, bunuri digitale, 6%) rămân marginale.
Siguranță personală, dar incertitudine privind viitorul
La nivel individual, 69% dintre respondenți nu sunt îngrijorați de stabilitatea locului de muncă, iar 65% se simt capabili să își acopere nevoile de bază. Cu toate acestea, perspectivele pe termen mediu rămân prudente: 64% cheltuiesc mai puțin pe articole neesențiale, iar aproape jumătate resimt dificultăți cauzate de creșterea prețurilor. Principalele îngrijorări vizează costurile energiei, nivelul impozitelor și siguranța pensiilor.
Pentru sărbătorile de iarnă, 53% anticipează cheltuieli mai mari decât anul trecut, indicând o disponibilitate selectivă de consum, într-un context altfel restrictiv.
„Pentru companii, mesajul este clar: valoarea reală și utilitatea concretă contează mai mult decât noutatea”, conchide Georgiana Iancu.
Studiul EY Consumer Index 2025 a fost realizat online în perioada noiembrie–decembrie 2025, pe un eșantion de 350 de respondenți adulți din România, cu vârste cuprinse între 18 și peste 65 de ani, astfel: între 31 – 50 de ani (55%), 18-30 ani – 29% și între 51 – peste 65 ani, 16%. Majoritatea respondenților au fost femei (66%), peste jumătate dintre respondenți (58%) au fost din București – Ilfov, urmând Cluj (10%), Ilfov (7%), Timiș (7%), și Iași (3%). Județele Arad, Suceava, Giurgiu, Călărași, Tulcea, Maramureș, Dolj, Caraș-Severin au avut o respondență de sub 1%. Majoritatea respondenților (99%) au declarat studii universitare/postuniversitare, peste 90% fiind angajați cu normă întreagă. Peste o treime (36%) dintre respondenți provin din segmentul cu venituri între 5.000 și 9.999 lei.
Conform unui comunicat al Institutului National de Statistică, în primele 10 luni ale anului 2025 producţia industrială a scăzut cu 0,9% ca serie brută și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate comparativ cu aceiaşi perioadă a anului 2024.
În primele 10 luni ale anului 2025, comparativ cu primele 10 luni ale anului 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 0,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria extractivă (-1,4%) și industria prelucrătoare (-1,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,1%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie- 31 octombrie 2025, comparativ cu perioada cu aceiași perioadă din anul 2024, a fost mai mică cu 0,5%, din cauza scăderilor înregistrate de industria extractivă (-1,3%) și industria prelucrătoare (-0,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,5%.
În luna octombrie 2025, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 3,9%, ca efect al creșterilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+15,8%), industria extractivă (+4,2%) și industria prelucrătoare (+2,5%).
Producţia industrială în octombrie 2025, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 0,4%, datorită creșterilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,5%) și industriei extractive (+0,7%). Industria prelucrătoare a scăzut cu 0,5%.
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială în luna octombrie 2025 (serie brută) a crescut cu 0,2%, susținută de creșterea producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+6,6%). Industria extractivă și industria prelucrătoare au scăzut cu 4,2%, respectiv cu 0,3%. Producţia industrială în luna octombrie 2025, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 0,2%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 5,9%, în timp ce industria extractivă și industria prelucrătoare au scăzut cu 4,2%, respectiv cu 0,3%.
FoodFix, alături de Pluxee, lider global în beneficii extrasalariale și soluții pentru angajați, lansează proiectul „Prânz la Fix”, o inițiativă care arată cum valoarea unui tichet de masă poate fi transformată într-un prânz complet, echilibrat și accesibil. Proiectul este realizat în parteneriat cu Kaufland și Wolt și marchează și introducerea unei noi funcționalități în aplicația FoodFix: livrarea ingredientelor direct acasă, prin Wolt, pe baza rețetelor selectate din aplicație.
Prin acest parteneriat, utilizatorii Pluxee beneficiază nu doar de puterea tichetelor de masă, ci și de un ecosistem digital care îi ajută să își planifice mesele mai inteligent, să își gestioneze bugetul și să aibă acces la ingredientele necesare prin câteva click-uri.
„Prânz la Fix” este cartea de bucate digitală care arată cum poți găti inteligent, cu ingrediente ce se încadrează în valoarea unui tichet de masă.
În centrul proiectului se află cartea de bucate digitală „Prânz la Fix”, disponibilă în aplicația FoodFix, cu rețete create special de Chef Cătălin Scărlătescu.
Fiecare rețetă este construită astfel încât ingredientele să se încadreze în aproximativ 40 RON, valoarea unui tichet de masă.
Aplicația FoodFix, prin integrarea tehnologiei AI, propune rețete echilibrate, variante de substituție a ingredientelor și ghidaj pas cu pas.
„Prânz la Fix” oferă soluții ideale atât pentru prânzul de acasă, cât și pentru pachetul de luat la birou
Noua funcționalitate FoodFix: din rețetă direct în coș, cu livrare prin Wolt
Odată cu lansarea „Prânz la Fix”, FoodFix introduce o integrare nouă în aplicație:
Ingredientele rețetelor pot fi adăugate instant în lista de cumpărături din FoodFix;
Lista poate fi trimisă direct pentru cumpărături de la Kaufland, cu livrare prin Wolt, acolo unde serviciul este disponibil;
Utilizatorul parcurge un flux simplu și clar: alege rețeta → adaugă ingredientele → comandă → primește produsele acasă.
Astfel, FoodFix transformă inspirația culinară într-o soluție completă, de la idee până la livrarea ingredientelor.
„Împreună cu Pluxee, Kaufland și Wolt, reușim să conectăm tichetele de masă cu rețete relevante și cu livrarea rapidă a ingredientelor. «Prânz la Fix» arată concret cum poți mânca bine, organizat și eficient, folosind la maximum beneficiile pe care le ai deja”, declară Mihai Gavăn, CEO, FoodFix
„Ne dorim ca tichetele de masă Pluxee Gusto să fie un instrument real de sprijin pentru oameni, nu doar un beneficiu pe card. Alături de FoodFix și partenerii noștri, arătăm cum un tichet de masă se poate transforma într-o experiență completă: rețetă, planificare și ingrediente livrate rapid”,spune Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România & Bulgaria.
„La Kaufland, pornim întotdeauna de la nevoile clienților. Prin acest parteneriat, le punem la dispoziție acces rapid și comod la produse proaspete, direct din magazinele noastre. Prânz la Fix completează un ecosistem digital gândit să le ofere o experiență de cumpărare modernă, eficientă și accesibilă, adaptată ritmului lor zilnic”, declarăValer Hancaș, director comunicare și Corporate Affairs Kaufland România.
Beneficii dedicate utilizatorilor Pluxee
În cadrul campaniei „Prânz la Fix”, utilizatorii Pluxee beneficiază de:
Acces gratuit la cartea de bucate digitală „Prânz la Fix” în aplicația FoodFix;
30 de zile gratuite de utilizare a aplicației*;
20% reducere la abonamentul anual FoodFix*.
***Beneficiile se activează prin introducerea codului Pluxee20 în aplicația FoodFix (disponibilă în App Store și Google Play).
Mecanismul campaniei:
Comunicarea codului Pluxee20 prin canalele oficiale Pluxee către utilizatori.
Activarea în aplicația FoodFix:
Descarcă aplicația FoodFix;
Creează cont;
Introdu codul Pluxee20;
Accesează gratuit „Prânz la Fix”, testează aplicația 30 de zile și beneficiază de reducerea de 20% la abonamentul anual;
Selectează rețeta, adaugă ingredientele în coș și poate comanda prin Kaufland & Wolt.
Promenada Sibiu aduce spiritul sărbătorilor mai aproape de vizitatori printr-o serie de experiențe festive și evenimente speciale: târguri handmade pentru cadouri unice, ateliere creative pentru personalizarea darurilor, standuri de împachetare cadouri, surprize în aplicația SPOT, dar și decoruri dedicate sezonului iernii.
Centrul comercial îi invită pe vizitatori să se bucure de spiritul festiv al Crăciunului printr-o serie de evenimente speciale. În perioada 12-14 decembrie, etajul 1 găzduiește târgul handmade, unde decorațiuni, bijuterii și alte accesorii realizate manual se transformă în cadouri create cu pasiune și atenție la detalii. Fiecare obiect poate deveni darul perfect pentru cei care apreciază cadourile autentice.
Surprizele continuă în perioada 15-23 decembrie, între orele 16:00-20:00, vizitatorii se pot bucura de standul de împachetare cadouri, la etajul 1, zona Sinsay, unde fiecare dar devine o expresie elegantă a spiritului festiv. Împachetarea cadourilor se face pe baza unui bon fiscal valid din ziua respectivă. Pentru cei care doresc să ofere un dar versatil, cardul cadou Promenada Sibiu rămâne cea mai sigură alegere, oferind libertatea de a alege dintr-o gamă largă de opțiuni.
În plus, sărbătorile aduc și premii garantate în aplicația SPOT. Până pe 23 decembrie, fiecare sesiune de shopping se poate transforma într-un premiu instant. Vizitatorii care fac cumpărături de minimum 500 lei, pe maximum 3 bonuri fiscale, le încarcă în aplicația SPOT, în secțiunea „Răzuiește & Câștigă”, pot primi pe loc unul dintre cadourile pregătite, precum agende pentru dorințele de Crăciun, disponibile pentru ridicare la Biroul Info Point.
Alături de aceste premii, în weekendurile 12-14 decembrie și 18–21 decembrie, între orele 17:00-21:00, aplicația SPOT le pregătește noilor utilizatori globuri de Crăciun personalizate, oferite pe loc. Acestea vor fi dăruite de Promenada Sibiu chiar în inima orașului, pe Str. Xenopol la Christmas at the Palace.
Astfel, Promenada Sibiu aduce magia sărbătorilor mai aproape de vizitatori printr-o combinație de experiențe festive și surprize care transformă fiecare vizită într-un moment memorabil. De la târguri handmade și ateliere creative, la standuri de împachetare cadouri și premii garantate în aplicația SPOT, centrul comercial creează un spațiu unde spiritul Crăciunului se face simțit la fiecare pas.
Program de vizită în perioada sărbătorilor 2025:
Galerie comercială (magazine) și Food Court (restaurante & cafenele):
Compania Deltamed, producător român de ambulanțe și echipamente medicale specializate, anunță că „a lansat Academia Deltamed, o platformă online/digitală creată pentru a sprijini formarea continuă/perfecționarea a personalului din sistemul de medicină de urgență, personal medical de pe ambulanțe. Platforma, operațională din această toamnă, oferă acces rapid, gratuit și permanent la materiale video, manuale de utilizare și documentație tehnică pentru echipamentele noi, cu tehnologie de ultimă generație montate pe ambulanțele de tip B si C produse de Deltamed și livrate unităților sanitare din România”.
Academia Deltamed este caracterizată prin faptul că „se adresează atât personalului medical (medici, asistenți), cât și personalului auxiliar (ambulanțieri, tehnicieni, personal logistic sau oricine interacționează direct cu echipamentele medicale). Scopul principal al platformei este creșterea eficienței în utilizarea echipamentelor medicale noi și reducerea erorilor de manipulare, printr-o instruire rapidă și ușor accesibilă”.
Deltamed subliniază că, prin această abordare, „își propune să acopere întregul lanț operațional al sistemului de urgență, de la momentul intervenției până la mentenanța vehiculului și a dispozitivelor. În plus, cunoașterea temeinică a modului în care funcționează dispozitivele noi, precum defibrilatoarele, ventilatoarele sau sistemele de compresie toracică, elimină teama de a le folosi și poate face o diferență semnificativă în timpul intervențiilor de urgență, atunci când fiecare secundă contează”.
Alin Mârzea, reprezentant Deltamed: „Am creat Academia Deltamed pentru a oferi suport real personalului din sistemul de urgență după ce, în timpul livrărilor de ambulanțe către serviciile de urgență, am constatat că există o nevoie reală. Deși echipa noastră oferea echipajelor materiale video de instruire, am constatat că informațiile ajungeau greu la toți utilizatorii finali, având în vedere numărul mare de cadre medicale și tehnice implicate în operațiunile de urgență. Așa s-a născut ideea unei platforme online, unde informațiile sunt mereu disponibile, actualizate și ușor de accesat. Credem că formarea continuă și accesul la informație oriunde și oricând sunt factori esențiali în misiunea de a salva vieți. În același timp, folosirea corectă a dispozitivelor înseamnă nu doarprotecția pacienților și a echipelor medicale, ci și optimizarea costurilor de mentenanță și durabilitate a echipamentelor. Academia Deltamed este o inițiativă care reflectă angajamentul nostru pentru siguranță, profesionalism și performanță în domeniul medical.”
Creatorii ei precizează că „platforma este structurată în trei secțiuni principale, concepute pentru a răspunde diferitelor nevoi ale utilizatorilor: Manualele de utilizare (unde pot fi găsite ghiduri detaliate pentru cele două tipuri de ambulanțe produse de Deltamed în 2025, dar valabile și pentru echipamente din generațiile anterioare, cu acces direct fără cont), Cursuri (care conține video-traininguri dedicate echipamentelor și dispozitivelor uzuale, disponibile după crearea unui cont de utilizator) și Utile (secțiune ce conține documente, sinteze și materiale suport disponibile public, fără cont de utilizator).
Până în prezent, pe platformă s-au înscris peste 300 de utilizatori activi, iar feedback-ul este unanim pozitiv, atât din partea celor care accesează cursurile, cât și din partea utilizatorilor care consultă secțiunile disponibile fără cont. Pe termen mediu, potențialul de utilizatori este de mii de persoane, având în vedere extinderea constantă a dotărilor din cadrul serviciilor de urgență și interesul crescut pentru formare digitală.
Proiectul Academia Deltamedeste realizat integral din resurse proprii, investiția reflectând strategia companiei de a integra tehnologia și educația în toate etapele activității sale”.
de Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă
Criza energetică declanșată în Europa deschisă cu 2021 a împins România într-o situație fără precedent: prețurile la electricitate și gaze au crescut accelerat, situație care risca să se transforme într-o povară greu de suportat pentru milioane de gospodării și pentru o mare parte a economiei. Pentru a evita un șoc social și economic, statul a decis introducerea unei scheme de plafonare, prin care consumatorii plăteau un preț limitat, iar diferența față de prețul real din piață era acoperită din buget.
Efectul plafonării a permis populației să rămână la un nivel gestionabil, într-o perioadă în care prețurile din piețele europene ajunseseră la maxime istorice. De asemenea, plafonarea a contribuit la menținerea funcționării unităților medicale, a școlilor, a serviciilor publice și a afacerilor mici și mijlocii, care altfel s-ar fi putut confrunta cu întreruperi, închideri sau concedieri.
Conform datelor cumulate până în 2025, costul total al acestor intervenții se ridică la aproximativ 30 de miliarde de lei . Dintre acestea, circa 18 miliarde de lei au fost folosite pentru a acoperi energia electrică , în timp ce aproximativ 12 miliarde de lei au mers către gazele naturale . În total, schema sa aplicat timp de mai bine de trei ani și a acoperit atât consumatorii casnici, cât și o parte importantă a mediului economic.
miliarde de lei
Electricitate
Gaze
Total
2021–2022
4
2,3
6,3
2023
6,5
5
11,5
2024
4,5
2,8
7,3
Iunie 2025
1,8
0,9
2,7
Total
16,8
11
27,8
Pe lângă asta, statul mai are restanțe către furnizori de 6 miliarde lei (conform Ministerului Energiei) sau 8,3 miliarde lei restanțe, în noiembrie 2025 conform ACUE.
Avantajul pe termen scurt al plafonării a fost că a calmat populația într-un moment în care prețurile explodau și a evitat un șoc social (restanțe la facturi, debranșări masive, falimente de IMM-uri). Dezavantajele mari pe termen mediu-lung au determinat distorsiuni de piață, prețul la consumator nu mai reflecta realitatea, dând un semnal economic fals că „energia e ieftină”, deși nu era. De asemenea a condus la blocarea banilor în subvenții și nu în investiții, dar a creat restanțe și risc mare pentru furnizori (furnizorii au finanțat de fapt schema de plafonare din banii lor, așteptând ani întregi să-și recupereze diferența de stat și astfel generând probleme de cashflow, dar și costuri suplimentare cu credite, costuri care sunt recuperate de la clienți după eliminarea plafonării și determină prețuri mari.
În paralel, în timpul perioadei de plafonare statul a încasat 67–80 mld lei din taxe (conform AFFER), dividende și diverse impozite suplimentare generate de scumpirea energiei – adică de peste două ori câte plătit pe compensări.
În final, povestea plafonării energiei în România este povestea unei balanțe: pe un taler, liniștea oamenilor în fața unor facturi imposibile; pe celălalt, efortul financiar colectiv. Schema de plafonare nu a lăsat întunericul să intre în case și nu a lăsat frigul să coboare în camere — dar a lăsat în urmă o datorie comună, plătită nu la întrerupător, ci prin bugetul țării.
Resursele financiare alocate pentru plafonare au provenit din taxe aplicate companiilor din energie. Economiștii atrag atenția că sume similare ar fi putut fi direcționate către modernizarea sistemului energetic sau dezvoltarea capacităților de producție care ar fi dus la prețuri mai mici în mod structural. În plus, o parte din sumele destinate furnizorilor sunt încă în curs de achitare, ceea ce prelungește impactul bugetar al schemei.
Cu acești bani 36 mld lei (7,2 mld euro) se puteau construi cca. 9.000 MW în panouri solare, 7.200 MW în centrale pe gaze, 4.000 MW eolian, ceea ce ar fi redus prețurile structurale și dependența de importuri.
Plafonarea rămâne una dintre cele mai ample intervenții publice din ultimul deceniu: o măsură care a protejat consumatorii și a amortizat efectele crizei, dar care a venit la un cost semnificativ pentru finanțele statului. Dezbaterea este legată de perioada de aplicare a acestei scheme.
Analizând pentru perioada 2020 – 2025, evoluția prețului mediu achitat efectiv de clienți urmare a plafonării conform datelor ANRE și previziunile prețului mediu al energiei electrice care s-ar fi format pe o piață liberă, dacă nu se aplica plafonarea prețului (estimare AEI) și estimările de preț pentru cele două scenarii pentru următorii 4 ani se poate constata următoarele:
în perioada 2021 – Semestru 1 2025 oamenii au plătit un preț mediu mai mic cu 33% față de prețul mediu estimat că ar fi existat pe o piață liberă.
în Semestrul II 2025 oamenii vor plătit un preț mai mare cu 28% față de prețul estimat că ar fi existat pe piața liberă .
în perioada 2026 – 2029 estimăm că oamenii vor plătit un preț mai mare cu 32% față de prețul maxim din această perioadă.
Analizând pentru perioada 2020 – 2025, evoluția prețului mediu achitat efectiv de clienți urmare a plafonării conform datelor ANRE și previziunile prețului mediu al gazelor naturale care s-ar fi format pe o piață liberă, dacă nu se aplica plafonarea prețului (estimare AEI) și estimările de preț pentru cele două scenarii pentru următorii 4 ani se poate constata următoarele:
în anul 2022 oamenii au plătit un preț mediu mai mic cu cca 26% față de prețul mediu estimat că ar fi existat pe o piață liberă.
în perioada 2023 – 2025 oamenii au plătit în medie un preț mai mare cu cca 14% față de prețul estimat că ar fi existat pe piața liberă .
în perioada 2026 – 2028 estimăm că oamenii vor plătit în medie un preț mai mare cu cca 18% față de prețul maxim din această perioadă.
Pe baza ipotezelor și estimărilor utilizate, analiza evidențiază că avantajele financiare obținute de consumatori în perioada 2021–2025 ca efect al plafonării prețului energiei electrice sunt contrabalansate – și potențial depășite – de nivelurile superioare ale prețurilor anticipate pentru intervalul 2026–2029, în raport cu scenariul referențial al pieței libere. Această constatare sugerează că măsura a generat un beneficiu tranzitoriu, dar a indus totodată o redistribuire temporală a costurilor, cu externalități negative asupra funcționării pieței, a semnalelor investiționale și a comportamentului consumatorilor.
Din perspectivă macroeconomică și instituțională, rezultatele indică limitări semnificative în capacitatea intervențiilor administrative asupra prețurilor de a produce rezultate sustenabile pe termen lung fără efecte compensatorii ulterioare. Totodată, implicațiile asupra stabilității bugetelor gospodăriilor și asupra eficienței pieței energetice relevă necesitatea unor instrumente de politică publică structurale, predictibile și orientate către corectarea cauzelor fundamentale, nu doar către atenuarea temporară a efectelor. În acest cadru, evaluarea finală conturează un bilanț net nefavorabil pentru consumatori și pune în discuție oportunitatea continuării sau replicării unor astfel de măsuri în absența reformelor sistemice.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (IMM România) a organizat, la Sibiu, conferința „Ziua Partenerilor – Educație și inteligență artificială”. Au participat peste 150 de lideri ai structurilor teritoriale. Evenimentul este de tradiție, fiind organizat de IMM România la finalul fiecărui an.
A fost prezentat „raportul pe anul care se încheie și au fost schițate proiectele care vor fi dezvoltate în parteneriat în 2026, având în centrul atenției susținerea mediului de afaceri”.
Tema evenimentului din acest an a fost „Educație și inteligența artificială, un subiect de maximă actualitate pe toate palierele, de la persoane fizice până la firme de orice mărime. Oportunitățile și perspectivele de creștere pe care IA le oferă firmelor sunt nelimitate. La discuții au participat reprezentanți ai marilor companii, ai sindicatelor și ai autorităților, într-un efort de a identifica soluții pentru provocările cu care se confruntă mediul de afaceri, dar și modalitățile de exploatare a oportunităților pe care noile tehnologii le oferă firmelor de toate mărimile, modul în care inteligența artificială va impacta diferitele paliere socio-economice, de la piața muncii și productivitate la competența echipelor, automatizare sau competitivitate.
În fața asistenței au luat cuvântul Florin Jianu (președintele IMM România), Adrian Rada (președintele IMM Sibiu), prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu (preşedintele de onoare al IMM România), prof. univ. dr. Dan Costin Nițescu (consilier superior al guvernatorului BNR), conf. univ. dr. Alexandru Baboș (președintele Senatului universitar, Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu), Doru Frunzulică (vicepreședinte al ARICE), Cătălin Codreanu (președinte al Asociației Coaliția pentru Economia Digitală) și Dalia Maria Dărămuș (director, CNDIPT), Robert Similea (profesor asociat la Universitatea din București, cercetător al impactului inteligenței artificiale asupra pieței muncii și asupra antreprenoriatului).
Evenimentul a fost deschis de Florin Jianu, președintele IMM România, care a prezentat raportul pe anul 2025 al IMM România și obiectivele pentru cel care urmează. Domnul Jianu a trecut în revistă proiectele și evenimentele organizate de IMM România în anul care se încheie, cu accent pe rezultatele obținute de patronat în dialogul social cu autoritățile:
Menținerea salariului minim brut pe 2026 la nivelul 2025
Prelungirea valabilității pentru anul 2026 a standardelor ocupaționale care trebuiau arhivate la sfârșitul anului 2025
Blocarea majorării capitalului social la 8.000 de lei pentru SRL-uri
Respingerea introducerii obligativității legalizării de către notar sau atestării de avocat a hotărârilor AGA ale societăților comerciale
Obținerea returnării sumei de 40 bani/litru pentru motorină achiziționată în trimestrul 4 din 2025 și 65 bani/litru pentru motorină achiziționată în primul trimestru din 2026
Obținerea unui contingent de 90.000 de muncitori din țări terțe pentru 2026
Realizarea proiectului de lege privind munca pe platforme digitale împreună cu partenerii sociali
Pentru 2026, IMM România își propune continuarea unor proiecte de tradiție – precum Carta Albă a IMM-urilor sau Topul Național al Firmelor Private din România, dar și inițierea unora noi și extinderea activităților către o dimensiune regională și europeană”.
Florin Jianu, președintele IMM România: „O să punem tot mai mult accent pe implicarea europeană a IMM România. În următorii 4 ani vrem să organizăm un eveniment major în România legat de extinderea UE, preluând leadership-ul regional în țările care vor adera în perioada următoare: Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest. România ca țară, dar și IMM România, ca patronat reprezentativ, avem expertiza și bunele practici necesare pentru ceea ce înseamnă construcția europeană și ne putem implica pozitiv în acest proces. România are o strctură solidă în ceea ce privește patronatele și poate sprijini țările din jur, unde această zonă nu este la fel de dezvoltată.”
Cu peste 60 de mii de firme membre și 475 de mii de angajați, IMM România reamintește că „reprezintă una dintre cele mai influente voci ale mediului de afaceri românesc, organizația având o tradiție de trei decenii în susținerea intereselor întreprinzătorilor mici și mijlocii. În prezent, structura organizației include 8 federații teritoriale regionale, 19 federații și patronate sectoriale, și un total de 104 organizații patronale, ale tinerilor întreprinzători și femeilor de afaceri”.
„(…) populația de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi”, rezultă din cercetarea inclusă în proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” (cod SMIS 136899 / 319056). Rezultatele finale au fost prezentate în conferința organizată la Universitatea Transilvania din Brașov, cu participarea ministrei mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, care a subliniat: „Acest studiu nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și, în același timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obținute ne ajută să înțelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenții punctuale și unde conservarea strictă este esențială. Conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor nu se exclud; ele pot și trebuie să fie gestionate împreună, pe baza științei și a transparenței.”
MMAP apreciază că „proiectul marchează o schimbare fundamentală de abordare în gestionarea populației de urs brun din România, oferind, pentru prima dată, o bază științifică atât pentru monitorizarea genetică a speciei, cât și pentru zonarea managementului la nivel național. Aceste instrumente permit trecerea de la decizii reactive la politici publice fundamentate pe date, adaptate realităților din teren.
Un element central al proiectului îl reprezintă estimarea genetică a populației de urs brun, realizată în cadrul celui mai amplu studiu de acest tip desfășurat vreodată la nivel mondial pentru această specie”.
Analizele genetice au fost efectuate pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național. „Totodată, studiul evidențiază un nivel ridicat al diversității genetice, esențial pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar și riscuri asociate fragmentării habitatelor și presiunii asupra coridoarelor ecologice.
Monitorizarea genetică a populației de urs brun vizează stabilirea periodică a mărimii populației, evaluarea diversității genetice, a structurii populaționale și a potențialului evolutiv al speciei, precum și implementarea unui plan de monitorizare genetică pe termen lung, cu metodologii standardizate și repetabile.
Pe baza acestor rezultate a fost realizată, în premieră, zonarea națională a managementului populației de urs brun, un instrument esențial pentru aplicarea unor măsuri diferențiate. Zonarea împarte teritoriul în patru categorii distincte: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor (zone de risc), zone de management durabil și zone marginale. Clasificarea are la bază o analiză complexă care integrează date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112 și istoricul pagubelor produse de urși.
Proiectul include, totodată, măsuri concrete de prevenire a conflictelor om–urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale. Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac atunci când sunt întreținute corespunzător, iar autoritățile au în vedere extinderea accesului la finanțare pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc.
Proiectul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei. Implementarea este realizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de lider, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Brașov, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea.
Prezentarea rezultatelor finale ale studiului marchează începutul unui proces de consultare și dialog, rezultatele urmând să fie analizate și dezbătute public, iar instrumentele de management să fie transpuse în politici și acte normative după consultări ample cu instituțiile, comunitățile locale, organizațiile de mediu și specialiștii din domeniu”.
La Shopping City Râmnicu Vâlcea, sărbătorile vin în acest an cu evenimente speciale: întâlnirea cu celebrul creator de conținut iSilent la premiera filmului Five Nights at Freddy’s, ateliere creative pentru cei mici, un workshop de frumusețe dedicat femeilor și momente care transformă atmosfera cumpărăturilor într-un festivă.
Spiritul Crăciunului începe la Shopping City Râmnicu Vâlcea cu atelierul NOEL BIJOU by Imperioso, unde vizitatorii își pot crea propriul mini brăduț, folosind materiale premium și sub îndrumarea unor designeri profesioniști. Atelierul este programat pe 12 și 13 decembrie, în trei sesiuni dedicate, iar locurile pot fi rezervate gratuit din aplicația SPOT.
Momentul cel mai așteptat al lunii este întâlnirea cu unul dintre cei mai apreciați creatori de conținut din zona e-games, iSilent, pe 14 decembrie, în contextul premierei filmului Five Nights at Freddy’s 2. Pasionații de jocuri video și cinefilii sunt invitați să trăiască atmosfera intensă a filmului, alături de creatorul de conținut, într-o zi plină de activități. Evenimentul începe în zona Cinema City, unde vizitatorii îl pot întâlni pe iSilent pentru poze și autografe, începând cu ora 15:30. De la ora 17:00, aceștia pot participa la cel mai mare watch party Five Nights at Freddy’s 2, cu iSilent, în sala de cinema — biletele pot fi obținute de pe site-ul Cinema City, în limita locurilor disponibile. Seara continuă în Cărturești, după ora 19:00, unde fanii sunt invitați la o sesiune de discuții despre film și despre noua carte a influencerului, pe care o pot achiziționa și o pot primi cu autograf.
Tot pe 14 decembrie, între orele 17:00–20:00, se desfășoară un workshop dedicat feminității și stilului: Arta de a fi femeie – workshop by Sorina Mateescu, realizat alături de Beauty Academy. Participantele vor descoperi tendințe actuale în hairstyling și makeup, vor urmări demonstrații live, vor putea participa la tombolă și vor beneficia de vouchere și servicii speciale.
Centrul comercial le-a pregătit și celor mici o serie de activități festive, până pe 21 decembrie, în zona food court:Decorațiuni de Crăciun (11 decembrie), unde își pot lăsa ideile creative să prindă formă și Scrisoare pentru Moșu’ (18 decembrie), toate având acces gratuit.
Tot din universul copilăriei fac parte și surprizele weekendului 19–21 decembrie, când toți cei mici vor putea descoperi Fabrica de Jucării – un atelier interactiv unde își vor crea propriile jucării și vor primi vouchere cadou pentru Energy Kids sau Energy Games Arcade. În zilele de 20 și 21 decembrie, Moș Crăciun și spiridușii lui vin pentru un moment de poveste, fotografii și multă voie bună.
Alături de activitățile interactive, Shopping City Râmnicu Vâlcea pregătește și o serie de mini concerte de colinde susținute de trei grupuri muzicale locale – Dulcissime, Angels Voices și Corul de copii Crescendo – între 19 și 22 decembrie, în zona food court.
În plus, cei aflați în căutarea cadoului perfect pot găsi inspirație în ghidul de idei pregătit de Shopping City Râmnicu Vâlcea: gadgeturi, parfumuri, skincare, jucării creative, ținute festive și decorațiuni de sezon. Iar pentru momentele în care alegerea devine dificilă, cardul cadou Shopping City Râmnicu Vâlcea rămâne soluția simplă și sigură, potrivită pentru orice preferință.
Program de vizită în perioada sărbătorilor 2025:
Galerie comercială (magazine) și Food Court (restaurante & cafenele):
Gala Financial Intelligence Awards 2025 a celebrat pe 4 decembrie cea de-a 18-a aniversare a aderării României la Uniunea Europeană și progresele României în acest timp.
În 18 ani, România a atras peste 100 de miliarde de euro de fonduri europene nerambursabile, o sumă fără precedent în istoria finanțelor publice românești, potrivit unei analize Europuls, prezentată în cadrul evenimentului. (Vezi detalii aici.)
Charles Michel, fost Președinte al Consiliului European, a transmis un mesaj în exclusivitate, la Gala Financial Intelligence 2025, despre provocările Europei și perturbările care remodelează ordinea mondială. Potrivit domniei sale, UE trebuie să fie mai rezistentă, mai influentă și mai stăpână pe destinul nostru. Prea mult timp UE a fost dependentă de China pentru bunuri ieftine, de Rusia pentru energie ieftină și de SUA pentru securitate ieftină, a subliniat Charles Michel. “În Europa, uneori suferim de ceea ce eu numesc întârziere cognitivă. Întârzierea cognitivă apare atunci când ne confruntăm cu ceva ce nu ne place și acționăm ca și cum nu ar exista”, a mai spus el. (Vezi detalii aici.)
Gala Financial Intelligence a fost deschisă de Ministerul Finanțelor Alexandru Nazare, care a primit Premiul Special pentru Susținerea Pieței de Capital. Domnia sa a subliniat în acest cadru nevoia unui model economic orientat spre calitate, investiții strategice și beneficiile aderǎrii la OCDE.
Aderarea la Uniunea Europeană a fost o oportunitate extraordinară pentru România, a transmis Vasile Pușcaș, Negociator Șef al României cu Uniunea Europeană, într-un mesaj în exclusivitate, la Gala Financial Intelligence 2025. (Vezi detalii aici.)
De asemenea, eurodeputatul Siegfried Mureșan a punctat că România a reușit să absoarbă de trei ori mai multe fonduri europene decât a contribuit la bugetul Uniunii Europene. Siegfried Mureșan a felicitat echipa Financial Intelligence, pentru contribuția la informarea corectă a oamenilor și la o dezbatere publică bazată pe fapte. (Vezi detalii aici.)
Răzvan Popescu, secretar de stat MIPE, a subliniat la rândul său, beneficiile aderării la UE: „Cel mai valoros mod de a vorbi despre parcursul nostru este din prisma transformărilor concrete. Fondurile europene nu înseamnă doar absorbție și cifre, ci sunt expresia unei decizii strategice, de a ne ancora dezvoltarea în valoriule, standardele și solidaritatea europeană”.
Lucian Rusu, Membru în Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, a transmis felicitări tuturor premianților Galei, dar și “frumoasei echipe Financial Intelligence, care contribuie constant la consolidarea unui dialog esențial pentru un ecosistem economic sănătos și transparent.”
Remus VulpescuSiegfried MureșanVasile PușcașLucian RusuMihail Bădiceanu si Georgiana FilipOrganizația Tinerilor din BucureștiOvidiu WlassopolRăzvan PopescuGeorge NiculescuCristian CiaușuCharles MichelAlexandru Nazare
Președintele ANRE, George Niculescu, a apreciat, în cadrul evenimentului, profesionalismul presei economice de specialitate, transmițând felicitările sale: „Voi continuați să livrați informații de calitate, când ar fi mult mai simplu să cedați tentației senzaționalului și a breaking news-ului. Vă încăpățânați să țineți un nivel ridicat al articolelor pe care le faceți, atât în domeniul energiei, cât și în domeniul finanțelor și vă doresc să vă încăpățânați să faceți lucrul acesta și în continuare.”
În ceea ce privește anul 2026, președintele ANRE a menționat că prioritatea rămâne menținerea unui cadru de reglementare stabil și predictibil, într-o piață aflată în schimbare, odată cu încheierea schemelor de sprijin și revenirea la mecanisme de formare a prețului bazate pe competiție: „Deci nu vă promit nimic magic, vă promit faptul că vom rămâne în continuare un partener de dialog deschis, un facilitator de soluții, ușile vor fi deschise pentru toți investitorii serioși și reglementări corecte, echitabile și un mediu de reglementare sănătos.”
Ovidiu Wlassopol, membru al boardului Autorității de Supraveghere Financiară, a menționat că, pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară, 2025 a fost un an de stabilizare, de reglaje fine și de maturizare a mecanismelor din piețele financiare non-bancare: „Pentru noi, cel mai important obiectiv a fost să avem o piață coerentă, lichidă, echilibrată, iar deciziile să fie fundamentate pe date și pe analize temeinic realizate.
Un sistem financiar sănătos nu se construiește într-un moment, ci se verifică în timp, în capacitatea lui de a absorbi șocuri, de a trata riscuri și de a continua să finanțeze economia.”
Privind spre 2026, direcția rămâne una fermă: continuitate, consolidare și atenție la riscuri, într-un context în care tehnologia schimbă ritmul și logica piețelor financiare, a mai precizat oficialul ASF: “Ne propunem extinderea accesului investitorilor la piață, îmbunătățirea fluxurilor operaționale și întărirea programelor de educație financiară, în paralel cu menținerea unui cadru în care capitalul este alocat eficient și responsabil, în beneficiul economiei reale.”
La Gala Financial Intelligence, Bursa de Valori București a primit distincția pentru „30 de ani de performanță în promovarea investițiilor”, în anul aniversar al BVB. Cele 3 decenii de evoluție și maturizare ale Bursei sunt rezultatul implicării constante a tuturor participanților de pe piața de capital, a subliniat Remus Vulpescu, CEO BVB: „Este succesul nostru, al tuturor, și vă mulțumim că aveți încredere în potențialul mediului investițional din România. Împreună, prin eforturile noastre, vom sprijini în continuare dezvoltarea afacerilor locale și a românilor care vor să investească, construind astfel o economie tot mai puternică.”
Remus Vulpescu a oferit, în numele Bursei de Valori București, echipei Financial Intelligence un trofeu aniversar 30 de ani de BVB: ”Acest trofeu simbolizează 30 de ani de activitate a BVB, la care ați avut o contribuție semnificativă. Vă mulțumesc!”
Invitații s-au bucurat de momentele artistice prezentate de Cristian Ciaușu, câștigătorul “Românii au talent”, la nai, acompaniat de coregrafii Mihail Bădiceanu și Georgiana Filip, care au adus poezie prin dans. (Vezi detalii aici.)
Luca, Petru și Matei continuă să domine piața patiseriilor și simigeriilor în 2024, cu rezultate financiare distincte și creșteri constante ale cifrei de afaceri în ultimii ani. Potrivit platformei de analiză financiară RisCo.ro, Luca (Tinervis Group SRL) rămâne operatorul cu cea mai mare cifră de afaceri, în timp ce Petru (Brio Group SRL) și Matei (N.Y.R. Georgiana Trade SRL) se mențin în top prin rezultate financiare pozitive.
Luca, cel mai mare operator din piață
Luca (Tinervis Group SRL) raportat o cifră de afaceri de 617 milioane lei în 2024, față de 526 milioane lei în 2023 și 368 milioane lei în 2022. Profitul net a fost de 39 milioane lei în 2024, comparativ cu 47 milioane lei în 2023 și 41 milioane lei în 2022. Numărul angajaților a ajuns la 2.691 în 2024, față de 2.371 în 2023 și 2.027 în 2022. Compania este deținută integral de Adragai George.
Cifra de afaceri Luca
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul Luca
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Petru, al doilea operator la nivel național
Petru (Brio Group SRL) a înregistrat o cifră de afaceri de 114 milioane lei în 2024, față de 104 milioane lei în 2023 și 97 milioane lei în 2022. Profitul net a fost de 1,3 milioane lei în 2024, comparativ cu 2 milioane lei în 2023 și 14 milioane lei în 2022. Numărul angajaților a fost de 629 în 2024, față de 615 în 2023 și 607 în 2022. Acționariatul este format din Mancaș Dragoș Cosmin, cu 95%, și Bejan Radu, cu 5%.
Cifra de afaceri Petru
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul Petru
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Matei, al treilea mare operator din industrie
Datele RisCo.ro arată că Matei (N.Y.R. Georgiana Trade SRL) a atins o cifră de afaceri de 54 milioane lei în 2024, față de 48 milioane lei în 2023 și 41 milioane lei în 2022. Profitul net a fost de 3,8 milioane lei în 2024, comparativ cu 1,8 milioane lei în 2023 și 4,6 milioane lei în 2022. Numărul angajaților a ajuns la 215 în 2024, față de 189 în 2023 și 181 în 2022. Compania este deținută integral de Reyhan Ibrahim.
Cifra de afaceri Matei
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul Matei
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Anul 2024 a evidențiat diferențele dintre principalii operatori din sectorul simigeriilor și patiseriilor. Luca (Tinervis Group SRL) rămâne cel mai mare jucător din piață, cu o cifră de afaceri de cinci ori mai mare față de Petru (Brio Group SRL) și Matei (N.Y.R. Georgiana Trade SRL).
Campionatul de Formula 1 din 2025 s-a încheiat duminică, Lando Norris de la McLaren devenind campion mondial după o luptă epică cu Max Verstappen de la Red Bull, iar odată cu aceasta se încheie o eră. Reglementările tehnice radicale pentru 2026 reprezintă mult mai mult decât o evoluție sportivă: o schimbare către un sistem de propulsie hibrid echilibrat, care reflectă o transformare fundamentală care se desfășoară pe piețele auto globale, unde vehiculele electrice hibride înregistrează o creștere explozivă, în timp ce producătorii își recalibrează strategiile de electrificare.
Punctul central al reglementărilor F1 2026 impune o distribuție a puterii fără precedent: 50% din motorul cu ardere internă și 50% din cel electric. Aceasta reprezintă o schimbare dramatică față de generația actuală, în care motoarele cu combustie internă produc aproximativ 550 kw, în timp ce motoarele electrice contribuie cu doar 120 kw, un raport de 80-20 care favorizează puternic propulsia tradițională. Noua configurație reduce puterea bazată pe combustie la 400 kw, în timp ce triplează puterea electrică la 350 kw, cu o recuperare a energiei în timpul frânării care se dublează. În plus, regulile noi impun utilizarea de combustibili 100% sustenabili, transformă DRS-ul (Sistemul de reducere a rezistenței la înaintare) în sisteme active de aerodinamică/creștere a puterii hibride și impun o reducere a greutății mașinilor cu 30 kg.
Deși fanii și piloții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul acestor schimbări drastice asupra spectacolului curselor pe care le vom vedea pe circuitele de anul viitor, aceste noi reguli reflectă, de fapt, noua realitate din industria auto. Electrificarea este o realitate, iar adoptarea tehnologiei hibride este în creștere.
Cele mai recente date ale ACEA (Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile) arată că, în primele 10 luni ale acestui an, vehiculele hibride-electrice (HEV) sunt cele mai populare printre cumpărătorii din UE, iar în aceasta categorie se observa că hibridele plug-in (PHEV) continuă să câștige teren. Din totalul înmatriculărilor noi, 34,6% au fost HEV și 9,1% au fost PHEV, în timp ce 16,4% au fost vehicule electrice cu baterie. În total, acestea reprezintă 60% din piață. În România, vanzarile de masini hibride (care includ și PHEV) reprezintă 49,1% din piața de vehicule noi, în timp ce vehiculele cu propulsie doar pe baterie (BEV) reprezintă 5,3%.
Goldman Sachs Research a ridicat prognoza privind cota de piață a vehiculelor electrice hibride la 12% la nivel global până în 2030, față de 9% în prognozele anterioare, reducând în același timp așteptările privind cotele vehiculelor electrice pe baterii de la 28% la 25%.
Vehiculele electrice hibride (HEV) vor contribui probabil la umplerea golului creat de încetinirea vânzărilor de vehicule electrice cu baterii. Cercetătorii observă o schimbare structurală și pe piața americană către vehiculele hibride dar și în rândul producătorilor japonezi și coreeni, remarcând că puterea hibridelor persistă chiar și în contextul prețurilor scăzute la benzină, determinată de cererea consumatorilor atât pentru eficiența consumului de combustibil, cât și pentru performanța puterii.
F1 2026 vine cu schimbări și în ceea ce privește echipele. Anul viitor vom vedea 11 echipe concurând cu 22 de mașini pe circuite. Cadillac Racing este noua echipă din F1, iar Audi preia Sauber. De asemenea, Ford va colabora cu echipa Red Bull în fabricarea motoarelor acestora.
Dar dacă ne uităm la aprecierile acțiunilor companiilor din zona auto pe burse în acest an, în fruntea clasamentului se află aceiași producători auto americani care sunt gata să concureze în campionatul F1 din 2026: prețul acțiunilor General Motors (proprietarul Cadillac) a crescut cu 51% de la începutul anului, iar Ford, cu 35%. Dintre producătorii germani, Grupul VW (proprietarul Audi) a înregistrat o creștere de 34%, iar Mercedes-Benz, de 28%.Reglementările din 2026 plasează Formula 1 la intersecția dintre performanță și sustenabilitate, validând adoptarea de către industria auto a tehnologiei hibride ca punte pragmatică către electrificarea completă. Pe măsură ce producătorii de automobile își extind producția de vehicule hibride, Formula 1 se alătură tendinței, iar mesajul este clar: viitorul mobilității este hibrid, iar atât circuitul de curse, cât și showroom-ul accelerează în aceeași direcție.
În luna decembrie, Centrul Comercial Auchan Titan și Vulcan Value Centre se transformă în destinațiile perfecte pentru cumpărături, cadouri și momente petrecute alături de cei dragi. Cele două centre comerciale îi întâmpină pe vizitatori cu decoruri festive, activități speciale și oferte de sezon, menite să aducă spiritul sărbătorilor mai aproape de fiecare familie.
În perioada sărbătorilor, vizitatorii Vulcan Value Centre care își descarcă aplicația SPOT și aleg centrul comercial ca locație preferată primesc, în limita stocului disponibil, un set de două globuri pictate manual – un cadou autentic, perfect pentru împodobirea bradului de Crăciun.
Surprizele continuă la Centrului Comercial Auchan Titan, între 17 și 21 decembrie, când vizitatorii se vor putea bucura de un serviciu gratuit de împachetare a cadourilor, ideal pentru a pregăti darurile pentru cei dragi, în spiritul sărbătorilor.
Pentru cei care vor să își reînnoiască garderoba de Crăciun și Revelion, magazinele prezente în ambele centre comerciale propun reduceri de până la 70%, în funcție de specificul fiecărui brand. Retaileri precum H&M, C&A, CCC, Deichmann, Lensa și multe altele pregătesc oferte speciale de sezon, discounturile variind în funcție de magazin, astfel încât fiecare vizitator să găsească exact ceea ce își dorește.
Pe lângă ofertele de iarnă, Centrul Comercial Auchan Titan și Vulcan Value Centre îi așteaptă pe vizitatori într-un cadru de poveste, pregătit să îi introducă în atmosfera magică a sărbătorilor. Instalațiile luminoase, brazii împodobiți și elementele tematice transformă fiecare vizită într-o experiență plină de bucurie.
Program de vizită în perioada sărbătorilor 2025 – Vulcan Value Centre
Galerie comercială (magazine) și Food Court (restaurante & cafenele):
19–23.12.2025: 10:00–22:00
24.12.2025: 10:00–18:00
25.12.2025: ÎNCHIS
26–28.12.2025: 10:00–22:00
29–30.12.2025: 10:00–22:00
31.12.2025: 10:00–18:00
1.01.2026: ÎNCHIS
2.01.2026: 10:00–22:00
Hypermarket:
19–23.12.2025: 7:00–23:00
24.12.2025: 7:00–18:00
25.12.2025: ÎNCHIS
26–28.12.2025: 7:00–22:00
29–30.12.2025: 7:00–23:00
31.12.2025: 7:00–18:00
1.01.2026: ÎNCHIS
2.01.2026: 7:00–22:00
Program de vizită în perioada sărbătorilor 2025 – Centrul Comercial Auchan Titan
Galerie comercială (magazine) și Food Court (restaurante & cafenele):
În sezonul sărbătorilor, Promenada Mall dă start unei noi povești de iarnă și îi invită pe vizitatori să pășească într-un univers festiv. Campania Where Your Christmas Beginsaduce oferte speciale de sezon, activări, surprize și experiențe care transformă cumpărăturile într-o adevărată bucurie de Crăciun.
La Promenada Mall, fiecare cadou merită să fie cel mai frumos de sub brad. De aceea, perioada 15-23 decembrie 2025, între orele 12:00 și 20:00, vor fi amenajate două standuri de împachetare gratuită a cadourilor. Un stand va fi amplasat la parter, în zona Zara, iar celălalt la nivelul 1, în zona Lunet. Accesul la serviciul de împachetare se face exclusiv prin contul din aplicația SPOT.
Cei aflați în căutarea cadourilor perfecte sunt invitați să descopere selecția atent aleasă de Promenada Mall pentru sezonul festiv, din care fac parte magazinele: Zara Home, H&M Home, Pandora, Notino, Teilor, Rituals, Floria și LEGO.
În plus, aceștia, se pot bucura de surprizele special pregătite pentru sărbători. Între 15 și 23 decembrie, între orele 18:00 și 20:00, la parter – zona magazinului Zara, un artist talentat va personaliza cadouri cu mesaje caligrafice sau gravate. Totodată, între 20 și 23 decembrie, în intervalul 15:00-20:00, un fotograf profesionist va surprinde momente festive în fotografii printate instant, într-un template special, în stil newspaper, care pot deveni amintiri de păstrat sau de dăruit celor dragi.
Totodată, cardul cadou Promenada Mall rămâne alegerea perfectă pentru a surprinde persoanele dragi, oferindu-le libertatea de a descoperi produsele preferate.
Pentru a oferi o experiență autentică de sărbători, Promenada Mall îi întâmpină pe vizitatori cu decoruri sofisticate, luminile calde și un brad spectaculos care completează perfect atmosfera festivă.
Program de vizită în perioada sărbătorilor 2025:
Pentru a facilita cumpărăturile, Promenada Mall va avea un program special în perioada sărbătorilor:
Galerie comercială (magazine) și foodcourt (restaurante & cafenele):
Sistemele de încălzire centralizată se confruntă cu un declin cauzat de o infrastructură învechită, costuri ridicate ale combustibililor și creșterea numărului de consumatori care renunță la acest serviciu.
Energy Policy Group (EPG) a publicat un raport de cercetare redactat de Alexandru Ciocan, Mihai Constantin, Noah Murray și Alina Arsani care analizează sistemele de încălzire centralizată din orașele Drobeta-Turnu Severin și Craiova.
În Drobeta-Turnu Severin, sistemul de încălzire centralizat al orașului întâmpină pierderi ridicate, dependență puternică de subvențiișiinsecuritateînceeacepriveștefurnizarea.Numărulconsumatorilorconectați la acest sistem a scăzut cu peste 4.000 între2020 și 2024, iar volumul de producție și consuma scăzut cu peste 20% în aceeași perioadă. Pierderile din 2024 depășesc40% din căldura generată, iar subvențiile care protejează gospodăriile pun presiune pe bugetul local, mai ales după ce prețul combustibilului(păcura în acest caz) a crescut de la 253 RON/MWh la 460 RON/MWh în 2024.
În Craiova, numărul gospodăriilor conectate la un sistem de încălzire centralizat a scăzut de la 60.000 la 53.000 între 2020 și 2024. Consumatorii au fost protejați de un sprijin local puternic după ce prețul căldurii a crescut rapid, pentru energia termoelectrică de la 280 RON/MWh (2020) la mai puțin de 540 RON/MWh (2024), iar pentru centralele de cartier la aproximativ 800 RON/MWh. Comparativ cu 2020, cheltuielile cu subvențiile orașului au fost de peste 5,5 ori mai mari în 2023 și de aproape 3 ori mai mari în 2024. Aceste traiectorii confirmă creșterea costurilor structurale și a sarcinii fiscale fără măsuri de eficiență și de schimbare a combustibilului utilizat.
Din punctul de vedere al mediului, dependența de combustibili fosili (în special păcură și cărbune) generează emisii ridicate de CO2 și poluanți care afectează calitatea aerului. Pompele de căldură la scară largă oferă o alternativă competitivă întrucât furnizează 3-4,5kWh de căldură per kWh de energie electrică consumată. Astfel, costurile de încălzire sunt comparabile cu cele ale centralelor individuale pe gaz, dar permit decarbonizarea.
Pentru a consolida opțiunile de decarbonizare și a moderniza sistemul de încălzire centralizată în conformitate cu obiectivele climatice, autorii studiului recomandă autorităților centrale și locale să exploreze următoarele opțiuni:
Elaborarea sau actualizarea strategiei locale de încălzire, aliniată la politicile UE și naționale, cu indicatori clari și obiective măsurabile.
Prioritizarea soluțiilor bazate pe energii regenerabile. Pentru Drobeta, prin concentrarea pe pompe de căldură la scară largă, dar și utilizarea Dunării și a energiei apelor uzate ca surse regenerabile stabile. Pentru Craiova, modernizarea sistemului în jurul unui mix de tehnologii care susțin decarbonizarea.
Consolidarea eficienței energetice și a măsurilor privind cererea.Accelerarea reabilitării termice a clădirilor pentru a reduce cererea cu 40-50%.Se va ajunge astfel la economii bugetare directe pentru consumatori, completate de instalarea de echipamente individuale de gestionare a consumului.
Luarea în considerare a unui model de încălzire semi-centralizat ca opțiune.Pentru orașele în care soluțiile centralizate nu mai sunt fezabile din cauza producției care a fost oprită sau a complexității statutului juridic al rețelei de transport soluțiile descentralizate pot fi o opțiune.
Utilizarea instrumentelor de finanțare disponibile. Autoritățile centrale ar trebui să fie deschise la un set mai larg de proiecte prin Fondul de Modernizare și alte scheme, care includ stocarea termică, energia geotermală, pompele de căldură și energia solară termică.
Asigurarea echității sociale și accesibilitatea. Reducerea costurilor de producție a căldurii este esențială pentru a ușura presiunea financiară creată de subvențiile universale și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor de încălzire centralizată.
Finalizarea înlocuirii capacității de producție de bază de lignit. În cazul CET II Craiova, capacitatea CAF ar trebui reevaluată în funcție de cererea actuală. Pe termen lung, sistemul de încălzire urbană ar trebui să permită accesul pentru noi producători și reducerea producției din gaz.
Proiectarea unui model hibrid. Pentru Craiova,o cale strategică către decarbonizare și stabilitate a costurilor este redată de dezvoltarea unei configurații hibride care să combine noua centrală de cogenerare pe bază de gaz cu pompe de căldură apă-apă la scară largă sau instalații de stocare.
Integrarea stocării termice. Diverse configurații de stocare a energiei termice ar putea contribui la echilibrarea sarcinilor de vârf și la optimizarea funcționării cogenerării.
Modernizarea rețelei de transport și distribuție. Reducerea pierderilor actuale de la 35% la valorile de referință ale UE (≤15 %), pentru a reduce povara fiscală a subvențiilor.
Eliminarea treptată a centralelor costisite de cvartal, care produc în prezent căldură la un preț de 800 RON/MWh. Consolidarea aprovizionării din unități centralizate eficiente pot reduce facturile consumatorilor.
Analiza integrală a celor două sisteme de termoficare cât și recomandările prezentate în detaliu de experții EPGsunt disponibile în noul raport de cercetare al organizației,aici.
MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și singura companie cu capital românesc din topul operatorilor de profil, anunță atingerea unei capitalizări bursiere de 1 miliard de euro la Bursa de Valori București (BVB), devenind astfel cea mai valoroasă companie din sectorul de sănătate din România.
Momentul reprezintă o bornă istorică atât pentru companie, cât și pentru ecosistemul financiar local, confirmând maturizarea pieței de capital și potențialul de dezvoltare al sistemului medical privat. Atingerea acestui prag simbolic vine într-un context marcat de volatilitate și incertitudini economice, subliniind reziliența modelului de business MedLife și relevanța strategică a sectorului medical. Evoluția acțiunilor companiei reflectă încrederea investitorilor într-o strategie orientată spre creștere sustenabilă și performanță operațională.
La nouă ani de la listarea din 16 decembrie 2016, MedLife marchează un parcurs construit pe transparență, responsabilitate și investiții solide. În această perioadă, compania a derulat unul dintre cele mai ample programe de extindere din sectorul privat românesc, consolidând peste 60 de achiziții și dezvoltând o platformă medicală integrată la nivel național.
În paralel, MedLife a investit consecvent în tehnologizare, AI, roboți, drone și echipe medicale, contribuind la creșterea accesului la servicii de sănătate moderne pentru milioane de pacienți. Totodată, compania a jucat un rol esențial în ecosistemul pieței de capital din România, setând noi standarde de transparență, raportare și guvernanță corporativă.
„Atingerea pragului de 1 miliard de euro capitalizare este o validare importantă pentru noi și o dovadă că modelul MedLife rămâne solid și relevant, indiferent de context. Este rezultatul unei munci consecvente, de trei decenii, și al încrederii pe care investitorii, partenerii și colegii noștri ne-au acordat-o. Le mulțumim tuturor pentru că sunt parte din această evoluție.
Traversăm o perioadă complexă, cu presiuni economice, sociale și geopolitice. Totuși, credem că, odată cu implementarea ultimelor politici publice la nivel național, România are șansa să avanseze în direcția corectă. În ceea ce ne privește, rămânem concentrați pe investiții în inovație și cercetare medicală: genomică, inteligență artificială – în special în imagistică și laborator, dezvoltarea programelor de prevenție și continuarea proiectelor de medicină personalizată.
Credem cu tărie faptul că pregătirea și calitatea corpului medical MedLife ne-au ajutat să ne consolidăm poziția de lider al medicinii private românești, iar prin transformarea într-o companie medicală de tehnologie am devenit un actor important al inovației nu doar în România, dar și în regiune.
Pe de altă parte, nu este de neglijat faptul că, pe fondul unui deficit bugetar senmificativ și a măsurilor inerente ale administrației centrale de a-l reduce din ultimele luni, vânzările cu amănuntul au scăzut în această perioadă conform cifrelor INS, și vor continua probabil să scadă la finalul acestui an. Si, pe același fond, sectorul medical privat a frânat ușor creșterea. Totusi, nu mă îndoiesc că, treptat, poate chiar începând cu al doilea trimestru al anului viitor, vom avea o șansă importantă de a relua creșterea sustenabilă”,a declarat Mihai Marcu, președinte și CEO al Grupului MedLife.
Pentru MedLife, listarea la BVB nu a fost niciodată doar despre capital. A fost despre o schimbare de paradigmă. Despre trecerea de la un business antreprenorial la un lider consolidat, capabil să scrie istorie în domeniul serviciilor medicale.
Evoluția companiei vorbește de la sine: de la 466 milioane lei active totale în 2016, compania a ajuns la peste 3 miliarde lei în 2024. Extinderea rețelei la nivel național, peste 450 de unități medicale proprii, împreună cu peste 60 de tranzacții de M&A, au permis construirea primului ecosistem medical integrat din România, acoperind servicii de prevenție, laborator, ambulator, spital, imagistică și medicină ocupațională.
Principalele realizări financiare în cei 9 ani de la listarea BVB
Total active: de la 466 milioane lei în 2016 la 3,02 miliarde lei în 2024, +548% față de 2016
Cifra de afaceri: de la 502 milioane lei în 2016 la 2,72 miliarde lei în 2024, +441% sau de 5,4 ori față de momentul listării
EBITDA: de la 70 milioane lei pro-forma în 2016 la 416 milioane lei pro-forma în 2024, +494% sau de 5,9 ori față de momentul listării
Performanță emblematică:primul operator privat din România care depășește pragul de 500 milioane euro cifră de afaceri pro-forma
Această evoluție reflectă nu doar dimensiunea și performanța companiei, ci și impactul MedLife asupra întregii industrii medicale private din România, prin inovație și dezvoltarea unui sistem medical modern, integrat și orientat spre nevoile reale ale pacienților.
Campioană de un deceniu la neîncasarea TVA, conform rapoartelor Comisiei Europene, România se află pe primul loc și la necolectarea impozitului pe profit, arată aceeași instituție într-o analiză publicată pentru prima dată în 11 decembrie 2025.
Noul raport estimează că România nu a încasat circa 35% din impozitul pe profit estimat pentru 2019 – anul analizat de raport –, având o rată de neîncasare de trei ori mai mare decât rata medie estimată la 10,9% a celor 23 de state membre UE incluse în analiză. Cele mai mari decalaje au fost înregistrate în România, Slovacia, Polonia și Italia, și cele mai reduse (sub 3%) în Danemarca, Olanda și Finlanda.
Conform raportului, în România, Slovacia, Polonia și Italia, decalajul de încasare a impozitului pe profit se datorează preponderent evaziunii fiscale. În alte țări, precum Danemarca, Finlanda, Suedia, Austria și Franța, erodarea bazei fiscale și transferul profiturilor în alte jurisdicții reprezintă principala cauză care afectează veniturile bugetelor naționale.
„Situația fiscal-bugetară a României a devenit critică din cauza problemelor acumulate: lipsa de predictibilitate prin modificări legislative frecvente, cheltuieli publice nesustenabile și întârzieri în digitalizarea administrației fiscale. Efectele resimțite de contribuabili sunt inechitate fiscală și deficite greu de finanțat care atrag majorări de taxe. Sumele încasate de buget anul trecut au fost de 36 de miliarde lei din impozitul pe profit și 121 de miliarde lei din TVA, în timp ce deficitul bugetar a fost de peste 152 de miliarde lei. Este cert că o colectare mai bună ar fi avut un impact vizibil, de ordinul miliardelor pentru buget. Prin urmare, accelerarea utilizării tehnologiilor digitale și a Inteligenței Artificiale sunt direcții importante pentru a obține rezultate cu impact în colectare. Problemele bugetare nu se pot rezolva folosind doar pârghia de majorare a taxelor care conduce la costuri mai mari pentru mediul economic, reducerea investițiilor și, în cele din urmă, o creștere economică slabă cu impact inclusiv asupra veniturilor bugetare”, a declarat Ruxandra Târlescu, Partener coordonator servicii fiscale PwC România.
România continuă să fie prima în UE și la neîncasarea TVA
România se menține pe primul loc în Uniunea Europeană și la neîncasarea TVA, după ce a pierdut circa 30% din veniturile potențiale din TVA din cauza neconformării contribuabililor, față de o pierdere medie de 9,5% pentru toate cele 27 de state membre, conform raportului anual publicat de Comisia Europeană. Raportul estimează că decalajul reprezintă circa 9 miliarde de euro.
Conform rapoartelor Comisiei Europene, începând din 2015, România a ocupat primul loc, în fiecare an, între statele membre, având cel mai mare decalaj de TVA.
După România, cele mai ridicate decalaje de TVA au fost înregistrate în Malta (24,2%), Polonia (16%), Lituania (15,1%) și Italia (15%). La polul opus, Austria a raportat cel mai mic deficit de încasare a TVA, de 1%.
TechBolide, actor semnificativ în domenii precum Waste Management și Digital Transformation la nivel național și cu planuri ambițioase de extindere în Europa, a celebrat zece ani de activitate printr-o gală a excelenței desfășurată sub conceptul „The Bright Side of Breaking Patterns”. Evenimentul a reunit lideri din industria de mediu, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, companii, organizații, mari producători din Europa și parteneri strategici care contribuie la tranziția României către o economie circulară modernă și funcțională.
A fost o seară dedicată luminii, curajului și oamenilor care schimbă tipare, acei profesioniști și instituții care aleg să privească spre viitor, să pună datele și tehnologia la lucru și să construiască modele noi de colaborare, transparente și orientate către impact real. Conceptul „The Bright Side of Breaking Patterns” a pus în prim-plan ideea că adevărata inovație apare atunci când există curajul de a schimba tiparele, de la implementarea soluțiilor digitalizate și până la felul în care instituțiile publice, operatorii și companiile colaborează în proiecte de economie circulară.
Gala TechBolide 2025 a fost, astfel, mai mult decât un moment de recunoaștere. A devenit un spațiu de dialog și conectare între actori cheie din ecosistem.
„Este un moment important și vreau să le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de noi în acești 10 ani. Mă bucur nespus că, după un deceniu de activitate, TechBolide este un reper al industriei și cā suntem parte din proiecte de impact pentru societate. Am învățat enorm în acești 10 ani și cred ca am construit o fundație solidă pentru următorul deceniu. Pentru că vreau să privim către viitor, acolo unde circularitatea, digitalizarea și responsabilitatea vor fi elementele determinante pentru succes. Îmi doresc ca TechBolide să rămână un catalizator al performanței, dar și un reper în ceea ce privește inovația si eficiența. Am încredere în viitor și, uitându-mă la partenerii care au fost alături de noi în acest deceniu, sunt convinsă că suntem pe drumul cel bun”,a declarat Mădălina Bîrsășteanu, CEO TechBolide.
Printre distincțiile centrale ale galei s-au numărat Circular Infrastructure Award, acordat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru rolul esențial în dezvoltarea infrastructurii moderne de colectare separată și pentru consolidarea parteneriatelor public-privat, precum și Engaged Leader Award, oferit Primăriei Cluj-Napoca în semn de apreciere pentru implicarea activă în promovarea inițiativelor locale de gestionare sustenabilă a deșeurilor.
În egală măsură, sectorul privat a fost recunoscut pentru contribuții cu impact strategic. DS Smith Recycling România a primit Visionary Impact Award, o reconfirmare a viziunii sale strategice și a leadershipului care redefinesc tiparele economiei circulare și transformă industria reciclării prin inovație, responsabilitate și performanță. Totodată, DS Smith Paper Zărnești a fost distinsă cu Circular Impact Award, pentru rolul său determinant în dezvoltarea unei infrastructuri industriale sustenabile, cu efect direct asupra creșterii gradului de circularitate la nivel național.
Iată lista completă a laureaților Galei Techbolide 2025:
• Visionary Impact Award – Adrian Bădălică-Petrescu, Director General DS Smith Recycling România – pentru viziunea strategică și leadershipul prin care a redefinit standardele de operare în centrele de reciclare din Ștefănești, Timișoara și Cluj, implementând un sistem digitalizat, transparent și orientat spre performanță, care transformă tiparele tradiționale din industria reciclării și accelerează tranziția către o economie circulară modernă.
• Circular Impact Award – Marius Juncanariu – Director General DS Smith Paper Zărnești – pentru implementarea unei infrastructuri digitale integrate care optimizează procesele industriale de reciclare și sustenabilitate.
Categoria Infrastructură & Mediu
• Circular Infrastructure Award – Raul Pop, Secretar de Stat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – pentru contribuția adusă la dezvoltarea infrastructurii de colectare separată și la progresul tranziției către economia circulară. • Synergy Award – Alexandru Avram, Secretar General, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – pentru viziunea și coordonarea integrată în proiecte strategice de sustenabilitate.
• Colossal Impact Award – Dan Pitic, CEO Ax Perpetuum – pentru cel mai amplu parteneriat public-privat din domeniu, în semn de apreciere pentru implementarea de succes.
Categoria Administrație Publică
• Engaged Leader Award – Primăria Cluj-Napoca – pentru implicarea activă în dezvoltarea inițiativelor locale de gestionare sustenabilă a deșeurilor.
• Community Spark Award – Mircea Mălan, Președinte Consiliul Județean Bihor – pentru lansarea aplicației “Bihor Curat – Ecolect” și pentru modul în care digitalizarea a adus comunitățile mai aproape de economia circulară.
• Connected Communities Award – Conducerea Primăriei Roman, prin Laurențiu-Dan Leoreanu – Primar și Achiriloaei Leonard – Viceprimar – pentru implicarea activă în construirea de parteneriate durabile și gestionarea eficientă a echipelor de proiect.
Categoria Parteneri Strategici Corporate
• Real Impact Award – Ana Strinu, Partner Manager Vodafone – pentru implicarea și parteneriatele dezvoltate împreună în sprijinul inițiativelor circulare.
• Bright Start Award – Dan Anghel, Director General Iridex Grup Salubrizare – pentru contribuția la dezvoltarea unui model de management sustenabil al deșeurilor la nivel urban.
Categoria Special Awards
• Sustainability Voice Award – Raluca Fișer – pentru rolul său constant în promovarea educației și conștientizării în domeniul sustenabilității, prin proiecte precum Green Revolution.
De-a lungul celor zece ani de activitate, TechBolide a adus în prim-plan proiecte care demonstrează că sustenabilitatea devine posibilă atunci când tehnologia întâlnește responsabilitatea, iar colaborarea dintre actorii relevanți nu se oprește la nivel declarativ.
„Aniversarea celor zece ani a venit ca un moment de reflecție asupra unor puncte de hotar care au redefinit direcția TechBolide – de la proiecte cu impact real, până la un amplu proces de rebranding și repoziționare strategică, care ne-a consolidat identitatea și rolul în ecosistemul economiei circulare. Într-o Românie care are nevoie de viziune, consecvență și leadership autentic, gala din acest an a fost despre recunoaștere. Despre liderii, instituțiile și organizațiile care demonstrează, prin acțiuni concrete, că schimbarea este posibilă și că România poate deveni un reper în circularitate atunci când există curajul de a schimba tipare și de a construi împreună.”, a declarat Georgiana Bădălică-Petrescu, Marketing and Communication Director, TechBolide.
TechBolide este o companie specializată în soluții IoT, software și hardware pentru managementul deșeurilor și digitalizare industrială, care marchează 10 ani pe piața internă. De-a lungul acestui deceniu, TechBolide a evoluat într-un integrator complet de tehnologii pentru sustenabilitate, proiecte de economie circulară și infrastructură inteligentă.
Activitatea companiei este structurată în două divizii strategice:
Waste Management – dezvoltă sisteme inteligente de cântărire, senzori de volum, tehnologii electronice pentru monitorizarea flotelor de colectare, precum și aplicații ce optimizează operațiunile operatorilor de salubritate, de la R-Planner la soluții dedicate interacțiunii cu cetățenii.
Digital Transformation – oferă aplicații SaaS, soluții avansate de integrare software și tehnologii IoT care conectează și digitalizează echipamentele și procese din fabrici, susținând eficiența operațională și procesele de tranziție către industria 4.0.
Lidl România publică cel mai recent raport de sustenabilitate, aferent anului financiar 2024, și anunță progrese accelerate în direcția reducerii impactului asupra mediului. Retailerul a îndeplinit obiectivul setat pentru anul 2030 la nivel internațional privind tranziția la refrigeranți naturali – aceștia fiind deja utilizați în 100% dintre centrele logistice și 81,7% dintre magazine, față de 100% din centrele sale logistice și 40% din magazine – și a crescut ponderea utilizării energiei verzi la 80% din consumul total. De asemenea, compania continuă extinderea investițiilor în infrastructură sustenabilă, prin dotarea cu panouri fotovoltaice a 108 magazine și două centre logistice și construirea de magazine noi exclusiv certificate EDGE. În plus, retailerul și-a consolidat parteneriatele cu peste 540 de producători locali, ajungând la 4.366 de articole provenite de la furnizori din România în sortimentul întreg. Rezultatele confirmă că sustenabilitatea este integrată în modelul operațional al companiei și contribuie la eficiență, reziliență și accesibilitate pentru clienți și parteneri.
Unul dintre obiectivele importante atinse este cel privind utilizarea agenților frigorifici naturali. Stabilit inițial la nivel internațional pentru 2030 – 100% centre logistice și 40% magazine – obiectivul este depășit deja de Lidl România: în prezent, 100% din centrele logistice și 81,7% din magazinele Lidl România folosesc echipamente care utilizează numai refrigeranți naturali. Această tranziție generează un impact pozitiv direct asupra reducerii emisiilor și contribuie la modernizarea și eficientizarea operațiunilor din retail.
„Depășirea înainte de termen a obiectivului privind tranziția la refrigeranți naturali este una dintre cele mai importante realizări ale noastre, deoarece are un efect direct și măsurabil asupra reducerii emisiilor. Este rezultatul unor ani de investiții consecvente în eficiență, modernizare și tehnologii cu impact redus asupra mediului. În tot acest parcurs, am învățat că progresele reale vin atunci când integrezi sustenabilitatea în fiecare decizie operațională, fie că vorbim despre energie verde, infrastructură fotovoltaică sau colaborări durabile cu furnizorii locali. Privim cu responsabilitate și către viitor și vom continua să accelerăm proiectele care cresc reziliența companiei și aduc beneficii tangibile comunităților, mediului și clienților noștri.”, precizează Maria Mihai, Head of Corporate Affairs, Lidl România.
Progrese semnificative în energie, climă și infrastructură
Progresul se reflectă și în investițiile continue în energie provenită din surse regenerabile. În anul 2024, 80% din energia electrică utilizată de Lidl România a provenit din surse verzi, iar panourile fotovoltaice instalate în 108 magazine și două centre logistice au generat intern 4,9 milioane kWh de energie electrică. Rețeaua companiei include acum 381 de puncte de încărcare pentru mașini electrice, puse la dispoziția clienților în parcările magazinelor.
În ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, Lidl România contribuie la atingerea obiectivului comun al companiilor Grupului Schwarz, acela de a ajunge la zero emisii (Net Zero) până în 2050, conform criteriilor SBTi (Science Based Targets initiative). În linie cu eforturile Lidl la nivel internațional, ce vizează reducerea cu 70% a emisiilor Scope 1 și Scope 2 până în 2030 față de nivelul din 2019, Lidl România și-a stabilit un obiectiv local și mai ambițios. Astfel, retailerul își propune la nivel local o reducere cu 80% a emisiilor sale Scope 1 și 2 până în 2030.
Economie circulară și gestionarea responsabilă a resurselor
În contextul economiei circulare, Lidl România se bazează pe un sistem eficient de gestionare a resurselor și deșeurilor, pentru a se asigura că ele sunt utilizate în mod responsabil. Astfel, 72% din cantitatea de deșeuri a fost valorificată prin reciclare, care înseamnă un total de 122.916 tone de deșeuri reciclate. Compania continuă să urmărească obiectivele setate în strategia de a reduce utilizarea plasticului în ambalaje, de a crește ponderea materialelor reciclate și de a elimina ambalajele care nu sunt necesare.
Lidl România urmărește, de asemenea, gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protejarea biodiversității în lanțurile de aprovizionare cu risc. Compania utilizează sisteme de certificare recunoscute la nivel internațional, precum FSC pentru hârtie și lemn, Rainforest Alliance pentru lanțuri de aprovizionare expuse riscului de defrișare și standardul MSC pentru pescuit sustenabil. În plus, toți producătorii de fructe și legume pentru sortimentul permanent sunt certificați conform standardului GLOBALG.A.P., contribuind la protejarea ecosistemelor și la promovarea unor practici agricole responsabile.
În același timp, Lidl România consolidează măsurile de prevenire și reducere a risipei alimentare. În ultimul an, 239 tone de produse alimentare au fost redistribuite către rețeaua națională formată din nouă bănci regionale pentru alimente, iar 19.152 tone de produse de origine non-animală au fost redirecționate către stații de biogaz. Alte 367 tone de hrană pentru animale au fost redistribuite către adăposturi pentru animale fără stăpân. Aceste acțiuni sunt completate de mecanisme operaționale interne, precum reduceri de preț de 25–50% pentru produsele apropiate de data expirării.
Sprijin constant pentru producătorii locali și investiții în comunități
Lidl România continuă să susțină producătorii locali și să sprijine proiecte cu impact social și de mediu, contribuind astfel la dezvoltarea comunităților. Aproximativ 50% din valoarea mărfii comercializate în tot sortimentul provine de la furnizori români, Lidl România colaborând cu 541 de furnizori locali pe întregul sortiment și listând peste 4.360 de articole provenite de la aceștia. În perioada de referință (anul financiar 2024), 144.748 de tone de fructe și legume românești au fost achiziționate de la furnizorii din România.
Prin programe educaționale și sociale, Lidl sprijină comunitățile vulnerabile și promovează sustenabilitatea. În 2024, compania a derulat lecții interactive de mediu pentru peste 1.000 de elevi și campanii de reducere a plasticului în parteneriat cu WWF („Patrula Zero Plastic”) și MaiMultVerde („Cu apele curate”). 3.118 voluntari ai programului „Cu apele curate” au derulat, în anul 2024, 75 de activități de curățare a malurilor și a apelor, colectând 34,5 tone de deșeuri, din care 24 de tone de plastic. Alte 12 tone de deșeuri au fost oprite de către cele 10 baraje plutitoare instalate în cadrul programului. Sunt exemple de acțiuni care reflectă angajamentul Lidl de a crea valoare pe termen lung pentru societate și mediu.
Cu fiecare pas realizat, Lidl România demonstrează că sustenabilitatea poate deveni un motor strategic de creștere, nu doar o direcție de responsabilitate. Compania va continua să investească în soluții care reduc impactul asupra mediului, sprijină economia locală și creează valoare pentru comunități, cu obiectivul clar de a ajunge într-un viitor care merită construit zi de zi — un viitor mai echitabil, mai eficient și mai sustenabil pentru toți, în care fiecare progres confirmă importanța consecvenței și a acțiunilor orientate spre bine.
Investitorii români își ajustează portofoliile pentru a se alinia tendințelor globale, cu un accent clar pe sectoarele emergente și companiile inovatoare. Brokerul european Freedom24 a realizat o analiză a celor mai tranzacționate acțiuni și ETF-uri pe platforma sa în 2025 și a identificat instrumentele și strategiile de investiții preferate de clienții săi din România.
Top 10 acțiuni tranzacționate de investitorii români în 2025
În 2025, tehnologia și inteligența artificială au continuat să fie sectoare dominante pentru investitorii români, atrași de randamentele ridicate pe termen lung. Printre cele mai populare acțiuni s-au numărat MSFT.US (Microsoft), lider global în cloud computing și soluții AI, NVDA.US (NVIDIA) și INTC.US (Intel), giganți în domeniul semiconductorilor. De asemenea, ORCL.US (Oracle) și PLTR.US (Palantir Technologies), specializate în software și analiza datelor, au fost alegeri preferate de investitori.
In sectorul transporturilor, Uber Technologies (UBER.US) a continuat să atragă investitori datorită expansiunii globale, iar LXEH.US (Lixiang Motors), un jucător emergent în domeniul vehiculelor electrice, a devenit tot mai apreciat. Castor Maritime (CTRM.US) este o altă alegere populară, oferind expunere pe sectorul de transport maritim.
În domeniul retail, Starbucks (SBUX.US), un gigant global al cafelei, a rămas o alegere stabilă pentru investitorii care caută siguranță pe termen lung, în timp ce Apple (AAPL.US) rămâne o alegere de top în retailul electronic.
Investitorii s-au orientat si către sectorul apărării, in contextul planurilor guvernamentale de consolidare a securității naționale și internaționale. Actiunea preferata a fost Rheinmetall (RHM.US), un producător de echipamente militare.
„Într-o perioadă de volatilitate economică, investitorii români au demonstrat o adaptabilitate remarcabilă, reacționând rapid la schimbările pieței globale. Educația financiară și diversificarea activelor au fost cheia succesului pe piețele internaționale. Freedom24 le oferă investitorilor suportul necesar, punându-le la dispoziție o platformă inovatoare și ușor de utilizat, prin care pot accesa instrumente financiare internaționale, dar și cursuri și idei de investiții de la analiști cu experiență”, a declarat Radu-Iulian Pădurean, Network Development Manager în cadrul Freedom24.
Top 10 ETF-uri tranzacționate de investitorii români în 2025
În 2025, investitorii români au preferat ETF-urile globale datorită expunerii pe piețele dezvoltate și emergente. Printre alegerile cele mai populare s-au numărat VWCE.EU și WEBN.EU, care acoperă sectoare diverse din aceste piețe, precum și NDIA.EU, care oferă acces la piața emergentă din India, o economie cu un mare potențial de dezvoltare.
Investițiile în piețele americane au continuat să fie favorizate datorită stabilității economice și performanțelor constante ale companiilor din SUA. ETF-urile preferate au fost VUAA.EU, SXR8.EU și CSPX.EU, care urmăresc indicele S&P 500 și oferă expunere la cele mai mari 500 de companii americane din sectoare precum tehnologie, consum, sănătate și finanțe.
Sectorul tehnologic a rămas în continuare un punct de interes major pentru investitori. Printre cele mai populare ETF-uri s-au numărat IUIT.EU, care urmărește companiile de tehnologie din cadrul S&P 500, și LYMS.EU, care urmărește performanța NASDAQ-100, un indice ce include 100 dintre cele mai mari companii non-financiare, în special din domeniul tehnologic.
În perioadele de volatilitate economică, ETF-urile din sectorul monetar, cum ar fi XEON.EU și CSX5.EU, au fost alese datorită stabilității lor, oferind expunere la ratele dobânzilor pe termen scurt din zona euro și pe piețele financiare din Europa.
În ultimul an, Freedom24 a înregistrat o creștere de aproximativ 9% a numărului de utilizatori români, ajungând la peste 4.300 de clienți. Platforma, disponibilă atât pe mobil, cât și pe web, le oferă investitorilor de retail acces direct la 15 dintre cele mai importante burse din SUA, Europa și Asia, unde pot tranzacționa peste 1 milion de instrumente financiare.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa, a primit vizita de lucru a E.S. Gloria del Carmen Olivares Portocarrero de Garro, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Peru în România. La întâlnire au participat Juan Diaz Ligarda, prim colaborator în cadrul Ambasadei Republicii Peru, vicepreședintele CCIB, Gheorghe Lemnaru și reprezentanții Departamentului de Relații Internaționale.
CCIB anunță că, „după o scurtă prezentare a Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa a folosit acest prilej pentru a prezenta oportunitățile de afaceri oferite de România care pot fi de interes pentru partenerii din Peru, precum și a unor posibilități concrete de cooperare reciproc avantajoase”.
Iuliu Stocklosa, președintele CCIB: „Economia românească dispune de resursele și capacitățile necesare pentru a furniza partenerilor noștri peruvieni bunuri și servicii competitive, contribuind astfel la consolidarea comerțului bilateral și păstrând trendul pozitiv al balanței comerciale.”
E.S. Gloria del Carmen Olivares Portocarrero de Garro, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Peru în România: „Scopul central al Ambasadei Republicii Peru la București este acela de a stimula dezvoltarea relațiilor comerciale directe dintre cele două țări, contribuind la creșterea volumului schimburilor și la deschiderea unor noi direcții de colaborare economică între comunitățile de afaceri din România și Peru. În prezent, Republica Peru oferă multiple oportunități investiționale în sectoare precum agricultura și industria agroalimentară, dar și în infrastructura feroviară, cele două domenii fiind capabile să atragă numeroase companii românești interesate de proiecte comune, realizate în parteneriat cu firmele peruane.”
CCIB subliniază că „s-a convenit organizarea, în a doua parte a anului 2026 o Zi a Oportunităților de Afaceri – ZOA Peru, eveniment marca CCIB dedicat prezentării potențialului economic peruan. Totodată, a fost discutată și posibilitatea unei misiuni economice în Republica Peru, ocazie cu care conducerea CCIB ar urma să efectueze o vizită oficială pentru a aprofunda dialogul cu partenerii locali și a identifica proiecte concrete de cooperare”.
Mega Mall aduce programul de sărbători și spiritul festiv mai aproape de vizitatori printr-o serie de evenimente speciale: întâlniri cu Moș Crăciun și Grinch, concerte de colinde live, ateliere creative pentru cadouri și coronițe, târg caritabil cu obiecte handmade și 3D, dar și experiențe spectaculoase în Winter Wonderland, cu un glob de zăpadă uriaș, tunel de lumini, carusel cu povești și Immersive Elevator.
Moș Crăciun îi întâmpină pe vizitatori la Mega Mall, pe 20 și 21 decembrie, în zona Douglas, etajul 1, oferindu-le tuturor membrilor familiei ocazia de a face fotografii și de a se bucura de momente speciale împreună. Atmosfera de sărbători este completată cu concerte de colinde live Cantus Mundi, la etajul 2, în zona Cinema City, între orele 16:00 și 18:00:
13 decembrie: Crăițele și Flori de Dor, Cristal, Brătienii Muzicali, Melos
Alături de muzica festivă pregătită, Mega Mall se transformă într-un adevărat Winter Wonderland, cu un glob de zăpadă uriaș, un tunel de lumini la intrarea PDC, un carusel cu povești la intrarea Pantelimon și un Immersive Elevator la parter, în zona intrării principale spre ePantofi, care poartă vizitatorii într-o mini-aventură către Polul Nord și atelierul lui Moș Crăciun. Cornerele foto și atelierele creative din zona Douglas, etaj 1, între 13:00 și 19:30, permit personalizarea cadourilor pe lemn, sticlă, textile, sneakers sau globuri, precum și realizarea coronițelor de Crăciun, în combinații nelimitate de materiale naturale și decorative.
Distracția continuă cu Meet & Greet cu Grinch și spiridușii Moșului, pe 13 și 14 decembrie, între 16:00 și 18:00, tot în zona Douglas, etaj 1, unde personajele aduc energie și poze memorabile.
Pentru cei care caută idei de cadouri, Mega Mall vine cu o gamă largă de opțiuni: de la gadgeturi pentru pasionații de tehnologie, parfumuri și produse de skincare, până la jucării, ținute festive și decorațiuni care transformă orice casă într-un cadru de poveste. De asemenea, cardul cadou Mega Mall rămâne cea mai simplă și sigură alegere pentru cei care vor să impresioneze cu un dar versatil.
Surprizele de sărbători continuă și în aplicația SPOT, unde fiecare sesiune de shopping devine un mini-joc, iar fiecare vizită poate aduce premii pe loc. Vizitatorii care fac cumpărături de minimum 700 de lei, pe maximum două bonuri, le scanează în aplicația SPOT, apoi merg la standul special amenajat la parter, pot câștiga un premiu instant. În plus, participanții intră automat la tombola pentru cadouri din partea Apple.
Anul acesta, sărbătorile la Mega Mall nu sunt doar despre shopping, ci despre experiențe, magie și energie festiv la fiecare pas. Cu evenimente și activități de sărbători, fiecare vizită devine o ocazie de a împărtăși momente speciale, premii și surprize alături de prieteni și familie.
Program de vizită în perioada sărbătorilor 2025:
Galerie comercială (magazine) și Food Court (restaurante & cafenele):
Revolut a dat publicității un nou raport, bazat pe date interne și un studiu realizat de Dynata, evidențiind tendințele în finanțele personale, în 2025, și perspectivele pentru 2026. Datele arată că, în abordarea bugetelor personale, românii se bazează tot mai mult pe tehnologie și pe automatizare, în timp ce bugetarea manuală scade ca importanță.
Pe măsură ce costul vieții crește, definiția bunăstării financiare se schimbă. Confruntați cu majorări ale taxelor, incertitudine economică și austeritate, 34% dintre respondenți menționează că, în 2026, obiectivul lor principal este de a lua decizii financiare mai inteligente, în timp ce 23% își propun să își dezvolte activ activele financiare, mai degrabă decât să economisească.
„Comportamentul nostru în preajma banilor e în bună parte condus de o poveste personală. Pentru a înțelege investiții, economii și cheltuieli, avem nevoie de psihologie în aceeași măsură în care avem nevoie de educație financiară”, spune Andreea Roșca*, jurnalist, scriitor și antreprenor, fondator al platformei „The Vast&The Curious”.
Bani care se scurg printre degete: Abonamentele uitate
Raportul Revolut scoate la iveală faptul că românii nu au suficientă claritate asupra cheltuielilor zilnice. Deși 44% dintre români recunosc că au unul sau două abonamente lunare – de la streaming (38%) la fitness (12%) – eficiența financiară rămâne o problemă.
60% declară că plătesc pentru cel puțin un abonament pe care nu îl folosesc.
35% refuză să anuleze aceste servicii neutilizate, temându-se că „le-ar putea fi de folos mai târziu”.
Datele Revolut sugerează nevoia unei vizibilități mai bune, instrumentele de urmărire a plăților recurente devenind esențiale pentru cei 48% dintre respondenți care cheltuiesc lunar sub 100 RON pe aceste servicii. Conform datelor interne Revolut, în 2025, românii au cheltuit în medie 60 de lei/tranzacție pentru abonamente și plăți recurente pentru utilități, efectuând aproape 39 de milioane de tranzacții către diferiți furnizori pentru a plăti internetul, telefonia mobilă, abonamentele la diversele servicii de streaming sau cablu tv.
Ascensiunea achizițiilor făcute cu ajutorul inteligenței artificiale
2026 se anunță a fi anul cheltuielilor inteligente. „Noua mantră” a societății este din ce în ce mai mult legată de inteligența artificială, 55% dintre respondenți recunoscând că inteligența artificială le influențează comportamentul de consum.
Economii inteligente: 26% folosesc inteligența artificială special pentru a economisi bani când achiziționează cadourile pentru Crăciun și fac cumpărăturile pentru finalul anului.
Barierele rămân: În timp ce rata de adopție crește, 15% se tem că inteligența artificială nu se va potrivi cu propriile gusturi și preferințe, iar 12% invocă îngrijorări legate de confidențialitatea datelor.
Tendințe de călătorie: Era „evadării”
După ce în anii de după pandemia de COVID-19 ne-am confruntat cu un val de „călătorii din răzbunare”, anul 2026 va fi definit ca unul al „turismului de evadare” – călătoriile sunt văzute ca un mod de a lua o pauză de la poverile financiare și mentale zilnice.
35% dintre respondenți ar călători pentru a elibera presiunea psihologică.
13% călătoresc special pentru a scăpa de grija facturilor și a responsabilităților financiare.
Datele Revolut indică faptul că, deși destinațiile tradiționale precum Grecia, Bulgaria și Italia rămân populare, există un interes tot mai mare pentru destinațiile exotice precum Japonia, Thailanda sau Vietnam, deoarece consumatorii caută deconectarea totală.
„Viziunea noastră «Banking and Beyond» merge dincolo de serviciile de plăți. Revolut aduce toate instrumentele necesare clienților pentru a diminua presiunile financiare. Datele din studiile comandate de noi ne arată că 43% dintre oameni își doresc, pentru anul viitor, mai multă disciplină financiară, iar 23% caută instrumente digitale pentru a automatiza gestionarea averii lor. Fie că este vorba de utilizarea inteligenței artificiale sau de integrarea multiplelor servicii financiare într-o singură aplicație pentru gestionarea cheltuielilor și a nevoilor legate de călătorii, suntem alături de clienții noștri pentru a-i ajuta să treacă de la anxietatea financiară la un control financiar superior în 2026”, a declarat Florina Moisei, director general la Revolut Bank UAB Vilnius Sucursala București.
De la speculație la investiții documentate
În privința investițiilor, studiul Revolut arată că românii își doresc să perfecționeze obiceiurile de investiții în anul următor. Tendința este de a se îndepărta de speculații și să treacă la investiții pe termen lung, axate pe obiective. Un aspect încurajator este dat de reducerea percepției că există un decalaj de încredere în investiții între sexe. 39% dintre respondenți consideră că femeile sunt cel puțin la fel de pricepute la investiții ca și bărbații. Datele interne Revolut susțin concluziile. În octombrie 2025, numărul femeilor din România care au investit cu Revolut a crescut cu 25% față de 17% pentru bărbați, iar suma totală investită de femei a crescut cu 87% pentru acestea, față de 67% pentru bărbați.
„Asistăm la o maturizare a pieței locale, cei interesați de investiții făcând tranziția de la speculații la investiții documentate. În timp ce 32% dintre români menționează lipsa fondurilor, iar 21% consideră că nu au informațiile necesare pentru a începe să investească, prioritatea noastră este democratizarea accesului unei diversități de profiluri de investitori la aceste instrumente. Prin oferirea de servicii de trading cu costuri reduse, cum ar fi acțiunile fracționate și ETF-urile, în același loc, în aceeași aplicație, eliminăm barierele care odinioară împiedicau oamenii să își construiască o bază de active pe termen lung”, comentează Tamer Nurla, director general adjunct al Revolut Bank UAB Vilnius Sucursala București.
Mai multe informații din studiul Revolut și Dynata:
Abonamente și debit direct
44% dintre români au 1 sau 2 abonamente lunare la diverse servicii
38% la servicii de streaming, 28% la telefonie mobilă sau internet, 12% la săli de fitness; 11% la jocuri video/ platforme de gaming
48% cheltuiesc sub 100 de lei pe lună pe aceste servicii; 29% între 100 și 500 de lei/lună;
60% declară că plătesc degeaba cel puțin un abonament lunar; 35% spun că nu îl opresc deoarece ”ar putea să îl folosească mai târziu”
Atitudinea față de investiții
32% dintre români se plâng că nu dețin suficiente fonduri suplimentare peste nevoile cotidiene pentru a investi;
21% nu au suficiente informații și cunoștințe;
19% se tem de pierderea banilor investiți;
10% nu au un obiectiv clar 10% spun că nimic nu îi oprește
9% nu se simt motivați să investească.
39% dintre respondenți consideră că femeile sunt cel puțin la fel de pricepute ca bărbații în a investi. Cei care susțin contrariul – 33%.
Controlul asupra bugetului personal:
43% dintre respondenți ar vrea să fie mai disciplinați (autocontrol);
33% să fie mai educați financiar ca să își țină finanțele sub control;
23% să folosească instrumente digitale care să îi ajute cu servicii diverse (investiții, economii);
17% sprijin din partea familiei, apropiaților pentru a-și gestiona mai bine banii.
Noua mantra a societății noastre – IA
26% dintre români spun că folosesc IA ca să economisească bani în luna cadourilor; 19% ca să fie mai creativi; 15% de curiozitate; 14% ca să economisească; 16% nu folosesc deloc AI pentru cumpărături.
55% dintre respondenți recunosc că IA le influențează comportamentul de consumator și modul în care cheltuiesc într-o măsură mai mică sau mai mare față de anul trecut, față de 32% care spun că nu a crescut influența IA asupra acestor aspecte ale vieții financiare.
Cea mai mare reținere/ temere față de IA: că nu le-ar putea nimeri gusturile (15%), confidențialitatea datelor (12%), 10% că le-ar lua plăcerea de ghici ceea ce este mai potrivit; 21% nu au niciun fel de grijă
2026 – anul călătoriilor de ”evadare”
35% dintre respondenți spun că ar pleca într-o călătorie ca să se elibereze de presiunea psihică;
13% ca să scape de grija facturilor și a responsabilităților financiare;
12% de stresul de la locul de muncă; 5% pentru a uita de sarcinile din familie;
28% spun că nu fug în vacanță ca să scape de responsabilități.
Obiective financiare pentru 2026:
34% dintre respondenți vor să fie mai atenți și mai inteligenți cu deciziile lor financiare
23% vor să învețe să-și sporească averea/ activele financiare
22% să reducă din cheltuieli (mai puțin cele legate de copii)
17% să cheltuiască mai puțin cu ieșirile în oraș
15% să reducă din cheltuieli (mai puțin cele turistice)
14% să se lase mai puțin influențați de trendurile promovate prin social media
de Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă
Sancțiunile americane împotriva Rosneft și Lukoil sunt în vigoare, dar au fost temporar relaxate/derogate în ceea ce privește funcționarea stațiilor de alimentare inclusiv în România și alte țări până în aprilie 2026 , dacă veniturile nu merg către Rusia. România lucrează la un cadru legal pentru preluarea/administrarea activelor din România afectate de sancțiuni, dar termenul pentru găsirea unui cumpărător / reorganizare este scurt chiar dacă a fost extins până în ianuarie 2026 .
Sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil deschid un nou capitol într-o regiune deja fragilă energetic. Pentru multe țări din Europa Centrală și de Sud-Est, companiile vizate nu sunt doar simple nume din piața globală, ci furnizori esențiali, proprietari de rafinării, investitori în infrastructură și chiar piloni ai echilibrului prețurilor la benzină și motorină.
De aceea, efectul sancțiunilor nu este uniform. El depinde de trei elemente fundamentale:
Dependența de petrol și produse derivate provenite de la companiile sancționate ;
Contractele și investițiile locale în care Lukoil și Rosneft au un rol direct ;
Legăturile cu rafinării, depozite și infrastructură conectată la fluxurile rusești .
Rezultatul este o hartă energetică divizată, în care unele țări se confruntă cu presiuni semnificative asupra prețurilor, altele au alternative solide, iar câteva resimt efecte doar prin piața regional. Analiza este realizată în conditiile menținerii prețurilor pentru țiței și a cursului euro dolar în toată aveastă periaodă.
Regiunea cea mai expusă unde fiecare procent contează o regăsim:
Bulgaria – epicentrul vulnerabilității
Bulgaria se află în centrul furtunii. Rafinăria Lukoil Neftochim Burgas, cea mai mare din Balcani, domină piața internă și alimentează parțial regiunea. Orice blocaj în aprovizionarea sa este imediat transmis consumatorilor.
Estimările arată că în primele trei luni prețul benzinei ar putea crește cu 8–15%, iar al motorinei cu 10–18% , cu o normalizare lentă abia după un an.
România – între vulnerabilitate structurală și capacitate de adaptare
România are o poziție intermediară: rafinăria Lukoil Petrotel de la Ploiești este o verigă importantă, însă piața românească dispune și de capacități alternative, precum Petrom și Rompetrol. Creșterile estimate sunt mai moderate: 5–10% la benzină în primele trei luni și 7–12% la motorină. Totuși, presiunea se transmite rapid prin piața regională, unde fluxurile rusești încă joacă un rol semnificativ.
Serbia – prizonieră a conectivității regionale
Serbia depinde puternic de rutele energetice din regiune și de fluxurile dinspre companii aflate acum sub sancțiuni. Impactul estimat este comparabil cu situația din România, dar cu o flexibilitate mai redusă în găsirea rapidă a alternativelor.
Țările cu expunere medie care au derulat un joc echilibrat
În Europa Centrală, Ungaria, Slovacia și Cehia legat istoric de conduită rafinăriile alimentate cu petrol rusesc, însă politicile UE din ultimii ani le-au împins să fie diverse treptat sursele.
Ungaria: cheltuieli estimate de 4–8% la benzină și 5–9% la motorină în primele luni, dar cu o atenuare vizibilă pe termen mai lung.
Slovacia și Cehia: efecte similare, amortizate de acces la conductele europene și terminalele maritime din Germania și Polonia.
Pentru aceste state, sancțiunile de aplicate au o provocare serioasă, dar nu o criză structurală.
Efectele indirecte vor exista și înalte țări din zonă unde piața regională dictează mișcarea prețurilor
Țări precum Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Albania și Kosovo nu depind direct de rafinării operate de companiile sancționate, însă sunt sensibile la oscilațiile din vecinătate.
Când Bulgaria sau România se confruntă cu creșterea rapidă a prețului, presiunea se vede imediat în lanțul regional al aprovizionării. Aici, scumpirile în primul trimestru se pot situa între 3–10% pentru benzină și 3–12% pentru motorină, în funcție de poziție fiecărei țări pe rutele comerciale.
Țările bine diversificate: lovite doar de valul extern
Polonia și Grecia sunt exemplele pozitive ale regiunii. Ambele au acces robust la piețele maritime, terminale moderne și multiple surse de aprovizionare.
Aici efectele sunt moderate – între 2–5% în primele luni, cu tendința de stabilizare rapidă.
Sancțiunile impuse companiilor Rosneft și Lukoil mai mult decât o măsură geopolitică: ele sunt un test de stres pentru rețeaua energetică a Europei Centrale și de Sud-Est.
Regiunea descoperă încă o dată că piețele de energie sunt interdependente: o rafinărie dominantă din Bulgaria poate influența prețurile din Bosnia; o decizie la Washington poate crește tarifele la pompă la Belgrad; iar diversificarea accelerată în Polonia poate deveni un model pentru țările sud-estice.
În următoarele 12 luni, cel mai probabil vom vedea un amestec de ajustări de preț , investiții forțate în alternative , dar și o accelerare a integrării energetice europene – un pas inevitabil într-o eră în îngrijirea securității energetice devine la fel de importantă ca securitate militară.
În acest context majorarea redevențelor pentru zăcămintele de țiței din România va forța închiderea multor exploatări, pentru că producția nu va mai fi rentabilă. România va ajunge să importe și mai mult țiței, adâncind dependența externă și vulnerabilizând securitatea energetică a țării.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România și-a ales noul consiliu director
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) anunță că, la 10 decembrie 2025, au avut loc alegerile pentru noul consiliu director pe următorii trei ani.
În urma votului adunării generale, componența noului Consiliu Director este:
Președinte: Daniel NICULESCU – DIANTHUS COMPANY SRL
Vicepreședinte: Aurel STANCIU – HOEDLMAYR LAZĂR ROMÂNIA SRL
Vicepreședinte: Alexandru Daniel POPA – COM DIVERS AUTO RO SRL
Membru: Daniel-Mihai CHIRCULESCU – CAT AUTOLOGISTICS ROMÂNIA SRL
Membru: Raluca Alexandra TACHE FUEREA – BLUE RIVER BUCUREȘTI 78 SRL
UNTRR subliniază că „noul consiliu director este format din transportatori cu vechime și experiență îndelungată, reprezentând companii care activează de peste 20, chiar peste 30 de ani în domeniul transporturilor rutiere. Acestea fac parte dintr-o comunitate puternică de operatori români care au dus transportul rutier de mărfuri din România în întreaga lume, contribuind la dezvoltarea comerțului internațional și devenind, în timp, ambasadori ai profesionalismului, ai seriozității și ai competitivității transportatorilor români în relația cu clienții și partenerii globali”.
UNTRR – angajament ferm pentru leadership și modernizare
UNTRR reafirmă că „urmărește să fie liderul în furnizarea de servicii relevante, cu valoare adăugată, pentru comunitatea transportatorilor naționali și internaționali din România.
Ca organizație patronală, UNTRR își asumă rolul de lider într-o perioadă marcată de provocări majore pentru industrie: presiunea reglementărilor europene, criza de personal, digitalizarea, decarbonizarea și creșterea costurilor operaționale.
UNTRR își asumă misiunea de a fi:
principalul reprezentant al transportatorilor din România,
principalul partener de dialog social la nivelul ramurii transporturilor rutiere, reprezentând ferm interesele sectorului în relația cu autoritățile și instituțiile naționale și europene.
O nouă viziune managerială pentru o organizație modernă În noua formulă de conducere, UNTRR se angajează să se dezvolte ca o organizație modernă și flexibilă, orientată spre: profesionalism, eficiență, transparență, servicii adaptate nevoilor reale ale membrilor, consolidarea reprezentativității sectoriale.
Obiectivul strategic al UNTRR este de a deveni cea mai apreciată organizație din sectorul transporturilor rutiere, prin acțiuni coerente, prin fortificarea parteneriatelor cu mediul economic și instituțional și prin susținerea companiilor românești pe piețele internaționale.
La nivel european UNTRR implicată în toate subiectele de actualitate, și face eforturi pentru ameliorarea impactului acestora la nivel național, ținând cont de realitățile specifice în arii precum decarbonizare, digitalizare și criza șoferilor, dar și în identificarea celor mai bune soluții pentru provocările la nivel național – restituirea accizei, aplicarea GPS pentru RO-e-transport, taxarea infrastructurii rutiere, programele de finanțare pentru modernizarea flotelor și pentru stațiile de încărcare. UNTRR este permanent activă în deschiderea de noi oportunități de business pentru operatorii de transport din România prin încheierea unor acorduri bilaterale de transport rutier cu state precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită pentru a conecta Europa la fluxul de mărfuri din Asia spre Europa prin centrele logistice din orientul mijlociu accesibile prin Irak, utilizând Drumul de dezvoltare, dar și direct prin Coridorul de mijloc cu China și Asia Centrală”.
Taco Bell își extinde rețeaua din România cu o nouă unitate în centrul comercial Sun Plaza din București. Este al șaptelea restaurant al brandului din Capitală și al 18-lea la nivel național, toate operate de Sphera Franchise Group, liderul pieței locale de foodservice. Investiția pentru acest proiect a fost de aproximativ 500.000 de euro.
Brandul continuă să fie cel mai dinamic din portofoliul Sphera Group, cu o creștere de 13% a vânzărilor în trimestrul 3 din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, până la 27,2 milioane lei și reprezintă 6,7% din vânzările totale. Taco Bell rămâne motorul principal de creștere organică, susținut de expansiunea rețelei și de aprecierea tot mai mare din partea consumatorilor tineri.
„Faptul că deschidem cel de-al doilea restaurant din acest an, fiind prima unitate în Sun Plaza, arată cât de importantă este proximitatea în strategia noastră. Prezența în 10 orașe mari ne oferă vizibilitate, dar mai ales o înțelegere mult mai clară a comportamentului de consum din fiecare regiune. Rezultatele bune din marile centre urbane confirmă reziliența și relevanța modelului nostru de business, motiv pentru care accelerăm dezvoltarea și investim în unități care aduc brandul mai aproape de comunitățile locale”, declară Daniel Basalău, General Manager Taco Bell România.
Noul restaurant se află la etajul 1, în zona de food court, pe Calea Văcărești nr. 391, sector 4. Spațiul are aproximativ 60 mp, funcționează zilnic între 10:00 și 22:00 și este operat de o echipă de 25 de angajați. Clienții pot servi preparatele la fața locului, pot comanda pentru livrare prin partenerii disponibili sau pot opta pentru takeaway.
Pentru un Crew Member (Lucrător Bucătărie sau Casier) din Taco Bell Sun Plaza, venitul net poate ajunge la 3.600 lei din a treia lună de colaborare, în cazul unui program full-time. Pachetul include salariul de bază, tichete de masă și bonusuri conform criteriilor interne. Experiența anterioară nu este obligatorie – se caută în special atitudine pozitivă, motivație și dorință de dezvoltare.
În prezent, rețeaua Taco Bell cuprinde 18 restaurante în 10 orașe: București, Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Ploiești, Bacău, Iași și Craiova.
Agenția românească de comunicare integrată „pastel” a obținut certificarea internațională B Corp,caracterizată ca „unul dintre cele mai exigente standarde globale care evaluează impactul companiilor asupra oamenilor, comunității, mediului și clienților”.
După cum subliniază agențua, „certificarea vine în ajunul aniversării a 20 de ani de activitate pe piața de comunicare din România și confirmă oficial o direcție de business construită consecvent: creativitate care generează rezultate de business, dar și impact pozitiv în societate.
Într-un context în care aproximativ 10.000 de companii din peste 100 de țări sunt deja certificate B Corp, iar interesul global pentru modele de business responsabile crește accelerat, pastel se numără printre companiile care au ales să-și supună întregul ecosistem operațional unei evaluări independente, transparente și structurale, de la modul în care ia decizii, la procesele interne, relația cu echipa, politica de achiziții și etica în comunicare.
În cei aproape 20 de ani de activitate, pastel a dezvoltat mii de campanii integrate pentru branduri din FMCG, retail, servicii, IT, ONG și sectorul public, având constant focus pe proiecte care au și impact în societate”.
Dana Nae Popa, owner & managing director pastel: „pastel este un business antreprenorial românesc și în cei 20 de ani activitate am țintit constant ca munca noastră să fie aliniată celor mai înalte standarde din industrie. Pe parcurs, campaniile noastre au fost validate în competiții de profil, iar o bună parte din clienții noștri ne-au ales deoarece craftul nostru a fost recomandat de alți clienți, iar abordarea noastră de business rezonează cu ei.
Viziunea pastel, prin care ne propunem să adăugăm acel the bright touch pentru branduri, este dublată de un set de valori clar asumate: empatie, viziune, parteneriat, pasiune și etică. Aceste valori au fost traduse în politici concrete de guvernanță, HR, achiziții și relație cu clienții, evaluate atât de EcoVadis, cât și în cadrul B Impact Assessment, instrumentul prin care se măsoară eligibilitatea pentru certificarea B Corp. Este un angajament pe termen lung, prin care operăm conform unor standarde internaționale și o confirmare a faptului că modul în care am ales să facem business este unul solid.”
Corina Radu, CEO Impact Market România și cofondator al Better Business Alliance, reprezentant B Corp în România: „Certificarea B Corp arată că o companie dă aceeași importanță profitabilității și impactului creat asupra naturii și societății în care trăim. Este mai mult decât un simplu label; reprezintă un angajament de impact asupra tuturor elementelor cu care o companie intră în contact și unde își poate lăsa amprenta pozitivă. pastel este un exemplu clar al motivului pentru care este important să lucrezi cu o agenție certificată B Corp și cum putem clădi o comunitate de companii care își fixează nu doar obiective financiare, ci și obiective de a crea impact. Mă bucur enorm că agenția pastel a trecut cu brio acest proces de evaluare și că a devenit B Corp, alături de alte companii românești importante, ducând misiunea de business pozitiv cât mai departe!”
„pastel” consideră că „experiența vastă în industrii diverse a contribuit la consolidarea unor procese interne orientate spre eficiență, conformitate și colaborare responsabilă cu toți partenerii. Obținerea certificării B Corp reprezintă astfel rezultatul unui parcurs de maturizare strategică a businessului, deja validat prin standarde precum EcoVadis, o evalurea care poziționează agenția în top 24% dintre companiile evaluate la nivel global.
Pentru pastel, integrarea standardelor B Corp înseamnă operarea pe baza unor procese riguroase, cu monitorizare constantă și ajustări continue: politici de etică și anticorupție consolidate, proceduri transparente de achiziții și selecție a furnizorilor, criterii ESG integrate în procesul de decizie, evaluări recurente ale satisfacției și dezvoltării profesionale în echipă, precum și mecanisme de identificare și reducere a riscurilor operaționale.
Această abordare structurată, susținută de o echipă solidă și de coerența proceselor interne, poziționează pastel drept un partener strategic pentru brandurile care caută transparență, rigoare operațională și comunicare responsabilă”.
În luna cadourilor,Shopping City Târgu Jiu devine punctul central al sărbătorilor cu iSilent, creatorul de conținut mult îndrăgit, într-un Meet & Greet și watch party pentru premiera filmului Five Nights at Freddy’s 2. În plus, concertele, atelierele și întâlnirile cu Moș Crăciun, pregătite de centrul comercial în luna decembrie, vor aduce o atmosferă festivă, într-un decor de poveste.
Sâmbătă, pe 13 decembrie, pasionații de e-gaming sunt invitați la un Meet & Greet cu iSilent de la ora 15:30, în fața Cinema City, urmat de cel mai așteptat watch party al sezonului, la ora 17:00: premiera filmului Five Nights at Freddy’s 2, o producție recomandată copiilor peste 13 ani, care aduce noi personaje și mistere pline de suspans. După ora 19:00, vizitatorii vor putea participa și la o sesiune de discuții cu iSilent în Cărturești, cu autografe, având ocazia să achiziționeze noua sa carte.
Spiritul sărbătorilor continuă la Shopping City Târgu Jiu prin concerte festive și ateliere de creație: pe 17 decembrie, Școala Populara de Arte, între orele 16:00 și 17:00, lângă biroul Info Point, va susține un concert de colinde încărcat de emoție, iar pe 18 decembrie va avea loc un Târg de Crăciun organizat de Asociația Lindenfeld, în intervalul 16:00-22:00, dedicat strângerii de donații pentru comunitate, în zona Info Point.
În perioada 19-23 decembrie, între orele 15:00 și 19:00, cei mici sunt așteptați la atelierele de creație și întâlniri cu Moș Crăciun în zona Info Point, în timp ce părinții se vor putea bucura de serviciul de împachetare de cadouri, pregătind ultimele surprize pentru Ajun.
În plus, sezonul de cumpărături aduce și premii garantate prin aplicația SPOT. În perioada 5-24 decembrie, vizitatorii care își descarcă aplicația SPOT, își creează cont și aleg Shopping City Târgu Jiu ca centru comercial preferat, apoi fac achiziții de minimum 300 de lei pe maximum două bonuri fiscale, pe care le scanează în aplicație, au șansa să primească premii instant, în limita stocului disponibil. De asemenea, scanarea bonurilor îi va înscrie automat la tombola pentru un iPhone Air și două espressoare Philips.
Shopping City Târgu Jiu reușește astfel să transforme sezonul festiv într-o experiență completă, oferindu-le vizitatorilor de toate vârstele ocazia de a îmbina cumpărăturile cu momente de neuitat.
Program de vizită în perioada sărbătorilor 2025:
Galerie comercială (magazine) și foodcourt (restaurante & cafenele)
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, evidențiază faptul că al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare reprezintă una dintre cele mai ample schimbări legislative din ultimii ani, cu impact direct asupra mediului de afaceri din România. Noile reglementări privind capitalul social minim, obligativitatea deținerii unui cont bancar, restricțiile la cesiunea părților sociale și regimul sever al inactivității fiscale impun un nivel crescut de conformare și o atenție sporită din partea antreprenorilor. Aceste modificări nu numai că restructurează modul de funcționare al societăților comerciale, dar generează și riscuri juridice semnificative pentru firmele care nu se aliniază la noile obligații, motiv pentru care consultanța juridică de specialitate devine esențială în procesul de adaptare la legislația aplicabilă din 2026.
Al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare, asumat de Guvern și trecut prin filtrele Parlamentului și Curții Constituționale a României, aduce o serie de modificări semnificative la Codurile fiscale, dar și la legislația privind societățile comerciale și insolvența. Proiectul, care așteaptă promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare, prevede o limitare drastică a cheltuielilor deductibile pentru multinaționale și o majorare a impozitelor pe anumite venituri din investiții și criptomonede, alături de o creștere a impozitelor locale pe clădiri și vehicule. În același timp, se înăspresc procedurile fiscale, obligând firmele să dețină un cont bancar și să accepte plata cu cardul, și crescând valoarea minimă a capitalului social. Un aspect notabil este și cel legat de firmele inactive, care, după un an de inactivitate, sunt expuse riscului de dizolvare, procedurile de eșalonare la plată devenind, de asemenea, mai restrictive. Prezentul articol analizează impactul acestor modificări asupra proprietarilor și antreprenorilor, oferind un cadru legal relevant pentru prevederile ce vor fi aplicabile majoritar din 2026.
De asemenea, noul pachet legislativ introduce măsuri de intensificare a controlului, incluzând obligativitatea ca personalul Vămii, Direcției Antifraudă ANAF și Inspecției Muncii să poarte camere video de corp în timpul inspecțiilor. Totodată, se instituie o taxă nouă de 25 lei pentru coletele sosite din afara UE cu valoare sub 150 euro. O altă prevedere importantă este majorarea semnificativă a amenzilor pentru munca la negru, acestea ajungând la 40.000 lei per persoană identificată, cu un plafon total de un milion de lei.
Impozite majorate pentru locuințe și autovehicule începând cu 1 ianuarie 2026
Noile măsuri fiscale vizează o creștere a impozitelor locale pe clădiri, terenuri și vehicule, cu aplicare din 2026. Conform proiectului legislativ, se modifică regulile de calcul pentru a crește semnificativ nivelul impozitelor datorate, concomitent cu reducerea numărului de excepții de la plata acestora. Printre cele mai notabile schimbări se numără majorarea cotei de impozit de la 0,3% la 0,9% pentru clădirile și vehiculele considerate de mare valoare (așa-numita taxă pe lux). Această modificare are un impact direct asupra proprietarilor de bunuri imobile și autovehicule, afectând piața imobiliară și costurile de deținere. De asemenea, se reglementează formal sistemul e-Proprietate, un registru centralizat cu datele despre bunurile imobile din România, menit să eficientizeze colectarea taxelor și impozitelor.
Pe lângă modificările la impozitele locale, pachetul fiscal introduce reglementări noi care afectează impozitul pe profit, veniturile independente și pe cele din investiții. În privința impozitului pe profit, pentru multinaționalele care nu sunt încadrate la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA – adică cele cu o cifră de afaceri anuală sub 50 milioane euro), se limitează drastic cheltuielile deductibile cu drepturile de proprietate intelectuală, management și consultanță. În ceea ce privește veniturile independente, se includ acum și cele obținute din prestarea de servicii de cazare, respectiv din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuințe proprietate personală, pentru care se stabilesc reguli speciale de determinare a impozitului pe venit. Mai mult, baza maximă anuală de calcul a contribuției la sănătate pentru veniturile independente crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară.
În ceea ce privește veniturile din investiții, se majorează impozitul reținut la sursă aplicat câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate (efectuate prin brokeri): de la 1% la 3% pentru deținerile vândute după mai mult de un an, respectiv de la 3% la 6% pentru deținerile vândute după mai puțin de un an. Pentru operațiunile similare neefectuate prin brokeri, impozitul crește de la 10% la 16%, iar impozitul pe câștigurile din operațiuni cu criptomonede crește de la 10% la 16%, menținându-se totuși regula conform căreia câștigul sub nivelul de 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 lei.
Capital social minim la înființarea firmelor în 2026 și obligația deținerii unui cont bancar pentru persoane juridice
O serie de prevederi vizează modificări esențiale în ceea ce privește înființarea societăților comerciale și modul lor de operare. Una dintre cele mai importante modificări se referă la valoarea minimă a capitalului social. Începând cu 2026, firmele nou-înființate vor trebui să aibă un capital social de minim 500 lei, o majorare capital semnificativă față de pragul simbolic actual de 1 leu introdus în 2020. Pentru firmele existente care înregistrează o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social va crește la 5.000 lei.
În plus, se introduce obligativitatea pentru toate firmele de a deține fie un cont bancar de plăți în România, fie un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului. Nerespectarea acestor obligații atrage riscul de inactivitate fiscală, urmând să fie declarată inactivă de către ANAF și chiar dizolvată de drept. Aceste măsuri urmăresc o mai bună trasabilitate financiară și o disciplină sporită în rândul persoanelor juridice.
Restricții la cesiunea părților sociale pentru firmele cu datorii din 1 ianuarie 2026
Proiectul de lege introduce reguli noi cu impact semnificativ asupra tranzacțiilor și structurii societăților comerciale, în special asupra operațiunilor de cesiune a părților sociale ale asociatului care deține controlul societății. Cesiunea devine opozabilă ANAF numai dacă este notificată în termen de 15 zile, iar în situația existenței unor obligații fiscale restante sau alte creanțe bugetare supuse recuperării, societatea sau cesionarul trebuie să constituie garanții care să acopere întregul debit. Emiterea dovezii necesare înregistrării cesiunii la Registrul Comerțului este condiționată de acordul fiscal privind garanțiile. Această măsură urmărește să protejeze interesele statului și să asigure șanse mai mari de recuperare a creanțelor fiscale în cazul tranzacțiilor de cesiune.
Totodată, se introduc reguli noi și restrictive privind împrumuturile de la sau către acționari/asociați ori persoane afiliate, precum și în legătură cu distribuirea de dividende și majorările de capital social. În același timp, proiectul extinde obligația comercianților de a accepta plăți cu cardul, indiferent de nivelul încasărilor în numerar, înlocuind plafonul anterior de 50.000 lei. Pentru a se conforma noilor prevederi și a evita complicațiile juridice și fiscale, firmele trebuie să gestioneze cu prudență cesiunea părților sociale și relațiile financiare cu asociații.
De asemenea, se înăspresc condițiile pentru acordarea eșalonărilor la plată clasice, solicitând prezentarea unui contract de fideiusiune, o garanție prin care statul se asigură că are șanse mai mari să încaseze bani, și se introduc limite maxime ale datoriilor pentru care poate fi accesat mecanismul eșalonărilor simplificate la plată (100.000 lei pentru persoane fizice, respectiv 400.000 lei pentru firme). Mai mult, în materia valorificării bunurilor sechestrate, proiectul introduce posibilitatea organizării licitațiilor online, derulate printr-o aplicație electronică dedicată, concretizând astfel o intenție mai veche a autorităților de a digitaliza procedurile de executare silită și de a crește transparența procesului.
Riscul de inactivitate și dizolvare a societăților comerciale în 2026
Noul cadru legislativ introduce norme mult mai riguroase privind funcționarea persoanelor juridice, accentuând obligațiile de conformitate în materia fiscală și contabilă. O societate poate fi declarată inactivă de ANAF dacă nu deține un cont bancar sau la Trezorerie, precum și nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de 5 luni de la termenului legal. Regimul devine mult mai sever pentru entitățile care ajung la un an de inactivitate, acestea urmând să fie dizolvate de drept. Această prevedere reprezintă un risc major pentru societățile care nu își îndeplinesc obligațiile minime.
Totodată, pentru societățile deja declarate inactive, legea stabilește termene scurte pentru reactivare (30 sau 90 de zile, în funcție de durata anterioară a stării de inactivitate) în lipsa cărora intervine dizolvarea prin sesizarea organului fiscal sau, pentru societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, prin procedura specifică derulată de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Publicarea listelor societăților ce urmează a fi dizolvate în Buletinul electronic, precum și pe site-urile ONRC și ANAF, marchează un pas ferm către un regim juridic mai strict, menit să elimine firmele inactive din circuitul economic și să responsabilizeze mediul de afaceri în privința obligațiilor legale, de la menținerea unui cont bancar funcțional până la respectarea normele fiscale privind taxele și impozitele.
„Noile reglementări privind inactivitatea fiscală și dizolvarea trebuie tratate cu atenție sporită și impun o conformare riguroasă, întrucât neîndeplinirea obligațiilor minimale pot avea consecințe financiare și juridice semnificative”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel Mărgărit și Asociații.
În concluzie, pachetul de modificări legislative aplicabile din 2026 aduce schimbări substanțiale atât în dreptul fiscal, cât și în cel comercial. De la creșterea impozitelor locale pentru locuințe și autovehicule, la obligația deținerii unui cont bancar și majorarea capitalului social minim la înființarea SRL-urilor, până la noile restricții privind cesiunea părților sociale și riscurile asociate inactivității fiscale, mediul de afaceri se confruntă cu provocări semnificative.
de CIPRIAN DUMITRU MUSCĂ, președinte, Asociația Forestierilor din România (ASFOR)
Asociația Forestierilor din România (ASFOR) a transmis astăzi un document de poziție strategică către Cancelaria Prim-Ministrului și ministerele cheie, solicitând Executivului să susțină interesele României în renegocierea politicilor forestiere europene. În contextul presiunilor legislative de la Bruxelles (regulamentul LULUCF, Legea Restaurării Naturii), ASFOR avertizează că România riscă blocarea unei resurse naționale vitale dacă nu își apără dreptul la management forestier activ.
Documentul a fost adresat prim-ministrului Ilie Bolojan, miniștrilor Radu Miruță (Economie), Oana-Silvia Țoiu (Externe), Diana Buzoianu (Mediu), precum și președinților Senatului, Mircea Abrudean, și Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Ionel Ciunt.
Securitatea energetică a 3,5 milioane de gospodării – prioritate zero
ASFOR subliniază că pădurea nu este doar un sanctuar de biodiversitate, ci un pilon economic care contribuie cu 3,5% la PIB-ul României și asigură încălzirea pentru 3,5 milioane de gospodării.
Forestierii atrag atenția asupra necesității vitale a relansării programului „Rabla pentru sobe” (indiferent de denumirea viitoare). Eficiența energetică este crucială, dar ea devine imposibilă în lipsa resursei: disponibilitatea lemnului de foc riscă să fie periclitată dramatic prin impunerea de la Bruxelles a unor plafoane artificiale de recoltare.
„România se află într-un moment de răscruce. Avem de ales între a lăsa pădurile să devină vulnerabile la incendii și dăunători prin politici de ‘non-intervenție’, sau a investi în modernizare. Solicităm Guvernului să respingă ferm premisa că protecția mediului înseamnă abandonarea pădurii. Dimpotrivă, o pădure neadministrată este o bombă cu ceas climatică”, a declarat dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Solicitările cheie ale ASFOR pentru mandatul de negociere al României:
Infrastructura Forestieră – Infrastructură Critică: Spre deosebire de statele vestice, România are o densitate extrem de redusă a drumurilor forestiere. ASFOR solicită negocierea unor fonduri dedicate prin PAC sau Coeziune pentru drumuri care să permită, simultan, accesul echipelor de intervenție la incendii și o bioeconomie eficientă.
Continuitate pentru tehnologizare („Rabla pentru utilaje”): Succesul liniei de finanțare DR-24 (Investiții în tehnologii forestiere) demonstrează nevoia acută de modernizare. Pentru a proteja solul și a reduce amprenta de carbon, sectorul are nevoie de continuitate în finanțare. ASFOR propune un program național predictibil pentru utilaje performante și digitalizare, care să funcționeze și în perioadele de tranziție dintre exercițiile financiare europene.
Management Activ vs. Conservare Pasivă: Recoltarea sustenabilă și regenerarea sunt singurele metode prin care pădurile rămân tinere și capabile să absoarbă carbon activ. ASFOR cere respingerea țintelor de „set-aside” (scoatere din circuitul economic) care ignoră realitatea socială a comunităților dependente de pădure.
Apel la o voce unitară
Documentul transmis liderilor politici, inclusiv Ministrului de Externe Oana-Silvia Țoiu și Ministrului Mediului Diana Buzoianu, punctează necesitatea unei coordonări perfecte între ministere. România trebuie să susțină unitar că lemnul autohton este o soluție pentru obiectivele climatice ale UE, prin substituirea materialelor poluante (oțel, plastic, beton).
„Rămânem un partener de dialog onest și profesionist pentru noul Guvern și Parlament. Avem nevoie de o voce unitară a României la Bruxelles pentru a ne apăra dreptul legitim la dezvoltare durabilă și stabilitate socială în zonele montane”, a conchis președintele ASFOR.
Sfârșitul exercițiului financiar 2024 și proiecția pentru 2025 nu mai reprezintă doar un moment calendaristic de bilanț contabil, ci marchează intrarea economiei românești într-o nouă eră: cea a transparenței digitale totale și a corelației forțate dintre profitabilitatea declarată și riscul fiscal asumat. Într-un context macroeconomic dominat de necesitatea reducerii deficitului bugetar excesiv și de jaloanele stricte ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mediul antreprenorial din România navighează printr-un „tsunami” legislativ fără precedent.
Luna decembrie a devenit, dintr-o perioadă a bonusurilor și a planificării strategice, luna riscului fiscal. Așa cum subliniază materialele de analiză a riscului, profitabilitatea nu mai poate fi privită izolat de conformare.1 O companie care generează marje de profit excepționale, dar care prezintă neconcordanțe în „oglinda” sistemelor digitale ale ANAF (e-Factura, e-TVA, SAF-T), devine instantaneu un candidat pentru inspecții fiscale. În 2025, succesul comercial neînsoțit de o igienă fiscală impecabilă este o vulnerabilitate, nu un activ.
Acest raportîși propune să radiografieze starea națiunii antreprenoriale la intersecția dintre presiunea fiscală și performanța economică. Vom analiza în detaliu cadrul legislativ actualizat la zi – inclusiv modificările critice aduse prin OUG 156/2024 și ordinele ANAF recente – și vom evalua profitabilitatea reală pe sectoare de activitate, utilizând date financiare actualizate pentru a oferi o imagine clară a câștigătorilor și perdanților acestei tranziții economice.
1. Arhitectura Legislativă a Riscului Fiscal: Fundamente și Modificări Recente (2024-2025)
Pentru a înțelege presiunea sub care operează companiile, este imperativă o disecție a cadrului legal care definește, calculează și penalizează riscul fiscal. În ultimii doi ani, definiția „riscului” a migrat din zona subiectivului în zona algoritmilor predictivi, bazați pe legislație primară și secundară strictă.
1.1. Redefinirea Criteriilor de Risc Fiscal Ridicat: Ordinul ANAF 1826/2025
Un moment de cotitură în relația dintre fisc și contribuabil îl constituie redefinirea criteriilor de risc. Prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1.826/2025, care modifică Ordinul 417/2025, autoritatea fiscală a rafinat matricea prin care o companie este etichetată ca având „risc fiscal ridicat”. Această clasificare nu este doar administrativă; ea poate bloca accesul la codul de TVA, poate duce la anularea înregistrării în scopuri de accize și atrage controale inopinate.2
A. Sediul Social și „Firmele Fantomă”
O modificare legislativă majoră și extrem de specifică vizează operatorii economici care au declarat domiciliul fiscal la sediul unui cabinet de avocatură. Anterior, legislația penaliza lipsa sediilor secundare sau a activelor. Noua reglementare 2 țintește direct practica „găzduirii” sediilor sociale la avocați pe perioade scurte, un mecanism folosit istoric pentru a masca lipsa activității reale și pentru a îngreuna identificarea faptică a evazioniștilor. În logica ANAF, o firmă activă, care generează valoare adăugată și profit, trebuie să aibă o prezență fizică verificabilă, nu doar o cutie poștală juridică. Mai mult, existența mai multor entități cu datorii fiscale la aceeași adresă contaminează automat toate firmele din acea locație.3
B. Istoricul Fiscal și „Contaminarea” prin Asociați
Legislația din 2025 a introdus conceptul de „istoric fiscal inadecvat” cu o granularitate sporită:
Datoriile Restante și Executarea Silită – Sunt vizați operatorii care, în ultimii 5 ani, au înregistrat obligații restante pentru care s-a dispus executarea garanției.2
Disciplina la Plată – Un element de noutate absolută este sancționarea nerespectării eșalonărilor. Dacă o companie a beneficiat de o eșalonare la plată sau o restructurare fiscală în ultimii 5 ani și a pierdut această facilitate din cauza neplății ratelor sau a datoriilor curente, este automat clasificată la risc ridicat. Statul transmite un mesaj clar vizând clemența fiscală, eșalonarea fiind un contract de încredere; încălcarea lui atragând eticheta de partener neserios.2
Riscul prin Asociere – Analiza de risc pătrunde dincolo de persoana juridică, către beneficiarul real. Dacă asociații majoritari sau administratorii au fost implicați în ultimii 10 ani în alte companii care au intrat în insolvență, faliment sau au fost radiate cu datorii fiscale, acest istoric negativ se transferă noii companii. Aceasta este o măsură de „carantină fiscală” menită să oprească fenomenul de „phoenixing” (înființarea de firme noi pe ruinele celor îndatorate).4
C. Disciplina Declarativă
Într-o mutare care subliniază importanța digitalizării, ANAF a stabilit că depunerea declarațiilor fiscale cu o întârziere mai mare de 5 zile față de termenul legal, în ultimele 12 luni, constituie criteriu de risc.2 Toleranța sistemului a scăzut dramatic.Neglijența contabilă este acum echivalată procedural cu riscul de evaziune.
1.2. Sistemul RO e-TVA – Decontul Precompletat și Prorogarea Sancțiunilor
Sistemul RO e-TVA, reglementat inițial prin OUG nr. 70/2024, reprezintă cea mai ambițioasă tentativă de digitalizare a colectării TVA din Uniunea Europeană. Mecanismul presupune că statul, având datele din e-Factura (B2B) și e-Case de Marcat (B2C), știe deja cât TVA are de colectat o firmă înainte ca aceasta să depună declarația.
Mecanismul de Funcționare
Lunar, până la data de 5, ANAF generează un decont precompletat. Contribuabilul are obligația de a verifica acest decont. Dacă apar diferențe semnificative – definite ca fiind mai mari de 20% în cotă procentuală și, simultan, mai mari de 5.000 lei în valoare absolută – între decontul precompletat și D300 depus de contabil, ANAF emite o „Notificare de Conformare”.5
Impactul OUG 156/2024
Recunoscând complexitatea implementării și erorile inerente ale sistemului în faza incipientă, Guvernul a adoptat OUG nr. 156/2024 (și anterior OUG 138/2024), prin care a dispus o serie de amânări critice. Cea mai importantă este prorogarea aplicării sancțiunilor pentru netransmiterea notei justificative privind diferențele RO e-TVA până la data de 1 ianuarie 2026 (anterior era 1 iulie 2025).7
Atenție pentru Antreprenori
Deși amenzile sunt suspendate, notificările de conformare rămân active și reprezintă un indicator de risc. O firmă care ignoră sistematic aceste notificări, bazându-se doar pe lipsa amenzii pecuniare, acumulează puncte în scorul de risc fiscal, ceea ce poate declanșa o inspecție fiscală clasică. Suspendarea amenzii nu înseamnă suspendarea monitorizării.9
1.3. SAF-T (D406) – Obligativitatea Generalizată în 2025
Începând cu 1 ianuarie 2025, și categoria contribuabililor mici a intrat sub incidența obligației de raportare a Fișierului Standard de Control Fiscal (SAF-T), prin declarația D406.10 Aceasta încheie ciclu de implementare început cu marii contribuabili.Legiuitorul a prevăzut o perioadă de grație de 6 luni pentru prima raportare. Astfel, deși obligația juridică există de la 1 ianuarie, primele raportări valide pot fi depuse până la jumătatea anului 2025 fără sancțiuni contravenționale. Totuși, volumul imens de date solicitat (toate tranzacțiile contabile, mișcările de stoc, activele) transformă SAF-T în cel mai puternic instrument de audit la distanță.11
2. Decembrie – Luna Bilanțului și a Riscului Fiscal
Luna decembrie a devenit un test de stres pentru departamentele financiare. Nu mai este vorba doar de închiderea exercițiului, ci de alinierea realității faptice cu „realitatea digitală” deținută de ANAF.
2.1. Paradoxul Profitabilității
Există un paradox fundamental în noua paradigmă fiscală. O companie poate fi extrem de profitabilă comercial, dar „falimentară” din punct de vedere al conformării.
Inventarierea Digitală
Tradiționala inventariere de final de an are acum o miză uriașă. Ajustările de stocuri (minusurile de inventar) care nu pot fi justificate documentar sunt interpretate de ANAF, prin prisma datelor din SAF-T și e-Factura, ca fiind livrări nedeclarate (evaziune). „Reglarea din pix” a stocurilor la final de an a devenit imposibilă fără a declanșa alerte în serverele ANAF.1
Provizioane și Profit
Constituirea de provizioane pentru a diminua profitul impozabil este strict monitorizată. ANAF compară marja de profit netă cu media sectorială (date disponibile prin bilanțurile depuse). O deviație semnificativă sub media sectorului, nejustificată de condiții excepționale de piață, plasează firma în zona de risc mediu sau ridicat.3
2.2. Ghid de Supraviețuire Fiscală pentru 2025
Pentru a minimiza riscul în acest context legislativ volatil, antreprenorii trebuie să adopte o serie de măsuri preventive imediate:
Auditul Vectorului Fiscal
Verificarea în SPV a tuturor declarațiilor depuse. O singură declarație lipsă (chiar și una informativă) poate bloca emiterea certificatului de atestare fiscală și poate activa criterii de risc.1
Verificarea Partenerilor
Noul cadru legal transferă riscul. Dacă furnizorul tău este declarat „inactiv” sau „cu risc fiscal ridicat” (de exemplu, are sediul la un avocat și datorii mari), dreptul tău de deducere a TVA poate fi anulat. Verificarea partenerilor în Registrul Contribuabililor Inactivi/Riscanti devine o procedură obligatorie de due diligence.1
Corelarea e-Factura cu Contabilitatea
Este vital ca toate facturile primite în SPV să fie înregistrate în contabilitate, iar cele care nu aparțin firmei să fie refuzate procedural. Ignorarea unei facturi eronate în SPV echivalează cu acceptarea ei tacită în ochii sistemului e-TVA.12
3. Analiza Sectorială a Profitabilității: Cifre, Tendințe și Realități (2024-2025)
Utilizând date agregate din surse oficiale (INS, BNR, Ministerul Finanțelor) și studii de piață (KeysFin, Termene.ro, Coface, HORA), prezentăm o analiză detaliată a profitabilității reale a economiei românești. Peisajul economic din 2024-2025 este unul al contrastelor: sectoarele oligopoliste și cele energetice prosperă, în timp ce industriile fragmentate și dependente de consumator se luptă pentru supraviețuire.
3.1. Profitabilitatea Medie pe Domenii Mari de Activitate
Datele financiare pentru anul 2024 relevă o consolidare a polilor de putere economică. Tabelul de mai jos prezintă marjele nete de profitabilitate, actualizate cu cele mai recente raportări.
Tabel 1: Profitabilitatea Medie pe Sectoare Economice (2024-2025)
Domeniu de Activitate
Profitabilitate Medie (Marjă Netă)
Tendință 2024-2025
Analiză și Factori de Influență (Surse)
Energie (Electricitate, Oil& Gas)
18% – 36%
▲ Creștere
Sectorul rămâne campionul profitabilității. Companii precum Hidroelectrica și OMV Petrom raportează marje nete excepționale (peste 30% în unele cazuri), susținute de prețurile stabile și eficiența operațională, în ciuda taxelor suplimentare. 13
Sistem Bancar & Financiar
16% – 24%
▲ Creștere
Profituri istorice. BNR raportează o creștere de 5% a profitului net al sistemului bancar în 2024, pe fondul dobânzilor ridicate și a calității bune a portofoliului de credite. 15
IT & Software
12% – 18%
◄► Stagnare
Sectorul intră într-o fază de maturitate. Eliminarea facilităților fiscale pentru programatori a pus presiune pe marje, temperând creșterea explozivă din anii pandemiei. Rămâne însă un pilon solid. 1
Construcții
8% – 9.7%
▲ Creștere Record
Surprinzător, 2024 a fost un an record, cu o marjă medie de 9.7% pentru marii antreprenori, impulsionată de proiectele majore de infrastructură publică (autostrăzi) finanțate prin PNRR. 18
Industrie Prelucrătoare
6% – 9%
▼ Scădere
Afectată direct de recesiunea industrială din Germania (principalul partener comercial) și de costurile ridicate cu energia. 19
Retail (Comerț)
2% – 4% (Mari) / 3-6% (Mici)
◄► Stagnare
Volume mari, marje mici. Marii retaileri au resimțit impactul impozitului de 1% pe cifra de afaceri (IMCA), care a erodat marja netă, deși profitul nominal a rămas stabil datorită inflației. 20
HoReCa
5% – 8%
▼ Scădere Severă
Sectorul a suferit o contracție majoră a profitabilității, de la 12% în 2023 la 8% în 2024, cauzată de creșterea TVA și a costurilor cu forța de muncă. 22
Transporturi
0.8% – 3%
▼ Scădere/Risc
Marjele sunt la limita supraviețuirii, sub 1% pentru transportul de marfă, din cauza concurenței, costului combustibilului și a noilor taxe. 24
3.2. Radiografia Detaliată: Servicii și Comerț
Pentru antreprenorii din zona IMM, mediile generale pot fi înșelătoare. Analiza detaliată pe sub-sectoare relevă unde se află „banii” și unde se află „riscul”.
Servicii – Între Digitalizare și Evaziune
Sectoarele de servicii prezintă cele mai mari disparități. Activitățile intelectuale (Juridic, Contabilitate, IT) și cele medicale rămân bastioane de profitabilitate, în timp ce serviciile prestate direct către populație (saloane, reparații) sunt sub lupa ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale.
Tabel 2: Profitabilitate și Riscuri Fiscale în Servicii (2024-2025)
Tip de Serviciu
Profitabilitate (Marjă Netă)
Risc Fiscal Predominant (Focus ANAF)
Observații
Stomatologie
20% – 30%
Încasări numerar nedeclarate, stocuri materiale.
Piața a crescut la 6.4 mld lei în 2024. Fiscalizarea este prioritatea ANAF. 26
Servicii Medicale (Clinici)
10% – 15%
Contracte mascate (medic PFA vs. CIM), deduceri TVA echipamente.
Cerere constantă, profitabilitate stabilă. 25
IT Outsourcing
12% – 20%
Prețuri de transfer (către firma mamă), regim micro vs. profit.
ANAF verifică substanța economică a tranzacțiilor intra-grup. 27
Restaurante / Cafenele
5% – 9%
Bacșiș, muncă la negru, TVA materii prime vs. preparate.
Presiune imensă pe costuri. Multe unități operează la limita rentabilității. 22
Sector extrem de competitiv, marjele nu permit erori fiscale. 24
Saloane Înfrumusețare
12% – 18%
Neemitere bon fiscal, muncă nedeclarată.
Risc ridicat de evaziune mică, dar frecventă. 1
Comerț – Bătălia Volumelor
În comerț, marea provocare a anului 2024 a fost introducerea Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) de 1% pentru companiile cu afaceri de peste 50 milioane euro. Această taxă a acționat ca o „taxă de solidaritate”, obligând giganții din retail (Kaufland, Lidl, Dedeman, Metro) să plătească impozit chiar dacă optimizările fiscale le reduceau profitul impozabil.
Analiză de Impact – Retail 2024:
Efectul IMCA
Studiile arată că marile companii au plătit taxe suplimentare de aproape 1 miliard de lei în 2024 datorită acestui impozit.28 Deși marja netă procentuală a scăzut ușor din această cauză, profitul nominal a rămas robust datorită inflației alimentare care a umflat cifrele de afaceri.20
Comerțul Mic
Micile magazine sunt prinse între ciocan și nicovală: presiunea prețurilor impuse de marii retaileri și obligația de a implementa e-Factura/e-Transport, care generează costuri administrative disproporționate față de venituri.
3.3. Industria Textilă – Cronică a unui Declin Anunțat
Un caz particular îl reprezintă industria textilă și de confecții, odată mândria exporturilor românești. Datele din 2024 arată o dublare a cifrei de afaceri în ultimii 15 ani, dar o înjumătățire dramatică a numărului de angajați.29
Profitabilitate – Marja netă a scăzut spre 3-6%.
Cauze – Creșterea salariului minim a făcut sistemul „Lohn” necompetitiv în fața Asiei. Industria supraviețuiește doar prin automatizare și trecerea către produse cu valoare adăugată mai mare, dar multe fabrici se închid.
4. Impactul Reformelor Fiscale – Cum Modifică Statul Ecuația de Business
Modificările fiscale din 2024-2025 nu sunt doar ajustări tehnice. Ele reprezintă o reformă structurală menită să maximizeze colectarea prin lărgirea bazei de impozitare și eliminarea excepțiilor.
4.1. Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA)
Așa cum am menționat, taxa de 1% pe cifra de afaceri (aplicabilă dacă impozitul pe profit de 16% este mai mic decât 1% din venituri) a schimbat regulile jocului pentru marii contribuabili. S-a eliminat astfel posibilitatea ca multinaționalele să raporteze profituri zero sau pierderi ani la rând prin prețuri de transfer sau dobânzi intra-grup. Statul și-a asigurat un venit minim garantat din volumul de afaceri care circulă în economie, independent de ingineriile financiare.30
4.2. Restrângerea Regimului Microîntreprinderilor
Pentru micii antreprenori, cea mai dureroasă reformă este limitarea drastică a regimului „micro”. Scăderea plafonului la 500.000 EUR (și discuțiile despre o viitoare scădere la 85.000 EUR conform PNRR), combinată cu condiționarea deținerilor (o singură microîntreprindere per asociat), a forțat zeci de mii de firme să treacă la impozit pe profit.31
În consecință, spre exemplu, o firmă de consultanță cu marjă mare (cca 80%) care plătea 1% sau 3% pe venit, plătește acum 16% pe profit. Aceasta înseamnă o triplare sau chiar cvadruplare a sarcinii fiscale efective, reducând capitalul disponibil pentru investiții.
4.3. Lovitura dată Sectorului HoReCa: TVA Majorat
Sectorul ospitalității a fost lovit de „furtuna perfectă”. Majorarea cotei TVA de la 9% la 11% (pentru anumite categorii alimentare și servicii) a venit pe fondul inflației materiilor prime.Efecte Economice nu s-au lăsat așteptate. Analizele HORA arată o scădere a profitabilității și o contracție a consumului. Antreprenorii nu au putut transfera integral creșterea TVA în prețul final de teamă să nu piardă clienți, absorbind diferența din marja proprie. Rezultatul este o scădere a profitului net sectorial cu aproximativ 2 miliarde lei în 2024 față de vârful din 2022.23
5. Avantajele Statului și Eficiența Colectării – „Dividendul Digital”
În timp ce mediul privat se plânge de costuri și birocrație, pentru statul român, digitalizarea este un succes răsunător. Reformele recente au generat venituri suplimentare masive și au eficientizat aparatul de control.
5.1. Reducerea Decalajului de TVA (VAT Gap)
România, campioana negativă a Europei la neîncasarea TVA cu un decalaj istoric de peste 30%, a început să recupereze teren. Veniturile nete colectate de ANAF în primele 8 luni din 2024 au crescut cu 118,3% față de perioada similară din 2023, atingând suma de 300,66 miliarde lei.32Explicațiaacestui fenomen este dată de faptul că sistemele e-Factura și e-TVA fac evaziunea de tip „carusel” mult mai dificilă. Când fiecare factură este vizibilă în timp real, deducerea TVA pe facturi fictive devine un risc imens pe care tot mai puțini și-l asumă.
5.2. Venituri Suplimentare din Conformare Voluntară
Ministrul Finanțelor a raportat că, doar în primul semestru din 2024, încasările din TVA au crescut cu 6,58 miliarde lei (+15,6%).33 Această creștere depășește ritmul creșterii economice sau al inflației, sugerând că surplusul provine din „albierea” economiei. Frica de monitorizarea digitală a determinat o conformare voluntară fără precedent.
5.3. Securizarea Fluxurilor de Mărfuri (e-Transport)
Implementarea RO e-Transport pentru bunurile cu risc fiscal ridicat (legume, fructe, materiale de construcții, haine) și, ulterior, pentru toate transporturile internaționale, oferă statului un instrument de securitate economică. Monitorizarea GPS a camioanelor reduce piața neagră a mărfurilor de contrabandă, aducând venituri suplimentare la buget și protejând producătorii locali corecți de concurența neloială.34
Concluzii – Adaptare sau Dispariție
Anul 2025 găsește mediul antreprenorial românesc într-un moment de definire. Perioada de tranziție s-a încheiat. Digitalizarea fiscală nu mai este un proiect pilot, ci realitatea operațională zilnică.
Pentru Antreprenori mesajul este clar. Costul conformării a devenit o linie obligatorie în buget, la fel de importantă ca materia primă sau salariile. Companiile care nu investesc în digitalizare internă și în servicii contabile de calitate riscă să fie strivite nu de piață, ci de amenzi și blocaje administrative. Profitabilitatea viitoare va depinde de capacitatea de a automatiza raportarea fiscală și de a menține o disciplină financiară strictă.
Pentru stat, pariul pe digitalizare a fost câștigat financiar. Încasările sunt la niveluri record. Provocarea pentru 2025-2026 va fi să nu sufoce „găina cu ouă de aur”. O presiune fiscală și administrativă excesivă asupra sectoarelor fragile ca HoReCa, transporturi șitextile, riscă să transforme câștigurile pe termen scurt din taxe în pierderi pe termen lung prin insolvențe și șomaj. Echilibrul între rigoarea fiscală și stimularea economică rămâne fragil.
În esență, economia României se maturizează forțat. Epoca „Vestului Sălbatic” fiscal a apus; a început epoca „Big Brother” fiscal, unde profitul este binevenit doar dacă este transparent până la ultimul leu.
Surse și Referințe Legislative:
Legislatie Primară: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală.
Acte Normative Recente: OUG nr. 156/2024, OUG nr. 70/2024, Ordinul ANAF nr. 1826/2025, Ordinul ANAF 417/2025.
Rapoarte Oficiale: Institutul Național de Statistică (INS) – Serii de date 2024, Banca Națională a României (BNR) – Rapoarte de Stabilitate 2024 și Raport Anual, Ministerul Finanțelor Publice – Execuția Bugetară.
Studii de Piață: Analize sectoriale KeysFin, Termene.ro („Big Read”), Coface România, HORA, Consiliul Concurenței.
Deserturile congelate „Friends of Asia”, virale pe TikTok și alte rețele sociale, ajung pentru prima dată în România, disponibile exclusiv în magazinele Kaufland din toată țara. Produsele au atras atenția publicului din întreaga lume prin aspectul deosebit și gustul autentic de fruct și au ajuns rapid printre cele mai populare produse online din 2025.
Inspirate din forma și aspectul fructelor reale, deserturile sunt disponibile la Kaufland în trei variante – lămâie, mango și piersică. Interiorul lor este cremos, cu un gust dulce moderat ce evidențiază aroma naturală a piureului de fructe, iar exteriorul este acoperit cu o glazură moale, fină, asemănătoare fondantului sau șerbetului.
Produsele sunt disponibile în toată rețeaua Kaufland România, la vitrina de înghețată, în format de 90 ml, iar în perioada 10-31 decembrie pot fi achiziționate la prețul de 12,29 lei.
Deserturile congelate din gama „Friends of Asia” au devenit populare la nivel global anul acesta prin intermediul TikTok, platformă socială recunoscută pentru numeroasele trenduri pe care le-a generat în ultimii cinci ani, atât în zona culinară, cât și în cea artistică sau socială. Un exemplu notabil este ciocolata Dubai, a cărei rețetă postată pe platformă s-a transformat într-un fenomen ce a inspirat produse și rețete noi, atât în rândul brandurilor consacrate, cât și al amatorilor pasionați de cofetărie.
La nivel internațional, linia „Friends of Asia” a devenit tot mai prezentă pe rețelele sociale, fiind adesea asociată cu trendul cunoscut drept ”Dubai ice cream”, un fenomen care a atras mult interes online. Popularitatea sa este comparată frecvent cu trenduri precum boba tea, care au avut la rândul lor un impact larg în rândul consumatorilor.
Diversitatea sortimentului este un pilon fundamental în strategia Kaufland. Lansările recente confirmă eforturile companiei de a-și actualiza permanent portofoliul cu produse adaptate noilor tendințe și cerințe din piață, pentru a răspunde cât mai bine nevoilor diverse ale consumatorului român de astăzi. În prezent, oferta Kaufland cuprinde peste 19.500 de produse provenite de la producători din România, peste 1.500 de opțiuni pentru diete speciale – vegane, fără gluten, fără lactoză, BIO sau cu un aport ridicat de proteine, precum și 1.200 de produse cu certificare de sustenabilitate.
Românii își pregătesc Sărbătorile cu mai multă atenție ca oricând. Conform celui mai recent sondaj Provident, realizat de iVox, jumătate dintre ei spun că vor cheltui până în 1.000 de lei, iar pentru a rămâne în buget se bazează pe o metodă simplă: lista de cadouri. Așa arată
Cei mai mulți români își acoperă cheltuielile din salariu sau din veniturile curente (56%). Peste o treime (35,7%) afirmă că vor „sparge pușculița” în care au adunat economiile din timpul anului. Doar o mică parte dintre români apelează la credite sau carduri de credit – un semn că oamenii sunt mai prudenți, mai ales într-un an în care jumătate dintre respondenți simt că vor cheltui mai mult decât în 2024, în principal din cauza creșterii prețurilor.
„Vedem o maturizare în modul în care românii își gestionează cheltuielile, mai ales în perioada Sărbătorilor. Chibzuința devine o obișnuință sănătoasă, nu doar o reacție la scumpiri. Faptul că tot mai mulți aleg soluții simple – liste de cumpărături, economii făcute din timp, evitarea cumpărăturilor impulsive – arată dorința de a păstra echilibrul între ce își doresc și ce își permit”, a declarat Florin Bâlcan, Director General Provident.
Românii iubesc cadourile, dar urăsc aglomerația
Sărbătorile vin cu bucurie, dar și cu stres. Pentru 37% dintre respondenți, cumpărarea cadourilor reprezintă partea cea mai obositoare. Chiar și așa, cei mai mulți români preferă să cumpere cadourile din magazine fizice (46%, versus 43% care cumpără online). În plus, gătitul pentru mesele festive îi stresează pe aproape 30% dintre ei și aproape un sfert dintre cei chestionați resimt teama de excese alimentare.
Totuși, momentele preferate rămân cele simbolice: 35% iubesc clipa când oferă celor dragi cadourile lângă brad, iar peste 30% aleg masa de Crăciun sau de Anul Nou ca fiind momentul cel mai așteptat. Vizitele la rude și târgurile de Crăciun completează sentimentul de apropiere și tradiție.
Unde visează românii să petreacă Sărbătorile
Când vine vorba despre dorințele de Crăciun, românii visează la destinații îndepărtate. Aproape 40% ar alege o insulă exotică, 15% ar merge într-o croazieră, peste 12% și-ar dori să-l întâlnească pe Moș Crăciun la Polul Nord, iar aproape 9% s-ar relaxa într-un spa de lux.
Cum rămân românii chibzuiți de Sărbători
Pentru a-și proteja bugetele, mulți români aleg soluții simple. Cei mai mulți, 46% își fac o listă clară de cadouri, pe care încearcă să o respecte, iar 22% pun bani deoparte din timp. Peste 23% evită complet magazinele pentru a nu ceda tentațiilor, iar 9% nu se mai gândesc la calcule și își permit să trăiască spiritul Sărbătorilor fără restricții.
Totuși, grijile nu dispar: 23% se tem că nu vor avea bani pentru cadouri, 18% își fac griji că nu vor găsi cadourile potrivite, iar 11,7% sunt îngrijorați că ar putea face datorii. 12% resimt presiunea vizitelor, iar aproape o treime dintre români cred că partenerul de viață este de vină pentru depășirea bugetului de Sărbători.
Companiile și autoritățile locale, vor avea la dispoziție peste 1,5 miliarde euro sub formă de granturi pentru investiți în domeniul energiei și eficienței energetice la începutul anului viitor, în condițiile în care, în România,mai mult de 70.000 MWde noi proiecte fotovoltaice se află în diferite faze de dezvoltare, având contracte de racordare deja semnate, arată datele REI, grup de companii specializat în atragerea de finanțări nerambursabile, prin fonduri europene și ajutoare de stat.
Peste 500 de proiecte ce totalizează mai mult de 1.500 MW energie regenerabilă și peste 2.000 MW de stocare prin baterii are înderulare echipa REI.
„Interesul pentru investiții în parcuri fotovoltaice sau pentru creșterea eficienței energetice în domeniul producției au explodat începând cu anul 2022, odată cu declanșarea crizei energetice venită ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia. Din 2023, autoritățile au început să pregătească o serie de programe de finanțare menite să stimuleze investițiile în domeniul energiei verzi, iar în ultimii ani am asistat la o creștere fulminantă a aplicațiilor prin schemele de finanțare, dar și a proiectelor realizate în regie proprie. Estimările ne arată că la acest moment peste 70.000 MW de noi proiecte de energie solară au semnate contractele de racordare”, spune Roxana Mircea, managing partner REI.
Proiectele au fost depuse în perioada 2023-2025 sau se află în pregătire pentru 2026, prin diferite programe de finanțare, puse la dispoziție de autorități, și vizează, cu precădere, investiții în domeniul fotovoltaic – parcuri fotovoltaice sau investiții pentru consum propriu (ex: hale de producție), dar și stocare prin baterii.
„Suntem bucuroși că 2025 este al treilea an consecutiv când contractam aproximativ 100 proiecte pentru finanțarea investițiilor în energie regenerabilă prin fonduri nerambursabile, o performanță care ne onorează și ne arată că expertiza în domeniu joacă un rol cheie. În ultimii patru ani am contractat peste 400 de proiecte, atât pentru instalarea de noi capacități de energie regenerabilă, cât și pentru baterii destinate stocării și alte peste 100 de proiecte sunt în pregătire pentru a fi depuse la începutul anului viitor, prin noi scheme de finanțare anunțate de autorități. Este un potențial uriaș de dezvoltare în acest sector”, a adăugat Roxana Mircea.
Peste 50% din energia produsă în UE, regenerabilă: mai mult de o treime provine de la soare: „Avem potențial de a ajunge în top 5”
Peste 50% din energia produsă în Uniunea Europeană provine din surse regenerabile, arată cele mai recente date analizate de Eurostat[1]. Astfel, în cel de-al doilea trimestru al acestui an, 54% din energia netă generată în UE a provenit din surse regenerabile, o creștere de peste 50% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea s-a datorat unei evoluții importante a energiei solare, ce a generat un total de peste 120.000 GWh. Luna iunie a acestui an a fost prima din istorie în care energia solară a fost principala sursă de electricitate generată în UE.
Danemarca (94,7%), Letonia (93,4%) și Austria (91,8%) sunt țările din UE cu cea mai mare pondere de regenerabile din totalul energiei generate.
România se află în prima parte a clasamentului, într-o creștere accentuată, ocupând poziția a 11-a, în fața unor țări ca Spania, Italia, Grecia, Polonia, Bulgaria sau Franța.
Statistica Eurostat mai arată că cel mai mare procent de energie generată de surse regenerabile vine din panourile fotovoltaice (36,8%), urmată de eolian (29,5%) și hidro (26%).
„Avem potențialul de a ajunge chiar printre primele cinci țări la nivel european în producția de energie verde din surse regenerabile.Țara noastră dispune deja de un bazin hidrografic impresionant, iar cu viitoarele investiții prognozate atât în energie solară (est. 70.000 MW) și eolian, orizontul 2030 poate aduce schimbări importante în clasament, iar România să fie un reper pentru Europa. Suntem încrezători că majoritatea proiectelor anunțate se vor materializa și mai mult decât nerăbdători să contribuim din plin la reușitele acestora, prin atragerea de finanțări potrivite fiecărui tip de investiție”, a adăugat Roxana Mircea.
Peste 1,5 mld. EUR pentru fabrici, transportatori, operatori portuari, logistică, producție energie și stații încărcare auto
Antreprenorii români și investitorii străini au la dispoziție,în perioada următoare,un număr de șase programe de finanțare, cu alocări totale de peste 1,5 miliarde euro, ce vizează sprijin pentruproducție,transporturi, logistică, producțieenergie sau stații de încărcare.
Fondurile pot fi folosite pentru înlocuirea echipamentelor de producție, a parcului auto, producție de energie, baterii pentru stocarea energiei sau stații de încărcare pentru propriile vehicule electrice dar și pentru public.
„Antreprenorii cu activitate în sectorul de producție materiale de construcții, logistică sau de transporturi au la dispoziție, în perioada următoare, programe de finanțare ideale pentru stimularea investițiilor în aceste sectoare, în special în privința înlocuirii echipamentelor vechi, energofage, a flotelor existente și a parcului auto învechit, cu modele electrice. Este una dintre cele mai importante alocări de până acum pentru aceste sectoare, iar interesul antreprenorilor este foarte ridicat, mai ales că vizează o eficientizare a activității desfășurate, integrând achiziția de echipamente de producție eficiente energetic cu vehicule electrice, instalarea de panouri fotovoltaice, baterii și stații proprii de reîncărcare, ceea ce pe termen mediu și lung ar putea aduce economii considerabile fiecărui kilometru parcurs”, a completatRoxana Mircea.
Schemă– ajutor de stat – PRO-INFRA- Înlocuire echipamente de producție vechi de către fabrici
Buget total: 200 mil. EUR Valoare finanțare: max. 15 mil. EUR / beneficiar Solicitanți eligibili: microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari
Operatorii economici care desfășoară activități de producție aferente codurilor CAEN eligibile:
CAEN 0811 Extracția pietrei ornamentale si a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardeziei
CAEN 0812 Extracția pietrișului și nisipului, extracția argilei și caolinului
CAEN 2320 Fabricarea de produse refractare
CAEN 2343 Fabricarea de izolatori electrici si piese izolante din ceramica
CAEN 2352 Fabricarea varului și ipsosului
CAEN 2361 Fabricarea produselor din beton pentru construcții
CAEN 2363 Fabricarea betonului
CAEN 2364 Fabricarea mortarului
CAEN 2369 Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos
CAEN 2370 Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei
CAEN 2399 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.
CAEN 2431 Tragere la rece a barelor
CAEN 2432 Laminare la rece a benzilor înguste
CAEN 2433 Producția de profile obținute la rece
CAEN 2434 Trefilarea firelor la rece
CAEN 2511 Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
CAEN 2732 Fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice
Schemă – ajutor de stat – Sprijinirea investițiilor destinate achiziției de vehicule cu emisii zero pentru transportul rutier și feroviar de mărfuri, maritim și pe căi navigabile interioare de pasageri și mărfuri
Buget total: 299 mil. EUR / Bugetul mediu anual: 149,5 mil. EUR Vehicule grele de marfă: 130 mil. EUR Vehicule pentru transportul feroviar de mărfuri: 90 mil. EUR Vehicule pentru transportul maritim sau pe căi navigabile interioare, de pasageri și mărfuri: 79 mil. EUR
Eligibilitate: sunt eligibile proiectele care se încadrează în una din următoarele submăsuri:
Submăsura 1 – achiziția vehiculelor rutiere grele de marfă, respectiv cu o greutate brută proiectată cu încărcătură minimă de 3,5 tone, alimentate de o baterie electrică care poate fi încărcată și reîncărcată numai prin conectarea la o sursă externă de energie electrică, pentru a se califica drept vehicule cu emisii zero;
Submăsura 2 -achiziția vehiculelor pentru transportul feroviar de mărfuri, pentru a se califica drept vehicule cu emisii zero;
Submăsura 3 – achiziția vehiculelor pentru transportul maritim sau pe căi navigabile interioare, de pasageri și mărfuri, pentru a se califica drept vehicule cu emisii zero.
Schemă – ajutor de stat – Înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante din punctul de vedere al consumului de energie din sectorul transportului naval și aerian cu utilaje și echipamente cu emisii zero, precum și a vehiculelor ce asigură servicii anexe transportului feroviar și naval, pentru a se califica drept vehicule cu emisii zero
Buget total: 299 mil. EUR / Bugetul mediu anual: 149,5 mil. EUR
Buget submăsura 1 – transport naval și aerian – 200 mil. EUR
Buget submăsura 2 – servicii anexe transportului terestru (A) sau pe apă (B) – 99 mil. EUR
Servicii anexe transportului terestru = operațiuni de manevră feroviară;
Servicii anexe transportului pe apa = navigație, pilotaj, activități de remorcare și acostare.
Coduri CAEN eligibile:
Submăsura 1: CAEN5210, 5223, 5224, 5226;
Submăsura 2:
Activități anexe transportului terestru și pe apă: CAEN 5221 și 5222;
Operațiuni de manevră feroviară:CAEN 5221;
Navigație, pilotaj, activități de remorcare și acostare: CAEN 5222.
Schemă – ajutor de stat – Promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO)
Buget total: 250 mil. EUR
Submăsura 1 – instalarea infrastructurii de reîncărcare atât pentru vehiculele aflate în flota întreprinderilor, cât și accesibilă publicului – alocare: 101 mil. EUR;
Submăsura 2 – instalarea infrastructurii de reîncărcare atât pentru vehiculele aflate în flota întreprinderilor, cât și accesibilă publicului, inclusiv producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și sistemele de stocare a energiei electrice din surse regenerabile – alocare: 149 mil. EUR.
Investiții eligibile:
Submăsura 1 -construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare, inclusiv costurile aferente lucrărilor pentru realizarea instalației de racordare, a instalației de utilizare;
Submăsura 2 -construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare, precum și producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile, inclusiv instalarea unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile.
Schemă – ajutor de stat – Dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale (e-Mobility RO)
Buget total: 299 mil. EUR Beneficiari: microîntreprinderi, IMM și companii mari Grant: max. 30 mil. EUR
Scopul programului de finanțare vizează amplasarea stațiilor pe întreg teritoriul țării, în așa fel încât infrastructura de reîncărcare să deservească rețelei de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale principale aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere sau la o distanță de cel mult 3 km pe șosea de cea mai apropiată ieșire a unui drum ce face parte din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
Peste 650 mil. EUR pentru primării–investiții în producția de energie și baterii
Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) au la dispoziție peste 500 milioane euro pentru producția de energie din surse regenerabile coroborat și cu baterii de stocare, program dedicat UAT care nu au mai accesat fonduri pentru a-și produce energie pentru propriul consum. Standardul de cost pentru 1 MW fotovoltaic este de 1 milion euro, iar fotovoltaic plus stocare, 1,3 milioane euro.
Mai mult, alți 150 milioane euro sunt disponibili pentru UAT care au accesat fonduri pentru parcuri fotovoltaice și acum au oportunitatea de a instala baterii de stocare pentru a-și acoperi și costurile cu iluminatul public. Standardul de cost maximal pentru un MWh este de 400.000 euro.
Ziua Internațională a Muntelui, celebrată anual la data de 11 decembrie, reprezintă un moment de reflecție asupra importanței munților pentru viață și pentru comunitățile care depind de aceste teritorii fragile. Instituită de ONU în 2003, această zi atrage atenția asupra rolului esențial al munților în furnizarea resurselor naturale – apă, biodiversitate, pajiști, păduri, dar și asupra vulnerabilităților crescânde generate de schimbările climatice, depopulare, presiuni economice și pierderea tradițiilor locale.
În 2025, Ziua Internațională a Muntelui capătă o semnificație specială în contextul pregătirilor pentru Anul Internațional al Pajiștilor și Păstorilor 2026 (desemnat de Organizația Națiunilor Unite), subliniind necesitatea protejării sistemelor pastorale tradiționale și a modurilor de viață care au modelat timp de secole peisajele montane. Forumul Montan din România, alături de Centrul de Economie Montană “CE-MONT” al Academiei Române, Asociația RoMontana și alți parteneri va organiza în acest an la Vatra Dornei un eveniment dedicat celebrării acestei zile, în care se va pune accent, ca tematică, pe reziliența comunităților montane, gestionarea durabilă a resurselor și pe consolidarea politicilor publice dedicate munților – domenii care devin tot mai urgente la nivel național, european și global.
Această zi simbolică vine din păcate și cu vești care nu ne aduc bucurie privind viitorul politicii montane din România construită cu mari greutăți în ultimii peste 35 de ani, ce vor avea un impact negativ asupra comunităților montane – Guvernul României având în consultare publică o Ordonanță de Urgență prin care propune desființarea singurei instituții publice dedicate muntelui, mai precis a Agenției Naționale a Zonei Montane, cu sediul în județul Suceava, la Vatra Dornei, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. O astfel de decizie ar reprezenta o eroare strategică foarte gravă și greu de remediat în viitor, cu impact negativ asupra populației din zonele de munte. Forumul Montan din România a luat poziție și a transmis un punct de vedere argumentat în acest sens, așa cum a mai făcut-o de fiecare dată când au existat astfel de intenții. Desființarea NU este o soluție! Este nevoie în schimb de o reformă profundă, de regândirea managementului și evaluarea pragmatică a competențelor și rezultatelor obținute, de alocarea unor resurse corespunzătoare, de regândire a obiectivelor și a poziționării în cadrul aparatului public a acestei instituții unice – abordarea dezvoltării durabile a zonei montane fiind una integrată, poate nici nu se justifică ca o astfel de instituție să fie încadrată în MADR, ci poate ar trebui să fie direct în subordinea Guvernului.
„Prin acțiuni locale, inițiative comunitare, proiecte de dezvoltare rurală și dialog internațional, 11 decembrie 2025 ne reamintește că munții nu sunt doar spații naturale spectaculoase, ci piloni ai securității alimentare, ai patrimoniului cultural și ai echilibrului ecologic. Este o zi în care ar trebui să valorizăm mult mai bine rolul comunităților montane, să sprijinim mai consistent gestionarea durabilă a resurselor și să reafirmăm mai ferm angajamentul pentru viitorul regiunilor montane. Din păcate tot astăzi suntem puși și în situația în care constatăm cu dezamăgire intenția Guvernului de a desființa singura instituție publică cu atribuții clare în susținerea și promovarea dezvoltării durabile a zonei montane, ceea ce ar fi o eroare strategică gravă pentru România, cu efecte inclusiv internaționale și foarte greu de remediat în viitor” declară Radu Adrian Rey, Președinte al Forumului Montan din România, Vicepreședinte al Organizației Europene a Regiunilor Montane „Euromontana”).
Într-un context economic marcat de incertitudine, companiile din România continuă să investească în angajați. Potrivit studiului realizat de Up România și Reveal Marketing Research, 45% dintre companii au crescut valoarea beneficiilor de sărbători în 2025, comparativ cu anul precedent. Cele mai frecvente majorări sunt în intervalul 10-20%, un semnal clar al presiunilor financiare, dar și al efortului constant de a menține moralul echipelor ridicat.
Cardul cadou: soluția preferată în 2025
Pe fondul unei atenții crescute la eficiența bugetelor, companiile se orientează tot mai des spre beneficii flexibile, predictibile și ușor de administrat. Studiul arată că primele în bani rămân lider (49%), însă cardurile cadou câștigă teren (38%), devenind un standard tot mai utilizat în recompensarea angajaților. Popularitatea lor este susținută de beneficii clare, precum flexibilitatea și costurile optimizabile și de avantajele percepute de angajați: reduceri suplimentare (52%), perioadă extinsă de utilizare (48%) și o rețea variată de parteneri (35%).
Beneficiile de sărbători: un pilon important pentru cultura organizațională
Studiul arată că 81% dintre companii oferă beneficii de sărbători în 2025, folosindu-le ca pe un instrument de consolidare a relației cu angajații. Principalele obiective urmărite sunt creșterea sentimentului de apreciere (63%), întărirea loialității față de companie (50%) și stimularea motivației (47%). Impactul este vizibil imediat: companiile observă creșterea motivației (51%), a implicării (44%) și îmbunătățirea wellbeingului echipei (35%) după acordarea beneficiilor.
Bugete flexibile și soluții inteligente pentru 2026
Pentru anul viitor, organizațiile iau în calcul o adaptare și mai mare a beneficiilor: 79% consideră oportun un buget flexibil pentru sărbătorile din 2026. Cele mai frecvente bugete estimate se situează între 300-400 lei (31%) și 401-500 lei (27%), semn că predictibilitatea și scalabilitatea rămân priorități.
„Rezultatele studiului confirmă ceea ce vedem zi de zi în colaborarea cu partenerii noștri: companiile își doresc să rămână aproape de angajați, chiar și atunci când bugetele sunt sub presiune. Cardul cadou a devenit un mod simplu și eficient de a spune «mulțumesc», oferind fiecărui angajat libertatea de a alege ce îi aduce cea mai mare bucurie. Iar această libertate se reflectă direct în motivația și energia echipelor”, declară Ionuț Cătălin CONDRUZ, Chief Strategy & Operations Director, Up România.
„Companiile caută echilibrul între controlul costurilor și nevoia de a menține un nivel ridicat de motivare în echipă. Tocmai această orientare spre flexibilitate și eficiență transformă cardul cadou într-un standard al pieței și arată că investiția în oameni rămâne una dintre cele mai sigure strategii în perioade de incertitudine. Rezultatele studiului arată foarte clar că ne aflăm într-un moment de tranziție către beneficii mai inteligente și mai adaptate”, declară Marius Luican, General Manager, Reveal Marketing Research.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 493 de respondenți B2B (manageri HR, directori generali, middle management și antreprenori), cu vârste între 25-65 de ani, din mediul urban și rural.
Într-o piață a muncii supusă unor presiuni și tensiuni tot mai mari, din ce în ce mai mulți angajați au sentimentul că munca lor trece neobservată, o situație care poate alimenta demotivarea și distanțarea față de colegi și manageri. Peste 58% dintre angajați simt că fac muncă invizibilă, nerecunoscută de colegi și manageri, însă aproape 80% spun că interacțiunile de la birou contribuie, în diferite grade, la vizibilitatea muncii lor și îi ajută să fie mai apreciați de colegi și manageri, arată un sondaj realizat de Genesis Property în octombrie 2025 pe un eșantion de 1.025 respondenți la nivel național.
Din mai multe puncte de vedere, biroul are un rol cheie în această ecuație, peste 36% dintre cei chestionați spunând că îi ajută să separe mai bine viața personală de cea profesională. În plus, peste 35% susțin că biroul îi ajută să fie la curent cu ce se întâmplă la job și să țină mai bine pasul cu schimbările din activitatea zilnică. Atunci când lucrează de la distanță, peste 28% spun că nu pot separa bine viața profesională de cea personală, iar 26% se plâng că ajung să facă mai multă muncă invizibilă decât la birou și ajung deseori să lucreze peste program din cauza acestor sarcini invizibile.
„Prezența la birou nu mai este doar despre a bifa taskuri, ci despre a fi văzut, auzit și a face parte dintr-o comunitate vie. Acolo unde munca capătă chip, iar oamenii se recunosc unii pe alții dincolo de ecrane și deadline-uri. Într-un moment în care tot mai mulți angajați au senzația că dispar în propriul rol, gesturile mici – un „mulțumesc”, o întrebare sinceră, o conversație de două minute – devin ancore care țin echipele împreună. Pentru că, la final, ceea ce ne motivează cu adevărat nu este perfecțiunea, ci sentimentul că munca noastră chiar contează pentru cineva”, a declarat Elena Panait, Head of Leasing & ComYunitY la Genesis Property.
Atunci când lucrează de la birou, peste 39% spun că au inclusiv un mai bun acces la informații și oportunități informale (discuții, decizii ad-hoc), peste 38% apreciază și feedback-ul mai rapid, iar peste un sfert consideră că este o bună ocazia de a construi o relație mai apropiată cu managerii. Peste 54% spun că principalul avantaj când lucrează de la birou este comunicarea mai rapidă și mai clară cu colegii și managerii, în timp ce aproape 28% apreciază și modul mai eficient de colaborare și progresul mai vizibil în proiectele desfășurate.
Facilitățile și serviciile care ar trebui integrate în campusurile de birouri reprezintă un subiect foarte important, mai ales dacă vorbim de crearea unei atmosfere de lucru relaxante și plăcute pentru oameni. Peste 47% dintre subiecți au spus că spațiile destinate relaxării sunt cele mai apreciate în acest sens, urmate de programele de training și cursurile profesionale (27,3%) și de zonele verzi extinse și locuri special amenajate pentru plimbări (25,2%).
Sondajul, realizat de Genesis Property, a analizat modul în care se desfășoară viața la birou în actualul context socio-economic și cum este perceput rolul biroului de către angajați. Sondajul a fost desfășurat în octombrie 2025, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.025 utilizatori de internet din România. Aproape 47% dintre participanți sunt de sex feminin, iar peste 53% au un venit net de cel puțin 5.000 de lei.
Scade apetența pentru vehicule electrice la nivel mondial, iar majoritatea cumpărătorilor revine la motoarele pe combustie internă și reevaluează deținerea unui vehicul electric, potrivit celei mai recente ediții a EY Mobility Consumer Index (MCI), un studiu global care analizează atitudinea și intențiile de cumpărare pe principalele piețe auto.
Mihai Drăghici, Partener, Consultanță în Afaceri, EY România: „În România, piața auto continuă să arate un impuls pentru vehiculele electrificate. Automobilele electrificate — care includ hibride ușoare, hibride complete și hibride plug-in, precum și vehicule electrice cu baterie (BEV) — au înregistrat o creștere de 11% comparativ cu anul precedent, atingând o cotă de piață de 56% din toate mașinile vândute în octombrie, așa cum este evidențiat în raportul APIA din octombrie 2025. Cel mai notabil, vehiculele electrice pure (BEV) au înregistrat o creștere impresionantă de 80% comparativ cu anul precedent și acum reprezintă 8% din totalul mașinilor vândute în octombrie 2025. Aceste tendințe reflectă un interes în creștere pentru soluții de mobilitate durabile, chiar și în condițiile în care sentimentul consumatorilor la nivel global se schimbă și provocări precum anxietatea legată de autonomie și infrastructura de încărcare persistă”.
Raportul apare înainte de evenimentul CES 2026, unde liderii EY vor vorbi despre ecosistemul „vehicul electric-rețea” și inovațiile necesare pentru a consolida încrederea în electrificare.
Consumatorii se reîntorc la motoarele cu combustie internă, pe fondul diminuării entuziasmului pentru vehicule electrice
Ediția 2025 a MCI arată o schimbare clară a intențiilor consumatorilor:
50% dintre cumpărătorii de automobile la nivel global intenționează să achiziționeze un vehicul cu motor cu combustie internă în următoarele 24 de luni, o creștere de 13 puncte procentuale față de 2024
Preferința pentru vehiculele electrice pe baterii a scăzut la 14%, o scădere de 10 puncte procentuale, iar preferința pentru vehicule hibride a scăzut cu cinci puncte procentuale la 16%
51% dintre potențialii cumpărători de vehicule electrice au declarat că planurile lor rămân neschimbate, însă 36% își reconsideră sau amână achizițiile din cauza evoluțiilor geopolitice.
Procentul consumatorilor care au afirmat că vor să cumpere un vehicul cu motor cu combustie internă a crescut cu 12 puncte în regiunea America, cu 11 puncte în Europa și cu 10 puncte în APAC, în timp ce intenția de achiziție a unui vehicul electric pe baterii a scăzut pe toate piețele majore. Schimbările de politici, printre care eliminarea creditelor fiscale pentru vehicule electrice în SUA și ajustarea obiectivelor în materie de emisii, modelează aceste tendințe. În același timp, marii producători auto își reorientează atenția către portofoliile de vehicule cu motoare hibride și cu combustie internă și temperează programele de vehicule electrice, ca răspuns la modificarea cererii.
Temerile legate de autonomie și preocupările legate de încărcare continuă să erodeze încrederea consumatorilor
Temerile legate de autonomie rămân unul dintre principalele impedimente pentru consumatorii care aleg motoare cu combustie internă în locul vehiculelor electrice:
29% au indicat temerile legate de autonomie drept principal motiv de îngrijorare
28% au evidențiat lipsa infrastructurii de încărcare
28% au menționat costurile ridicate cu înlocuirea bateriei.
Deținătorii actuali de vehicule electrice pe baterii rămân preocupați de autonomie (32%), în timp ce cumpărătorii care achiziționează pentru prima dată astfel de vehicule pun accent pe costurile cu înlocuirea bateriei (37%). Persistă nemulțumirile legate de încărcare, consumatorii fiind preocupați în special de găsirea stațiilor de încărcare (39%), timpii lungi de așteptare (37%) și costurile ridicate cu încărcarea (32%).
Unul din trei potențiali cumpărători de vehicule electrice pe baterii (33%) au afirmat că ar participa la servicii „vehicul-rețea”, alimentând rețeaua cu energie electrică, atunci când este necesar, ceea ce subliniază interesul pentru soluții care îmbunătățesc economia și fiabilitatea acestui tip de vehicule.
Funcționalitățile de interconectare și autonomie devin mai importante în contextul în care consumatorii caută valoare practică
Consumatorii iau tot mai mult în considerare tehnologiile interconectate în alegerea vehiculelor, dar prioritățile lor rămân clar definite. Serviciile legate de siguranță, securitate, navigație și întreținere se situează în topul apetenței pentru utilizare și în cel al apetenței pentru achiziționare, înaintea celor legate de confort, divertisment sau niveluri mai ridicate de autonomie. Aproape 4 din 10 respondenți (39%) au identificat costul ridicat al serviciilor interconectate drept impediment, iar 6 din 10 (60%) au declarat că nu îi deranjează niveluri mai scăzute de automatizare la automobilele lor.
Gradul de acceptare a funcționalităților avansate în materie de autonomie rămâne limitat. Doar 26% dintre consumatori sunt dispuși să utilizeze un vehicul cu cel puțin nivelul 3 de autonomie, în timp ce riscul de accidente (60%), defecțiunile tehnologice (51%) și pierderea controlului (50%) rămân principalele preocupări.
Reprezentanțele rămân principala etapă finală în procesul de achiziție a automobilelor
În pofida creșterii activității digitale, reprezentanțele continuă să joace un rol decisiv în achiziția vehiculelor. Patru din zece cumpărători (41%) preferă să finalizeze achiziția în persoană, în scădere de la 61% în 2024, dar reprezentanțele sunt încă principalul canal. Cumpărătorii de automobile cu motoare cu combustie internă (32%) sunt ușor mai înclinați către canalele online, decât cumpărătorii de vehicule electrice (28%). În special cumpărătorii de vehicule electrice continuă să prefere interacțiunea directă datorită nevoii de îndrumări cu privire la încărcare, durata de viață a bateriei și noile funcționalități tehnologice.
Într-o perioadă în care prețurile publice au devenit un barometru al stabilității unei țări, dezbaterea despre plafonarea gazelor naturale a ajuns în centrul scenei. Guverne, economiști, investitori și cetățeni privesc deopotrivă către această politică, fiecare văzând în ea fie un scut protector, fie o frână pentru dezvoltarea pe termen lung. Plafonarea a fost, pentru mulți, un colac de salvare în anii de inflație și volatilitate extremă; pentru alții, a rămas un mecanism costisitor, care ascunde realitatea pieței și împovărează bugetul.
Acum, când discuția despre menținerea sau eliminarea acestor măsuri revine cu forță, devine clar că problema nu mai este doar o economică, ci o profundă socială și strategică. Fiecare opțiune poartă cu sine avantaje și riscuri, iar consecințele se răsfrâng nu doar asupra prețurilor, ci asupra încrederii în instituție, a investițiilor și a direcției viitoare a sectorului energetic.
În acest context tensionat, două viziuni se înfruntă: cea a plafonării, care promite protecție, stabilitate și timp pentru respirație, și cea a pieței libere, care cere curajul de a lăsa prețurile să reflecte realitatea. Realitatea este cea care scoate la suprafață mizeriile ascunse ale României. Între ele, decidenții trebuie să găsească echilibrul — o soluție care să sprijine populația vulnerabilă, să reducă fiscalitatea și să dezvolte investițiile, și să stabilizeze bugetul țării.
Aceasta este povestea unei dileme moderne, în care fiecare alegere definește nu doar costurile de azi, ci și viitorul energetic al țărilor.
Iar dacă dezbaterea pare suficient de complicată, satira nu face decât să ne arate, cu un zâmbet amar, cât de absurd poate deveni totul atunci când politica și energia dansează pe aceeași scenă, pe care scrie cu litere groase: „Plafonarea prețului la gaze” .
ACTUL I – Eroul protector și umbrele lui
„Plafonarea”, un personaj cu pelerină de siguranță, este privit de mulți ca un apărător. Ea vine cu promisiuni ferme:
Voi proteja populația.
Voi ține inflația în frâu.
Voi crea spațiu pentru dobânzi mai mici.
Voi aduce stabilitate și liniște în societate.
Industria o privește cu un amestec de recunoștință și teamă, pentru că plafonarea păstrează competitivitatea, dar trimite și semnale amestecate despre viitor.
Dar în spatele eroinei se văd umbrele costurilor . „Plafonarea” știe și ea:
Sunt scumpă. Cer bani mulți de la buget.
Distorsionez piața, îi fac pe investitori să ezite.
Oamenii se obișnuiesc cu mine, iar guvernele cu greu mă pot alunga.
În diverse medii administrative, economiștii șoptesc: „Nu e nici bună, nici rea. Totul depinde de cât timp rămâne și cât de bine și calibrată.”
„Plafonarea” însăși admite: „Lasă-mă temporar, țintit, cu un plan de ieșire. Nu mă transformă într-o lege a firi.”
ACTUL II – Propunerea „plafonării inteligente”
O peroană din administrație ridică o hartă energetică a României: „Să o păstrăm doar pentru consumul de bază. Ce depășește pragul să plătească prețul de piață.”
Altul propune două scenarii:
Plafonare extinsă încă doi ani – liniște acum, presiune bugetară mai târziu.
Plafonare țintită doar pentru consumatorii vulnerabili – sprijin precis, dar risc de nemulțumire în rândul celorlalți.
Tensiunea creste. Toți știu că orice alegere are un cost politic și economic.
ACTUL III – Intrare în scenă Eliminarea Plafonării
Deodată, ușile se deschid și intră într-un nou personaj: „Eliminarea” , severă, pragmatică, fără promisiuni dulci.
„Știu că vă temeți” spune ea calm. „Dar ascultați-mă.”
Ea pune pe masă argumentele, unul câte unul:
1. „Voi elibera bugetul.”
Plăți întârziate, miliarde pierdute, tensiuni cu Comisia Europeană. ”Eliminarea” promite să curețe scena fiscală: „Fără mine, dobânzile pot scădea, deficitul se stabilizează, iar statul respiră.”
2. „Voi trimite un semnal real către piață.”
Plafonarea, chiar dacă bine intenționată, a ținut adevărul ascuns: „Consumatorii nu au simțit costul real al energiei. Companiile n-au investit în eficiență.”
”Eliminarea” propune claritate, chiar dacă aceasta poate dura.
3. „Investitorii vor avea din noua încredere.”
Cu fiecare prelungire a plafonării, investitorii offshore și onshore au amânat miliarde în a investi sau au plecat: „Dacă vin eu, vine stabilitatea. Vine Neptun Deep. Vin proiecte noi.”
4. „Furnizorii nu vor mai lucra în pierdere.”
Unul dintre reprezentanții sectorului privat intervine: „Ne-a sufocat incertitudinea. Avem nevoie de reguli clare, nu depromisiuni care vin târziu sau niciodată.”
5. „Piața se va regla singură.”
”Eliminarea” ridică o oglină: „Uitați-vă la consumul artificial, la contractele blocate. Piața are nevoie să respire.”
6. „Nu vreau să deveniți dependenți de stat.”
Ea avertizează: „Plafonarea poate deveni un drog electoral. Greu o mai scoți dacă o impui.”
7. „Voi încuraja concurența.”
Furnizorii încuviințează că fără plafon impus, pot concura, inova, negocia, diferenția.
ACTUL IV – Conflictul de vârf
Dar ”Eliminarea” nu poate ascunde adevărul suprem: „Prețurile pot crește dacă nu este pregătită piața. Inflația poate reapărea. Aceasta este slăbiciunea mea.”
Autoritățile murmură neliniștit. ”Plafonarea” găsită triufătoare, dar și obosită. ”Eliminarea” rămâne dreaptă, dar rece.
Consiliul Fiscal, vocea neutralității, declară: „Beneficiile economice ale eliminării sunt reale. Dar riscul de șoc la prețuri e major. Alegeți cu grijă.”
ACTUL V – Concluzia deschisă
Sala rămâne în tăcere. Adevărul devine limpede: Nu există erou absolut. Nu există soluție fără costuri.
”Plafonarea” e protecție. ”Eliminarea” e corecție.
Iar decizia finală depinde de cât de pregătită este țara să suporte adevărul pieței. Piesa se încheie cu o singură rezoluție: „Vom căuta echilibrul. Nici sabie, nici scut. O intervenție inteligentă, temporară, și un drum clar către normalitate.”
de Constantin Boștină, director general Revista ECONOMISTUL, președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES)
Zilele acestea a apărut în Editura AGIR, în condiții grafice de excepție, cu o copertă deosebit de inspirată, consistentul volum intitulat „Industria românească și mobilitatea (inter)urbană. Studiu de caz SC ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI ARAD SA”. Cel puțin trei elemente din respectivul titlu sunt de natură a trezi interesul unor largi categorii de cititori. Avem în vedere sintagma „industria românească”, temă controversată în special între extreme (avem sau nu mai avem industrie în România), apoi „mobilitate (interurbană)”, preocupare existențială legată mai ales de transportul în comun (sursă permanentă de necazuri cotidiene) și denumirea unei „entități industriale” de multă vreme familiară (nu numai în localitățile urbane, ci și pe căile ferate, atât în țară, cât și peste hotare).
Un demers demn de toată atenția și de aprecieri pe măsură
Nu mai puțin incitante sunt pe copertă numele autorilor. Nicolae Bud este cunoscut deopotrivă ca un prodigios autor de studii în domeniul mineritului și ca un exponent al interesului public slujit în special în calitatea sa de deputat în trei legislaturi postdecembriste, deținător al titlurilor științifice de doctor în inginerie și de doctor în economie. La rândul său, Teodor Brateș este doctor în economie, veteran al presei tipărite și audiovizuale, cunoscut în special din prestația sa în calitate de coordonator, în celebrul Studio 4 al TVR, al primel telerevoluții din lume, precum și prin studiile științifice postdecembriste. Ambii autori au fost distinși cu premii ale Academiei Române, fiecare pentru valoroase lucrări în domeniile lor de specialitate.
Bineînțeles, astfel de „cărți de vizită” nu sunt suficiente pentru a evalua obiectiv lucrarea pe care ne propunem s-o prezentăm. De aceea, într-un spațiu tipografic rezonabil (potrivit profilului revistei noastre) ne vom referi la câteva aspecte pe care le considerăm (cel puțin) utile.
Istoria de lângă noi
Cartea începe, în mod aproape emblematic, cu descrierea modernului tramvai „IMPERIO”, aflat în dotarea Societății de Transport București (STB). Entitatea industrială care l-a conceput și fabricat – ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI ARAD – are o existență neîntreruptă (subliniem neîntreruptă) de 134 de ani, recentele produse (între care amintitul tramvai) fiind binecunoscute și apreciate în România, în restul Europei și în America Latină. Istoria de aproape un secol și jumătate a întreprinderii constituie coloana vertebrală a cărții. Este o istorie care a făcut și face parte organică, inseparabilă din ceea ce s-a întâmplat mai important în țara noastră în acest interval marcat de evenimente cruciale – de la Marea Unire din 1918 până la zilele noastre, mai ales prin procesul de tranziție spre economia de piață declanșat de Revoluția Română din Decembrie 1989.
Un merit inconcontestabil al cărții constă tocmai în relevarea legăturilor dintre micro și macroeconomie, prin „studiul de caz”, într-o formulă inedită: paginile documentare sunt însoțite de însemnări memorialistice întrucât autorii au fost, în bună măsură, nu numai martori, ci și participanți la transformările care au avut loc de-a lungul a jumătate și, respectiv, a trei sferturi de secol.
În carte nu sunt ocolite teme majore deosebit de sensibile, obiect al multor controverse, ci, dimpotrivă, sunt abordate cu sinceritate punctele de vedere care, la rândul lor, pot da naștere la controverse, ceea ce este firesc în condiții democratice. Sunt opinii solid argumentate prin dovezi de necontestat oferite de arhive și de experiențele personale, unele chiar cu valoare de unicat.
Drumul parcurs de întreprinderea arădeană a reflectat și reflectă evoluții caracteristice nu numai industriei românești, ci etapelor succesive ale revoluției științifico-tehnice în context național și planetar. Astfel, performanțele tehnice și economice ale „cazului” studiat se explică prin profesionalismul conducerii, al personalului, adaptat permanent schimbărilor, iar în multe situații, prin afirmarea ca avanpost al acestor schimbări. Influențele analizate includ, firește, multe date și fapte din domeniile politic și istoric din îndelungata perioadă de existență a întreprinderii. Remarcăm din nou: sunt teme controversate, însă autorii ne apropie treptat, treptat de adevăr, prin date și fapte perfect verificabile. O asemenea „vedere panoramică” este cu atât mai necesară în prezent, cu cât multe confuzii din mass-media și, în special, din social media, cu scopuri deloc dezinteresate, inclusiv de natură economică fac mult rău întregii societăți românești. Nu intrăm în detalii, ci lăsăm cititorilor posibilitatea de a cunoaște, direct de la surse, adevăruri de un incontestabil interes public.
Mișcarea înseamnă, pur și simplu, viață
Am redat un subtitlu din partea introductivă a cărții, deoarece tema mobilității (inter)urbane este abordată de autori din cele mai diverse unghiuri de-a lungul întregului lor demers științifico-istorico-publicistic. Sigur, nu au pășit pe terenuri teoretice și practice înțelenite. Probitatea autorilor este relevată și prin citarea unor prestigioși specialiști în domeniiletratate, înainte de toate, de prof. univ. dr. ing. Șerban Raicu, dar mai ales prin trimiteri la documente ale unor foruri internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite, europene, prin directive ale autorităților de la Bruxelles (și, evident, naționale, adică reglementările în materie de transporturi, de mediu, de protecție a călătorilor, de funcționare, de finanțare, de organizare instituțională și de gestionare administrativ-teritorială).
Mișcarea, respectiv mobilitatea (inter)urbană este examinată în lucrare, înainte de toate, prin delimitarea clară a intereselor dezirabile (la nivel individual, familial, comunitar) de interesele reprobabile (cele ale grupurilor care au profitat și profită de „fisurile” intervenite în structurile statului). Nu este vorba aici numai despre etica în afaceri, ci și despre gestiunea corectă publică și privată, despre corecta alocare și folosire a resurselor, inevitabil, limitate. De aici, sublinierea în lucrare a importanței deosebite a unor prioritizări și secvențialități raționale în acțiunile practice de soluționare a unor cerințe vitale din prezent și din viitorul previzibil. De altfel, prezentarea de soluții care au dat rezultate pozitive atestă posibilitățile reale de depășire a numeroaselor dificultăți în materie de transport în comun, temă care se află permanent pe agenda interesului public.
„Studiile de caz” sau picături care formează oceanul
Redăm și acest titlu din „Expunerea de motive” a autorilor, deoarece constituie și esența unei demonstrații vii a ceea ce înseamnă abordările multi, intra, pluri și pandisciplinare. Aparent, o astfel de opțiune conceptuală a autorilor ar duce, inevitabil, doar la descrierea„suprafeței” unor procese și fenomene complexe, la o înșiruire de simple enunțuri, însă, în esență, cartea se constituie ea însăși într-o serie de conexiuni de fond, ca premise ale unor acte decizionale eficiente. Nu-și propune mai mult, iar în „interiorul” fiecărui element abordat se evită, cu măestrie profesională, simplificările, abordările unidimensionale, fixismul, în favoarea unor viziuni globale, a factorilor interdependenți. Nu este numai o chestiune de metodologie (deși nici acest domeniu nu este neglijat în carte), ci mai ales o probă de tratare de pe poziții exclusiv științifice a unor teme caracteristice preocupărilor de zi cu zi ale populației țării.
Poate că nimic nu este mai elocvent din acest punct de vedere decât chiar „studiul de caz” în centrul căruia se află întreprinderea arădeană. Când este vorba despre o întreprindere cu o activitate neîntreruptă atât de îndelungată, apare posibilitatea (transformată de autori în realitate), de desfășurare a unor analize specifice operei monografice (în bunele tradiții ale școlii lui Dimitrie Gusti), care depășește cu mult spațiul istoric examinat. Se proiectează o lumină puternică asupra unor segmente ale trecutului aflate, fie și numai parțial, într-o ceață densă. Ca și în legătură cu alte teme, te simți ispitit să citezi și în sensul amintit fragmente pasionante din carte, fapte de viață, narațiuni pline de miez, dar nu ne putem permite să scriem mai mult în spațiul care ne-a fost rezervat. Este, totuși, important că există acest „material” faptic, la dispoziția celor interesați să cunoască istoria fascinantă a unei întreprinderi românești, care a produs bunuri de valoare în beneficiul a numeroase generații de înaintași și de care beneficiem și noi, cei trăitori în acest prezent atât de complicat, de contradictoriu, dar nu mai puțin interesant.
Mândria de sine și răspunderea față de ceilalți
Am recurs, și de această dată, la titlul unui capitol al cărții, respectiv la epilogul acesteia. Cum era normal, autorii au acordat cea mai mare atenție unor oameni anume, persoane fizice, cu meritele lor deosebite în atingerea performanțelor acestei entități industriale, care a avut și are un greu cuvânt de spus în economia românească. Așa ajungem, inevitabil, la „cheia” unor incontestabile realizări, care constituie rezultanta unui management a cărui calitate a depins și depinde, în primă și în ultimă instanță, de valorile condiției umane.
În carte sunt menționați numeroși concetățeni a căror activitate a fost și este legată de succesele remarcabile ale întreprinderii arădene, dar – pe bună dreptate – numele care revine cel mai des este cel al președintelui Grupului de firme ASTRA, Valer Blidar. Dacă este să conturăm un portret al capitalistului, al întreprinzătorului, al managerului român autentic, atunci – cu siguranță – trebuie să îl aducem în prim-plan pe Valer Blidar. Faptul este confirmat și de majoritatea Topurilor publicate în ultimele două decenii, numele său fiind mereu prezent cu date biografice esențiale și cu descrieri pertinente ale performanțelor cu care s-a remarcat și se remarcă.
În aproape toate capitolele lucrării la care ne referim sunt inserate fragmente din memoriile lui Valer Blidar intitulate „M-am născut a doua oară”. Memorialistul a făcut astfel trimitere directă, fără echivoc, la modul în care Revoluția Română din Decembrie 1989 i-a „croit” destinul. În cartea sa de amintiri, scrisă cu talent, cu umor fin, dar și cu evaluări tăioase la adresa profitorilor tranziției sunt înfățișate pe larg momente esențiale din cariera proprie de capitalist, cu accent pe momentul privatizării SC ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI ARAD și cu urmările acesteia. Ni se dezvăluie, astfel, în toate dimensiunile și importanța lui un impresionat drum spre succese remarcabile. La începutul celui de-al treilea deceniu din acest secol, întreprinderea arădeană se afla, practic, în faliment. Cu un curaj și cu o determinare ieșite din comun, Valer Blidar a reușit, prin îndeplinirea integrală a reglementărilor legale referitoare la privatizare, în calitate de proprietar, să redreseze în timp relativ scurt situația întreprinderii și s-o ridice la nivelul din prezent, la faima pe care a dobândit-o în țară și peste hotare. Se cuvine să lăsăm cititorilor plăcerea de a cunoaște aceste mărturisiri, în detaliile lor semnificative, povestite cu har și haz de Valer Blidar. Deci, nici pe acest „teren” nu vom intra în detalii. Ceea ce este, însă, obligatoriu de remarcat, în concluzie la însemnările de față, este utilitatea elaborării unui „studiu de caz”, care – integrat organic în istoria industriei, a economiei românești – relevă deosebit de convingător deplina valabilitate a vechiului proverb „omul sfințește locul”.
O lucrare științifico-istorico-publicistică de amploarea și calitatea lucrării elaborate de Nicolae Bud și Teodor Brateș merită din plin să fie citită și chiar studiată, deoarece restabilește adevăruri esențiale și situează corect, în timp și spațiu, evoluția unei mari întreprinderi industriale românești, care și-a onorat renumele în special prin modul exemplar în care a slujit și slujește interesul public.
Florin Jianu, președintele IMM România, a fost ales în bordul SMEunited, cea mai puternică organizație de IMM-uri din Europa, reprezentând 24 de milioane de IMM-uri, bord compus din vicepreşedinţi din Austria, Spania, Franța, Germania, etc. Alegerile pentru conducerea organizației SMEunited au avut loc la Bruxelles, la 10 decembrie a.c. IMM România, singura organizație patronală din România membră SMEunited, a fost reprezentată de președintele Florin Jianu, de prim-vicepreședintele Florin Duma și de secretarul general Sterică Fudulea. Reprezentanții IMM România au subliniat „importanța consolidării colaborării la nivel european și a unui dialog structurat cu partenerii internaționali în vederea definirii unor direcții strategice comune menite să vină în sprijinul IMM-urilor”.
După cum anunță IMM România, „ca urmare a alegerilor organizate, pentru perioada 2025-2028, noul președintele al SMEunited este Davide Galli – Confartigianato Imprese, Italia, care își propune să consolideze poziția și rolul SMEunited ca partener social european în reprezentarea cerințelor IMM-urilor din Europa”.
Florin Jianu, președintele IMM România: „Mulțumesc colegilor pentru numărul copleșitor de voturi acordate, după actualul președinte al SMEunited, am primit cel mai mare număr de voturi, un semnal puternic de încredere care onorează România și organizația noastră. În următorii trei ani, România își propune, împreună cu SMEunited, să își asume leadershipul în procesul de extindere a Uniunii Europene. În acest sens, vom organiza la București un eveniment dedicat, unde invităm organizațiile de antreprenori să contribuie la procesul de integrare și aderare. Mulțumesc colegilor mei din IMM România pentru susținere. În cadrul SMEunited voi reprezenta interesele lor și ale mediului antreprenorial românesc, cu responsabilitate și profesionalism.”
Informații de background
SMEunited este cea mai importantă organizație a IMM-urilor din Europa ce reprezintă la nivel european interesele IMM-urilor. Având 65 de organizaţii membre din 30 de state, SMEunited reprezintă confederațiile naționale de meserii și IMM-uri, organizații europene pentru IMM-uri și membri asociați, vorbind în numele celor 26 de milioane de IMM-uri din Europa care angajează aproape 95 de milioane de oameni. Fiind recunoscută ca cel mai important partener social, SMEunited stabileşte politici pentru IMM-uri la nivel european.
Industria de prop trading trece printr-o transformare majoră odată cu introducerea unui nou model de tranzacționare de capital virtual, numit Pay After You Pass (plătește după ce treci de evaluarea abilităților de trader), un concept internațional, implementat pentru prima dată în România de compania Funding Dynasty.
Modelul prop trading
Prop trading (proprietary trading) reprezintă un model în care traderii pot tranzacționa pe piețele financiare folosind capitalul virtual al unei companii specializate, nu propriile economii. Traderul trece de obicei printr-un „challenge” (provocare), o evaluare a abilităților sale, iar dacă o trece, primește capital virtual pentru a tranzacționa, împărțind ulterior profitul cu firma de prop trading.
Deși acest model oferă acces rapid la capital virtual semnificativ, modelul tradițional presupune ca traderii să plătească în avans întreaga taxă, pentru a participa la challenge-uri. Costul acestor conturi, combinat cu presiunea psihologică și riscul de a pierde evaluarea, duce la acumularea unor costuri semnificative pentru mulți traderi.
O inovație globală schimbă regulilele jocului, inclusiv în România
Noul concept, „Pay After You Pass”, reprezintă cea mai importantă schimbare în prop trading din ultimii ani. Modelul elimină complet presiunea financiară exercitată asupra traderilor. Participarea la evaluarea abilităților lor de către firma de prop trading costă doar 15$, pentru orice cont, iar taxa completă se achită doar dacă traderul reușește să treacă de evaluare și verificare. După plata completă a acestei taxe, primește capitalul virtual de tranzacționare.
Acest sistem rezolvă astfel o problemă majoră cu care se confruntă traderii, pierderea repetată a challenge-urilor, din cauza emoțiilor, presiunii și riscului ridicat, care duce la investiții financiare mari fără niciun rezultat.
Conceptul este implementat în prezent doar de câteva firme din lume, compania românească Funding Dynasty fiind printre pionierii globali, așa cum a fost și în 2023, când a introdus în România un alt model, Instant Funding, devenit acum standard internațional, adoptat de peste 80% dintre firmele de prop trading din lume.
„Pay After You Pass va deveni trendul global al anului 2026. Nu este doar un concept. Este soluția la una dintre cele mai mari probleme din industria de prop trading, riscul și presiunea la care ești supus în tranzacționare. Suntem primii care îl implementează pe piața din România și l-am lansat recent și pentru toți traderii de la nivel internațional care fac parte din comunitatea noastră”, a declarat George Statie, fondatorul Funding Dynasty și al comunității Trading Busters, și trader cu peste 12 ani de experiență.
Eliminarea riscului în trading
Industria de prop trading crește rapid, însă presiunea challenge-urilor, plătite în avans, cu risc ridicat și cu șanse mari de eșec rămâne principala problemă pentru traderi.
În doar doi ani de analiză a comportamentului a mii de conturi, Funding Dynasty a identificat tiparul care duce la pierderi masive în challenge-uri (provocările care testează abilitățile unui trader): presiunea financiară ridicată, teama de a nu pierde încă o taxă, creșterea riscului în încercarea de a recupera timpul și banii pierduți, blocaje emoționale și trading irațional,cicluri repetate de „mai încerc o dată”, care pot duce la pierderi de mii de euro. Astfel, foarte mulți traderi pierd anual sume semnificative, în cazuri excepționale chiar 100.000 de euro sau mai mult, doar pe etapele de challenge-uri.
Însă, noul model de tranzacționare pe piața de prop trading vine cu o serie de beneficii:cost infim, 15$, în cazul în care nu se trece challenge-ul, astfel presiunea emoțională este aproape inexistentă. De asemenea, traderii nu plătesc în avans nicio taxă, astfel căîși pot respecta strategia, fără grabă și fără impulsuri. În plus, ei auacces la capital virtual mai mare încă de la început, astfel căpot opta direct pentru conturi de 200.000 de dolari virtuali sau mai mult, taxa inițială fiind $15, indiferent de valoarea contului ales.
„Pentru mulți traderi, nu abilitatea de a tranzacționa este problema, ci presiunea. Prin modelul Pay After You Pass eliminăm complet acest stres. Dacă pici, pierzi doar taxa de $15. Mai nimic. Dacă treci, plătești. Este simplu, logic și corect. Astfel, traderii pot tranzacționa calm, logic și disciplinat și își pot demonstra abilitățile reale fără constrângeri. Prin implementarea în România a noi modele mondiale de trading, am urmărit să construiesc comunitate pentru traderii care vor să aibă acces la capital virtual și la o șansă reală de a reuși”, explică George Statie.
O premieră pentru România, un pas spre transformarea industriei globale în 2026
Dacă prop tradingul a democratizat accesul la capital, modelul Pay After You Pass îl duce la următorul nivel. Astfel că, fiecare trader are șansa să demonstreze ce poate, fără bariere financiare, riscuri inițiale sau presiune psihologică.
Modelul se aliniază noilor direcții globale din fintech, unde accesul la capital virtual devine din ce în ce mai flexibil, iar performanța reală contează mai mult decât investiția inițială.
Despre: Funding Dynastyeste prima companie de prop trading din România, fondată în 2023, cu misiunea de a oferi traderilor acces la capital virtual, educație și un ecosistem complet pentru performanță.
Compania a fost fondată de George Statie, trader cu peste 12 ani experiență, fondator al uneia dintre cele mai mari comunități de trading din lume, Trading Busters, cu peste 60.000 de membri.
Cu clienți din peste 40 de țări, Funding Dynasty inovează constant pe scena internațională, fiind printre primele companii din lume care adoptă și implementează modele noi de evaluare și finanțare pentru traderi. Compania își propune ca, prin ultimul concept implementat, să urce în top 5 firme de prop trading din lume, în următorii 5 ani.
Daniel Urîtu, președintele Patronatului Tinerilor Intreprinzatori din România (PTIR), a fost ales președinte al organizației Young Entrepreneurs Association of the European Union (JEUNE), pentru mandatul 2026-2028. Organizația „reprezintă 1,6 milioane de tineri antreprenori din peste 20 de țări europene și are ca misiune susținerea generației emergente de lideri economici prin dialog, colaborare și reprezentare activă la nivelul instituțiilor europene”.
PTIR subliniază că alegerea „confirmă ascensiunea antreprenoriatului tânăr din România și poziționează PTIR ca actor-cheie în dialogul social și economic european”.
De asemenea, Dragoș Pufulete, prim-vicepreședinte al PTIR, a fost ales trezorier al organizației europene.
Daniel Urîtu: „Tinerii antreprenori din Europa au nevoie de o voce puternică și coerentă care să le reprezinte interesele la nivel european. JEUNE are potențialul și responsabilitatea de a deveni acea voce. Împreună cu noua echipă vom lucra pentru o prezență europeană solidă, pentru un dialog instituțional real și pentru proiecte concrete care să aducă valoare antreprenorilor tineri din toate statele membre. Misiunea noastră este clară: o Europă în care fiecare tânăr antreprenor are acces la resurse, oportunități și reprezentare la cel mai înalt nivel.”
PTIR apreciază că, „prin alegerea lui Daniel Urîtu, România devine lider în construcția noii generații de antreprenori europeni și își asumă un rol mai vizibil în definirea politicilor pentru IMM-uri, inovare, sustenabilitate și digitalizare.
Tot în cadrul Adunării Generale JEUNE de la Bruxelles, Florin Jianu, președintele IMM România, a fost reales Președinte de Onoare al organizației, asigurând continuitatea reprezentării strategice a României în conducerea europeană a tinerilor întreprinzători”.
Ambasadorul Republicii Federale Democratice Etiopia în România, cu reședința la Geneva, Tsegab Kebebew Daka, a fost primit în vizită oficială la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), în contextul întâlnirii „Briefing Economic: România–Etiopia – Oportunități de Afaceri și Investiții”, organizate în colaborare cu Asociația Angajaților Străini din România (AASR). CCIB informează că evenimentul a oferit „participanților ocazia de a cunoaște mai bine piața etiopiană și potențialul său economic”.
Iuliu Stocklosa, președintele CCIB: „Observăm un potențial semnificativ de cooperare în sectoare strategice precum agri-business, construcții, energie verde, textile, prin outsourcing și parteneriate, precum și în tehnologia informației. România poate contribui cu un know-how dovedit în sisteme de irigații, centrale solare, infrastructură rutieră și portuară, precum și soluții digitale. În același timp, Etiopia reprezintă o piață emergentă dinamică, cu o cerere în creștere pentru produse industriale și tehnologice. Suntem aici pentru a facilita aceste demersuri și pentru a crea legături strânse între piața românească și cea etiopiană.”
Tsegab Kebebew Daka, ambasadorul Republicii Federale Democratice Etiopia în România: „Piața etiopiană este stabilă, emergentă și deschisă extinderii internaționale. Etiopia este adesea numită capitala Africii, reprezentând o punte esențială între statele africane și restul lumii. Anul viitor, în 2026, vom sărbători 60 de ani de relații diplomatice dintre Etiopia și România. Întâlniri precum cea de astăzi sunt esențiale pentru ca firmele românești să înțeleagă că țările noastre pot construi împreună parteneriate de afaceri de succes în domenii precum agricultură și procesare agroalimentară, energie și tehnologii regenerabile, industrie manufacturieră, parcuri industriale și dezvoltarea Zonelor Economice Speciale (SEZ), transport, logistică, turism, tehnologia informației și a comunicațiilor (ICT). Etiopia deține o poziție strategică în cadrul Zonei de Liber Schimb Continentale Africane (AfCFTA), după ratificarea acordului și implementarea recentă a măsurilor naționale privind reducerea tarifelor. Ca una dintre economiile emergente importante ale continentului și gazdă a principalelor instituții africane, Etiopia își consolidează rolul de hub comercial și poartă de acces către vasta piață africană. De asemenea, un alt factor important este populația tânără și calificată, estimată la aproximativ 136 milioane de locuitori în 2025, unde vârsta medie este de doar 19 ani, iar structura pe grupe de vârstă reflectă predominanța tinerilor: aproximativ 39 % dintre etiopieni au sub 19 ani.”
Cristian Ganea, președintele Asociației Angajaților Străini din România: „Etiopia poate furniza României produse agricole de înaltă calitate, textile și materiale. Companiile românești pot oferi Etiopiei utilaje, tehnologie, soluții digitale, logistică și know-how industrial. Așadar, prin cadrul oficial de cooperare dintre AASR și instituțiile etiopiene, avem acum un canal clar și stabil care poate facilita aceste schimburi.”
Bitsiet Alemu Mira, secretar II pentru Misiunea Permanentă a Etiopiei pe lângă Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva, a prezentat extinderea pieței etiopiene și importanța sa pentru investitori și parteneri externi: „Datorită noilor reglementări, partenerii africani, inclusiv firme de export/import, investitori și companii de logistică, pot vedea Etiopia ca o punte spre comerțul intra-african, un loc ideal pentru exporturi sau investiții regionale. Sectorul agricol rămâne coloana vertebrală a economiei, iar etapa de dezvoltare actuală include investiții semnificative în producția de energie hidroelectrică, geotermală și regenerabilă, menite să susțină creșterea internă și exportul de energie.”
CCIB subliniază, de asemenea, că „la eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), ai Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), precum și companii românești interesate de piața etiopiană.
Briefingul economic dedicat Etiopiei a oferit și un cadru valoros pentru sesiunea de networking, în cadrul căreia participanții au adresat întrebări, au explorat oportunități de colaborare și au discutat posibile parteneriate. Evenimentul a fost completat de o demonstrație și de servirea tradițională a cafelei etiopiene, adăugând o notă culturală autentică și subliniind bogăția patrimoniului Etiopiei”.
Retalier-ul Lidl anunță că „deschide joi, 11 decembrie, două noi magazine, în comuna Ipotești, județul Suceava și în orașul Buftea, județul Ilfov. Prin aceste investiții, locuitorii beneficiază de un spațiu modern de cumpărături, cu produse de cea mai bună calitate la prețuri accesibile, într-un mediu proiectat pentru confort și eficiență energetică. Noile unități contribuie la dinamizarea economiei locale și generează noi locuri de muncă, consolidând rolul Lidl ca partener stabil și prezent în dezvoltarea comunităților”.
Lidl precizează că primul magazin inaugurat în comuna Ipotești „este amplasat pe Strada Mihai Viteazu, Nr. 226, are o suprafață de vânzare de peste 1.400 mp și dispune de 108 locuri de parcare. Magazinul din orașul Buftea se află pe Strada Intrarea Sportului, Nr. 1, are o suprafață de vânzare de peste 1.400 mp și oferă 150 de locuri de parcare. Orarul de funcționare al ambelor unități este de luni până sâmbătă între orele 07:00 și 22:00, iar duminică între 08:00 și 20:00.
Odată cu inaugurarea celor două magazine, s-au creat 43 de noi locuri de muncă.
Ambele magazine respectă standardele Lidl România privind eficiența energetică și sustenabilitatea, fiind dotate cu tehnologii care reduc consumul de resurse și impactul asupra mediului. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED cu senzor de prezență și sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de climatizare, standarde prin care Lidl își reafirmă angajamentul de a proteja mediul pentru generațiile viitoare și de a contribui la o viață mai bună.
Magazinele Lidl din Ipotești și Buftea oferă acces la produse de calitate și prețuri accesibile, pe care clienții le merită în fiecare zi. Noile unități susțin economia locală atât prin noile locuri de muncă, cât și prin extinderea oportunităților pentru furnizorii din întreaga țară, aducând un plus de valoare vieții de zi cu zi a comunităților pe care le deservesc”.
Interviu cu Andrei Octav Moise, membru în Boardul Fondului Proprietatea, Președinte al Comitetului de Nominalizare și Remunerare.
Sunteți investitor, antreprenor și membru în Boardul Fondului Proprietatea. Cum vă influențează această dublă perspectivă modul în care priviți rolul FP în raport cu statul român și cu activele strategice din portofoliu?
Eu vin din zona privată, unde valoarea se creează, nu se confiscă. Ca investitor și antreprenor, sunt obișnuit ca regulile jocului să fie clare, transparente și respectate. Din această perspectivă, ce văd astăzi în relația statului cu Fondul Proprietatea este exact opusul: intervenție politică, opacitate și încercări evidente de a transfera valoare din proprietatea acționarilor privați în patrimoniul statului, fără o evaluare corectă și fără respect pentru piață. FP nu este o pușculiță la cheremul ministerelor. Este un fond listat, cu zeci de mii de investitori, dintre care mulți români. Iar ceea ce văd acum este o ignorare totală a acestui fapt.
Ministrul Transporturilor a declarat public că statul ar trebui să cumpere la „preț de inventar” participațiile FP la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) și portul Constanța. Cum comentați aceste intenții?
Să cumperi la „preț de inventar” un activ de monopol național, care are o performanță operațională uriașă, este nu doar greșit – este în afara oricărei logici economice și în mod clar în detrimentul acționarilor. Dacă un investitor privat ar încerca să cumpere un activ strategic la o valoare contabilă depășită, sub valoarea reală, în mod sigur, ASF ar avea ceva de spus. Dar când o spune statul, pare că nimeni nu se deranjează. Așa ceva nu este deloc acceptabil. Este o tentativă de subevaluare intenționată, iar acționarii Fondului Proprietatea sunt obligați să subvenționeze forțat găurile din bugetul României. Statul nu poate să cumpere ieftin de la privați doar pentru că poate convoca o AGA.
În privința Aeroporturilor București, Fondul Proprietatea susține listarea la Bursa de Valori București, în timp ce statul vrea o negociere directă. De ce listarea la bursă este mai corectă și mai avantajoasă?
Listarea la bursă stabilește adevărul: prețul de piață, determinat de cerere și ofertă, nu de negocieri și aranjamente politice. O negociere directă între stat și FP riscă să fie făcută la un preț administrat, nu la un preț corect. Și asta nu pentru că statul nu ar avea bani, ci pentru că are interesul să cumpere ieftin. Pe scurt listarea ar fixa un preț public și transparent, ar atrage investitori instituționali și ar aduce aproximativ 500 milioane euro capital pentru infrastructură. Și foarte important, ar proteja interesul acționarilor minoritari. Să știți că cine fuge de transparență, o face cu un motiv precis.
În cazul Aeroporturilor București au existat suspiciuni de tranzacționare pe informații privilegiate, după creșteri puternice ale acțiunii FP înainte de publicarea convocatorului CNAB. Ce ne spune acest incident?
Ce s-a întâmplat ridică semne de întrebare serioase. Timp de trei zile, informația despre intenția de răscumpărare a fost întârziată, deși afectează direct prețul FP, care este listat la bursă. În acest interval, s-au făcut tranzacții mari, cu creștere de aproape 7% a acțiunilor FP. Un astfel de lucru este extrem de grav, deoarece creează avantaj pentru unii, îi dezavantajează pe investitorii obișnuiți și, mai ales, afectează credibilitatea pieței de capital românești. Consider că este inadmisibil ca instituțiile statului să transmită semnale de netransparență într-o piață care încearcă să se maturizeze si invit ASF sa investigheze cat mai riguros o posibila manipulare a pieței bazate pe informații privilegiate.
Și Portul Constanța este vizat de același scenariu: cumpărare la valoare contabilă, apoi listare. Este acesta un model acceptabil?
Este un model profund greșit și de fapt periculos. Statul încearcă să cumpere sub valoarea reală și apoi să listeze cu profit pentru el însuși. Ar fi un transfer de valoare de la acționari către stat. Iar dacă FP acceptă astfel de tranzacții, atunci la ce mai avem guvernanță corporativă? La ce mai avem Board? De ce mai avem piață de capital? Portul Constanța este un activ unic, strategic, cu un rol major în securitatea economică. Nu poți să-l subevaluezi cu bunăștiință. Ar fi un precedent îngrijorător.
Care este mesajul dumneavoastră final către acționarii Fondului Proprietatea, dar și către Guvernul României?
Acționarilor le transmit următorul lucru: nu acceptați subevaluări. Nu lăsați pe nimeni să vă ia activele la prețuri subevaluate. CNAB și Portul Constanța valorează mult mai mult decât se încearcă a se sugera. Cereți transparență, cereți evaluări reale, cereți respect. Pentru guvern mesajul meu este următorul: statul nu este deasupra legii, iar acționarii Fondului Proprietatea nu sunt o resursă de exploatat. Dacă doriți aceste active, plătiți prețul corect, stabilit de piață. România nu poate progresa prin modelul economic al subevaluării și capturării activelor private. Asta nu e strategie, e slăbiciune administrativă și lipsa de respect față de investitori.
Ce consecințe pot exista pentru piața de capital din România?
Dacă astfel de practici – subevaluare, opacitate, decizii politice în loc de mecanisme de piață – devin normă, atunci întreaga piață de capital românească riscă să se întoarcă în timp cu foarte mulți ani. Investitorii, fie ei locali sau internaționali, urmăresc trei lucruri esențiale: predictibilitate, transparență și protecția drepturilor lor. În momentul în care statul transmite semnalul că poate să ocolească regulile jocului oricând are un interes politic sau bugetar, încrederea dispare.
Consecințele sunt foarte grave: costul capitalului pentru România crește, investitorii instituționali se retrag sau își reduc expunerea, iar proiectele strategice rămân sub finanțate. În plus, orice tentativă de transformare a bursei de la București într-un hub regional devine iluzorie, pentru că nimeni nu va aduce bani într-un ecosistem unde regulile nu sunt respectate.
Pe scurt, dacă permitem precedentul „prețului de inventar”, dacă tolerăm întârzieri intenționate ale informațiilor sensibile sau dacă acceptăm negocieri netransparente în spatele ușilor închise, riscăm să compromitem ani întregi de eforturi pentru dezvoltarea pieței de capital. România are nevoie de o bursă solidă, respectată, nu de una vulnerabilizată de intervenții politice. Iar investitorii se vor comporta exact așa cum îi obligă realitatea: vor părăsi România și își vor muta capitalul în alte locuri.
Industria IT&C a continuat să aibă o contribuție majoră la economia României în 2024, cu o cifră de afaceri de 23,6 miliarde de euro, exporturi în creștere și o pondere de 6,67% în PIB. Potrivit datelor din studiul de industrie ANIS [1], însă, deși sectorul rămâne un pilon al economiei, se observă o temperare a ritmului de creștere, care reflectă primele semnale ale impactului schimbărilor fiscale recente asupra performanței sectorului.
„Datele confirmă că IT&C este unul dintre sectoarele care trag economia înainte, nu doar prin performanță financiară, ci și prin stabilitate și reziliență. Industria a continuat să investească, să angajeze și să exporte, chiar și într-un context de operare mai dificil. În același timp, efectele eliminării facilității fiscale încep să se resimtă și pot influența investițiile viitoare. Potențialul de creștere rămâne, cu condiția ca România să își asume politici publice predictibile și orientate spre viitor”, arată Corina Vasile (foto), Directorul Executiv al ANIS.
Performanța economică – creștere moderată, sub potențial
Cifra de afaceri totală a sectorului IT&C a ajuns la 23,6 miliarde EUR în 2024, evoluție susținută în principal de segmentul IT, care a urcat la 17,7 miliarde EUR. Contribuția directă la PIB rămâne ridicată și s-a situat la 6,67%, ușor sub nivelul din 2023 (6,8%), o evoluție care reflectă atât contextul economic general, cât și presiunea asupra investițiilor viitoare.
Exporturile IT&C –un pilon consolidat al competitivității externe
În 2024, serviciile IT&C au reprezentat 25,6% din totalul exporturilor de servicii, iar în primele șapte luni din 2025, sectorul a devenit exportatorul nr. 1 de servicii. Această schimbare de poziționare arată atât maturitatea industriei și capacitatea de scalare internațională, cât și potențialul de orientare a economiei românești către zone cu valoare adăugată ridicată, bazate pe cunoaștere și competențe.
Piața muncii – creștere modestă, presiune pe costuri
Numărul angajaților în IT a ajuns la 195.929 în 2024, o creștere modestă față de 2023, dar sub nivelul record atins în 2022.Totuși, presiunea pe costurile salariale este evidentă:
cheltuielile de personal au crescut la 45 mld. lei, reprezentând 38,4% din cifra de afaceri, cea mai mare pondere sectorială din economie;
salariul mediu brut depășește 15.000 lei, menținând un ritm susținut de creștere și poziționând sectorul drept principal contributor la taxe per angajat.
„IT&C este sectorul cu cea mai mare contribuție fiscală per angajat din economia românească. Este o responsabilitate pe care industria și-o asumă și un argument puternic pentru un dialog bazat pe predictibilitate și parteneriat”, subliniază Corina Vasile.
Productivitate și investiții în R&D –un punct forte, dar vulnerabil
Valoarea adăugată generată de sector rămâne una dintre cele mai ridicate din economie, iar investițiile private în cercetare-dezvoltare ajung la aproximativ 2 miliarde lei, confirmând rolul IT-ului ca principal motor al inovării în România. Totuși, fără politici de susținere coerente, există riscul ca proiectele cu valoare ridicată să fie relocate către piețe mai competitive.
Scenariile de impact arată o potențială scădere a profitabilității între 8,8% și 17,6%, cu impact negativ major asupra IMM-urilor, care reprezintă 97% din ecosistemul IT, după numărul de companii.Pe fondul unor marje deja comprimate din cauza costurilor salariale și a presiunii globale pe prețuri,o reducere suplimentară a profitabilității poate afecta capacitatea de inovare, retenția talentelor și extinderea internațională.
În loc de concluzii – Direcții esențiale pentru menținerea rolului IT&C ca motor al economiei
Predictibilitate fiscală și un cadru competitiv pentru munca înalt calificată. Schimbările bruște afectează investițiile și încrederea.
Consolidarea stimulentelor pentru cercetare-dezvoltare și inovație. R&D este catalizatorul valorii adăugate și al produselor proprii.
Programe naționale de upskilling/reskilling în AI, cloud, cybersecurity. Cererea depășește oferta de competențe.
Scheme de sprijin pentru IMM-uri și scale-up-uri tehnologice. 96% sunt microîntreprinderi — fără sprijin, nu vom produce campioni regionali.
Atragerea și retenția investițiilor străine directe în tehnologie. ISD rămâne un pilon critic al ecosistemului.
Educație STEM și digitală robustă, de la școală la universitate. Deficitul de competențe este o vulnerabilitate strategică.
Accelerarea digitalizării economiei și a administrației publice. Fără cerere internă, ecosistemul local stagnează.
„IT&C este un sector strategic pentru România și un accelerator al modernizării economiei. Datele arată că performanța și potențialul există în continuare, dar este un moment de răscruce, în care politicile publice trebuie să creeze condițiile pentru ca această performanță să devină un avantaj competitiv durabil”, conchide Corina Vasile.
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) este asociația reprezentativă a industriei de IT din România. ANIS are peste 150 de companii membre, este un promotor al digitalizării și reprezintă interesele industriei de IT de 25 de ani, fiind un partener de dialog credibil care poate contribui la crearea de politici publice care să faciliteze valorificarea tehnologiei pentru dezvoltarea socio-economică.
[1]Datele utilizate în studiu reflectă indicatorii economici oficiali pentru anul 2024, publicați și actualizați de instituțiile publice în cursul anului 2025, conform calendarului standard de consolidare a datelor. Analiza este realizată de o echipă de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că, în actuala campanie de toamnă, „va planta aproximativ 2,8 milioane de puieți forestieri și va regenera 1.326 hectare fond forestier proprietatea publică a statului. Dintre acestea, 814 hectare se vor realiza prin regenerări naturale, iar 512 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri”.
În cadrul acestei campanii, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Jean Vișan, directorul Direcției Regenerare-Dezvoltare, Eleodor Olavi Nițescu și silvicultori ai Direcției Silvice Ilfov au participat la o acțiune de împădurire la Ocolul Silvic Brănești.
În aceeași campanie, sunt prevăzute lucrări de completări pe 482 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 495 hectare.
Romsilva precizează că „majoritatea șantierelor de împăduriri sunt situate în zone de câmpie din sudul țării și zone din lunca și Delta Dunării, iar înaintea campaniei de împăduriri de toamnă, angajații Romsilva au realizat lucrările mecanizate de pregătire a solului și de scoatere a puieților din pepinierele silvice.
Programul de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului, pentru acest an, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 10.100 hectare, dintre care 6.515 hectare regenerări naturale și 3.585 hectare fond forestier regenerate artificial.
În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 9.454 hectare, 6.306 regenerări naturale și 3.148 hectare regenerări artificiale, fiind realizate, de asemenea, lucrări de completări pe 1.861 hectare și de refacere a plantațiilor pe alte 517 hectare.
Pentru toate aceste lucrări, de împăduriri, completări și refaceri, Romsilva a plantat, în campania de împăduriri de primăvară, 20,4 milioane de puieți forestieri”.
Romsilva reamintește că, „în ultimii cinci ani, a regenerat 71.539 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 48.921 hectare prin regenerări naturale și 22.618 hectare prin regenerări artificiale, plantând peste 130 de milioane de puieți forestieri”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva subliniază că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în sisteme internaționale.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat”.
O delegație de lideri ai comunității de afaceri Repatriot pleacă azi la Washington, D.C., pentru a participa la Summitul și Gala Alianța 2025, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate consolidării relației strategice dintre România și Statele Unite. Misiunea are un obiectiv clar: fortificarea alianței transatlantice în fața celui mai agresiv val de război hibrid lansat de Rusia în regiune de la sfârșitul Războiului Rece.
Alianța este o organizație americană care ajută la întărirea țesăturii de încredere dintre România și SUA și din care fac parte foștii ambasadori americani din România.
O alianță pentru adevăr, libertate și prosperitate
Repatriot — partener strategic al Alianța — lucrează împreună de mai mult timp pentru conectarea mai puternică a României și Republicii Moldova cu Statele Unite. Pozițiile ferme ale Alianța privind manipularea informațională și interferențele ruse în alegeri au fost susținute fără rezerve de Repatriot.
Misiunile comune — Conferința Strategică pentru Republica Moldova, Misiunea Heritage, Summitul Repatriot, Vizita comună la Chișinău, implicarea în Romanian Performance Excellence Program — sunt dovada unei cooperări profunde pentru apărarea democrației și consolidarea rezilienței economice și strategice a regiunii.
Summitul și Gala Alianța: lideri ai lumii transatlantice reuniți la Washington
Evenimentul din 11-12 decembrie, găzduit la Willard InterContinental, va aborda teme esențiale pentru viitorul României și al regiunii Mării Negre precum: apărarea flancului estic în fața agresiunii ruse, contracararea dezinformării, independență energetică și dezvoltare în era AI, colaborare strategică SUA–România–Republica Moldova. Printre vorbitori se află: Amb. (ret.) Adrian Zuckerman, Amb. (ret.) Mark Gittenstein, Amb. (ret.) Kathleen Kavalec, Amb. (ret.) Jim Rosapepe, Amb. Andrei Muraru, Ion Țiriac, Cătălin Predoiu, Marius Bostan, Gen. Catălin Mihalache, Pavel Popescu, Mihai Gâdea, Hon. Chris Stewart, Robert Wilkie, James Carafano, Radu Pițurlea, John Florescu, George Roth, Mark Beacom și alți lideri din domeniul securității și afacerilor.
Premii pentru apărarea valorilor occidentale
La Gala Alianța vor fi onorați: Marius Bostan, pentru contribuția la reconectarea românilor de pretutindeni și la apărarea adevărului și democrației, Ion Țiriac, pentru întreaga carieră, Cătălin Predoiu, pentru leadership strategic, Mihai Gâdea, pentru rolul în consolidarea rezilienței media într-o epocă a dezinformării, Mark Beacom pentru excelență în afaceri și diplomație economică.
Cooperare strategică în tehnologie și excelență organizațională
Pe 11 decembrie, delegația Repatriot va participa la sesiunea specială dedicată programului Baldrige, alături de Steve Hoisington, Josh Racette (CEO Foundation for Malcolm Baldrige Award) și Robert Fangmeyer (Director Baldrige, NIST) și apoi la prânz de lucru la Oracle House, cu focus pe parteneriate tehnologice SUA–România, Programul Baldrige — inițiat de Ronald Reagan — a mărit performanța a mii de organizații americane iar adaptarea sa în România reprezintă o importantă inițiativă strategică pentru modernizarea și creșterea competitivității României.
Marius Bostan, fondator Repatriot: „Participarea noastră la Summitul Alianța este un angajament pentru o Românie puternică, liberă și competitivă. Este timpul să accelerăm cooperarea strategică cu Statele Unite, să construim organizații mai performante și să întărim lanțurile de încredere care ne apără de războiul hibrid.”
Vocația Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a evoluat în ultimii 10 ani: de la o platformă de soluționare amiabilă a problemelor, fără a mai ajunge în instanță, la o entitate unde se soluționează inclusiv litigii ce se află deja pe rolul instanțelor!
În ultimii ani, 800 de procese care au debutat în instanță și-au găsit rezolvarea prin conciliere, în cadrul CSALB.
Cum se întâmplă, în practică?La recomandarea judecătorilor, la propunerea băncii sau la inițiativa consumatorilor, părțile care se află într-un proces pot cere (înainte sau după primul termen de judecată) găsirea unei soluții echitabile, rapide și gratuite pentru consumatori, în cadrul CSALB.
Din județele Cluj, Mureș, Alba și Harghita vin cele mai multe cereri care au ca obiect încheierea unui proces prin intermediul CSALB.
Cele mai frecvente tipologii de procese care se află pe rolul instantelor și care ajung să fie soluționate amiabil au ca obiect renegocierea unor clauze din contractele de credit. Rezultatul constă în restituirea către consumatori a unor sume de bani. Alte litigii au ca obiect contestații la executarea silită sau darea în plată.
Ce soluții se pot obține în urma negocierilor? Citate extrase din hotărârile obținute la CSALB
Două dosare, aflate pe rolul judecătoriei Alba Iulia din anul 2024, s-au încheiat amiabil în cadrul CSALB: „Banca acceptă în urma negocierilor o despăgubire de 1.600 euro și 3.500 lei cheltuieli de judecată pentru un contract de credit din 2007. Totodată, banca acordă o despăgubire de 7.400 euro și 3.500 lei cheltuieli de judecată pentru un alt credit contractat în 2007. Sumele vor fi folosite pentru rambursarea integrală a creditului, iar diferența va rămâne în cont, la dispoziția consumatorilor. Aceștia se obligă să renunțe la cererile de chemare în judecată. Consumatorii vor solicita instanței pronunțarea unei hotărâri care să ia act de aceste renunțări și de înțelegerea amiabilă soluționată în cadrul CSALB”.
„În vederea încheierii pe cale amiabilă a litigiului din anul 2025, comerciantul va acorda consumatorului următoarele: o despăgubire în valoare de 27.700 de lei și 3.600 lei cheltuieli de judecată. Prin acceptarea soluției, consumatorii renunță la alte pretenții legate de cheltuielile de judecată și alte sume datorate și supuse judecății din litigiul menționat. Consumatorii reclamanți se obligă să renunțe la judecată și să depună la dosar cererea de renunțare. Implementarea de către bancă a ofertei de înțelegere amiabilă se va realiza în baza hotărârii de conciliere și a cererii de renunțare la judecată.”
„În vederea încheierii pe cale amiabilă a litigiului de pe rolul instanței din Târgu Mureș, din anul 2025, banca oferă consumatoarei o despăgubire de 4.200 de lei si 2.400 de lei cheltuieli de judecată. Consumatorii reclamanți se obligă să renunțe la judecată și să depună la dosar cererea prin care solicită instanței să ia act de această renunțare. Implementarea de către bancă a ofertei de înțelegere amiabilă se va realiza în baza hotărârii de conciliere, care are puterea unei hotărâri judecătorești.”
„În vederea rezolvării amiabile a dosarului deexecutare silită, comerciantul va încheia cu consumatoarea F.R un angajament de plată prin care, în calitate de debitoare, va achita suma de 500 RON/lună pentru achitarea integrală a creanței (n.n. care include dobânzi, penalități și datoria neplătită) și a cheltuielilor de executare aferente. Suma va fi virată în contul executorului judecătoresc. Angajamentul de plată trebuie să fie respectat de către clientă, lunar. În caz contrar, se va relua executarea silită prin toate formele prevăzute de lege.”
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Cererile care vizează soluționarea alternativă a unui litigiu aflat în diferite etape ale procesului pe fond au șanse să se rezolve în doar câteva zile în cadrul CSALB. Din punct de vedere operațional, aceste cereri care vin din instanță intră într-un flux mai rapid de soluționare, deoarece ambele părți cunosc deja problema care a dus la dispută.
Avantajele unei eventuale înțelegeri în afara instanțelor, dar cu sprijinul unui conciliator, sunt evidente. Procesul se scurtează de la câțiva ani la doar câteva zile, iar costurile financiare sunt reduse la zero, deoarece concilierea este gratuită pentru consumatori.
Ponderea împăcărilor pentru cazurile care au venit din instanță este de 100%, semn că sute de oameni au văzut beneficiile concilierii în comparație cu incertitudinea și costurile unui proces clasic și au decis să aleagă calea unor concesii reciproce, iar nu să aștepte decizia judecătorului care este favorabilă doar pentru una dintre cele două părți ale litigiului.
Procentajul maxim mai are o cauză. Aceea că, atât consumatorii, cât și băncile au înțeles că în cadrul CSALB trebuie să abandoneze atât argumentele și atitudinile contencioase, dar și pretențiile solicitate în instanță. Și asta pentru că în conciliere părțile nu mai trebuie să convingă cu argumente și înscrisuri decizia pe care o va emite un judecător, ci să negocieze cu cealaltă parte, prin intermediul unui conciliator și să găsească împreună soluții echitabile și reciproc avantajoase.
Calea echitabilă, propusă în negocieri de către conciliatorii Centrului, ține cont, cu precădere, de situația personală a consumatorilor și mai puțin de litera contractului. Și asta pentru că, de cele mai multe ori, oamenii cheamă băncile în judecată chiar dacă problema lor nu este una de natură juridică, ci financiară. De exemplu, oamenii vor să plătească rate mai mici la un credit, ceea ce instanța nu ar putea să decidă. Prin intermediul CSALB consumatorii pot ajunge să se echilibreze financiar și să continue derularea contractului de credit optimizat, adaptat situației și nevoilor actuale.
Recomandarea noastră fermă pentru bănci este de a-și analiza portofoliul de litigii aflate pe rolul instanțelor pentru a vedea în care dintre ele pot ajunge la o înțelegere cu consumatorii și de a-i îndemna ele însele către conciliere.
Nu în ultimul rând, soluționarea alternativă în cadrul CSALB se înscrie în linia recomandării legale pentru părțile aflate în litigiu, venite din partea judecătorilor, de a încerca împăcarea înaintea începerii procesului. De aceea, o simplă informare din partea judecătorilor privind existența CSALB ar putea rezolva rapid și fără costuri o problemă financiară și ar putea degreva instanțele de procese lungi și dificile.”
CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 16 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
de Dragoș Ionica, Cyber Attack Senior Manager, și Octavian Popa, Cyber Strategy Manager, Deloitte România
Pe fondul dezvoltării accelerate a tehnologiilor digitale și al interconectării socio-economice globale, securitatea cibernetică a devenit esențială, mai ales în sectoarele critice, cum este cel energetic. Această transformare este ilustrată printr-o serie de inițiative și legislații emise la nivelul Uniunii Europene (UE), menite să consolideze măsurile de protecție cibernetică pentru infrastructurile critice.
Un exemplu relevant în acest sens este directiva NIS 2 (NIS 2), care extinde cerințele de securitate cibernetică pentru sectorul energetic, incluzând rețelele de electricitate, petrol și gaze. Această reglementare reprezintă o prioritate și pentru România care a transpus NIS 2 în legislația locală prin Ordonanța de Urgență (OUG) nr. 155, publicată în Monitorul Oficial la sfârșitul anului 2024. Pe 7 iulie 2025, Legea 124/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial, marcând validarea legislativă a măsurilor prevăzute de OUG și aducând în prim-plan intensificarea obligațiilor în materie de protecție cibernetică destinate entităților ce gestionează infrastructuri critice.
Care sunt organizațiile vizate de NIS 2?
NIS 2 vizează o gamă largă de entități din sectorul energiei cu un rol crucial în asigurarea funcționării eficiente și sigure a infrastructurii critice. O primă zonă de interes ce intră în scopul acestei directive este reprezentat de subsectorul electricitate, unde întreprinderile ce furnizează energie electrică sunt incluse conform definițiilor stipulate de Legea nr. 123/2012. Operatorii de distribuție și de transport sunt responsabili de exploatarea, întreținerea și dezvoltarea rețelelor de energie, iar producătorii de energie electrică sunt definiți prin activitatea lor specifică de producere, inclusiv în cogenerare. Participanții la piață, inclusiv operatorii desemnați ai pieței de energie electrică și operatorii de puncte de reîncărcare, precum concesionarii și dezvoltatorii de centrale eoliene offshore, sunt vizați de directivă prin prisma rolului lor esențial în stabilitatea și funcționarea pieței energetice.
Subsectorul încălzire și răcire centralizată este alt domeniu de interes în care distribuția de energie termică este o componentă critică. Directiva mai cuprinde și subsectorul petrol, fiind vizați operatorii de conducte de transport al petrolului și entitățile centrale de stocare, precum și operatorii de instalații de producție, rafinare și tratare a petrolului. În sectorul gazelor, NIS 2 se aplică întreprinderilor de furnizare, operatorilor de distribuție și de transport, precum și operatorilor de înmagazinare și rafinare și tratare a gazelor naturale, alături de cei implicați în manipularea gazului natural lichefiat (GNL).
Nu în ultimul rând, subsectorul hidrogen vizează operatorii de producție, stocare și transport, alături de beneficiari ai fondului de modernizare în acord cu legislația națională. Aceste sectoare și entități sunt primordiale pentru buna funcționare, reziliența și sustenabilitatea sistemului energetic național, toate fiind sub incidența directivei pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică și a proteja infrastructurile critice împotriva amenințărilor cibernetice.
Provocări în implementarea directivei
Implementarea directivei NIS 2 în sectorul energetic scoate în evidență complexitatea și dificultățile pe care entitățile trebuie să le depășească pentru a atinge nivelul de securitatea cibernetică cerut de legislație.
Infrastructura din domeniul energetic este una extrem de complexă, unică prin diversitatea echipamentelor integrate și folosite, de la sisteme SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) și rețele inteligente, până la un mix de tehnologii vechi alături de soluții moderne, ceea ce o face extrem de dificil de securizat, o eventuală breșă la nivelul acestor sisteme fiind de natură a opri distribuția energiei sau a afecta stabilitatea națională.
Transpunerea directivei NIS 2 în legislația națională impune obligații stricte asupra operatorilor din energie, cum ar fi raportarea rapidă a incidentelor către Directoratul Național de Securitate Cibernetică sau alinierea la cerințele impuse de standardul Cyber Fundamentals. Cu toate acestea, România încă se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi lipsa unei echipe de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CERT) la nivel sectorial, esențială pentru un domeniu critic, precum cel al energiei.
De asemenea, centrul de tip ISAC (Information Sharing and Analysis Center) din țară, deschis tocmai pentru sectorul energie, nu și-a atins încă utilitatea scontată ca urmare a interesului scăzut și a numărului redus de entități înscrise, în vreme ce cooperarea intersectorială, dar și în interiorul acestora, rămâne sub nivelul așteptat. Resursele umane limitate și competențele în securitate cibernetică reprezintă un alt obstacol, existând o nevoie clară de formare și desemnare a responsabililor de securitate cibernetică.
Provocările financiare și logistice aduc o presiune suplimentară asupra companiilor, atât la nivelul celor mici și mijlocii, cât și la nivelul celor din zona de stat pe fondul economic actual, care ar trebui să investească semnificativ în tehnologii de securitate și răspuns la incidente. Coordonarea între entități și interoperabilitatea sunt esențiale pentru succesul directivei, necesitând colaborarea strânsă între operatorii de energie, autoritățile de reglementare și furnizori, în contextul în care NIS 2 extinde responsabilități și asupra furnizorilor și subcontractorilor, crescând riscul ca partenerii mai puțin securizați să devină vulnerabili la atacuri.
În același timp, implementarea NIS 2 necesită o atenție mai mare pe zona de tehnologie operațională (OT), întrucât în sectorul energetic sistemele SCADA și infrastructurile industriale reprezintă nucleul proceselor fizice critice. Testarea periodică și riguroasă a acestor sisteme, realizată în condiții controlateși prin metodologii specializate pentru mediile industriale, devine esențială pentru identificarea vulnerabilităților care, dacă ar fi exploatate, ar putea genera perturbări majore în producția, transportul sau distribuția energiei. În plus, lipsa unei delimitări stricte între infrastructura OT și IT crește semnificativ riscul ca atacurile care compromit zona IT să se propage în mediul operațional, unde consecințele pot avea impact fizic, economic și chiar asupra siguranței populației. Astfel, maturizarea mecanismelor de securitate în zona OT, asociată unei arhitecturi robuste de segmentare IT-OT, devine o prioritate strategică pentru toate entitățile din domeniul energiei vizate de directivă.
Concluzie
Provocările în implementarea directivei NIS 2 în sectorul energetic subliniază importanța unei strategii concertate și de lungă durată pentru a întări securitatea cibernetică în fața amenințărilor tot mai sofisticate. Având în vedere importanța infrastructurilor interconectate și critice pentru funcționarea societății moderne, este esențial ca sectorul energetic să depășească obstacolele tehnice, financiare și organizaționale pentru a se alinia cerințelor impuse de reglementările europene.
Centrele comerciale din București au înregistrat rezultate financiare mixte în perioada 2022 – 2024. Potrivit platformei de analiză financiară RisCo.ro, există diferențe clare între proiectele de mari dimensiuni, precum AFI Cotroceni și Băneasa Shopping City, și centrele comerciale de nivel mediu sau mai redus, precum Promenada, ParkLake, Sun Plaza, București Mall, Plaza România și Veranda.
Anul 2024 a arătat diferențe clare între centrele comerciale din București
Datele arată că șase dintre mall-uri sunt controlate de companii din afara României, în special din Cipru și Olanda. În ceea ce privește profitul, Băneasa Shopping City rămâne principalul centru comercial din top, cu 187 milioane lei profit net în 2024, sumă mai mare decât cifra de afaceri a Mega Mall din același an, de 180 milioane lei. AFI Cotroceni, deși are cea mai mare cifră de afaceri, de 301 milioane lei în 2024, a închis anul cu o pierdere de 59 milioane lei.
1.AFI Cotroceni
AFI Cotroceni a fost inaugurat în octombrie 2009 și este în prezent cel mai mare mall din România. AFI a avut în 2024 o cifra de afaceri de 301 milioane lei și o pierdere netă de 59,5 milioane lei. În 2023, mall-ul a raportat o cifră de afaceri de 278 milioane lei și o pierdere de 71 milioane lei, iar 2022 o cifră de afaceri de 331 milioane lei, cu o pierdere de 31,3 milioane lei. Acționariatul este format din Cotroceni Investments Limited, cu originea în Cipru și cu o proporție de 97,97%, iar restul de 2,02% aparțin altor acționari.
Cifra de afaceri AFI Cotroceni
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul AFI Cotroceni
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
2.Băneasa Shopping City
Băneasa Shopping City funcționează din 2008 și este cunoscut pentru poziția din nordul Capitalei, în zona cu trafic comercial ridicat. În 2024, mall-ul a raportat o cifră de afaceri de 299 milioane lei, având un profit de 187,4 milioane lei. În 2023, complexul comercial a înregistrat o cifră de afaceri de 278 milioane lei și un profit net de 170,7 milioane lei. În 2022, cifra de afaceri a ajuns la 254 milioane lei, cu un profit net de 144,7 milioane lei.
Acționarul unic este Spesso Trading Limited, în proporție de 100%, cu sediul în Cipru.
Cifra de afaceri Băneasa Shopping City
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul Băneasa Shopping City
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
3.Mega Mall
Mega Mall s-a deschis în 2015 și este centrul comercial cheie pentru cartierele din estul Bucureștiului. Mall-ul a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 180 milioane lei și o pierdere de 28,41 milioane lei. În 2023, mall-ul a raportat o cifră de afaceri de 169 milioane lei, având o pierdere netă de 36 milioane lei, iar în 2022, cifra de afaceri a fost de 149 milioane lei, iar pierderea de 26,5 milioane lei. Unicul acționar este NE Property B.V., cu originea în Olanda.
Cifra de afaceri Mega Mall
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul Mega Mall
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
4. Sun Plaza
Sun Plaza funcționează din 2010 și este cel mai accesibil mall pentru locuitorii din Berceni, fiind legat direct de metrou. Sun Plaza a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 167 milioane lei și un profit de 44,5 milioane lei. În 2023, cifra de afaceri a ajuns la 113 milioane lei, cu un profit de 49 milioane lei. În 2022, cifra de afaceri a fost de 101 milioane lei, iar profitul de 39,6 milioane lei. Sun Plaza a avut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri în 2024, de la 101 milioane lei în 2022 la 167 milioane lei în 2024, avans peste restul complexelor comerciale. Acționariatul constă în SO Immobilienbeteiligungs GmbH, cu un procent de 99%, și CEE Property Invest Immobilien GmbH, cu 1%, ambele înregistrate în Austria.
Cifra de afaceri Sun Plaza
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profit Sun Plaza
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
5. Park Lake
Park Lake a fost deschis în 2016 și este cunoscut pentru deschiderea primelor magazine din România ale brandurilor Primark și Kiko. În 2024, mall-ul a înregistrat o cifră de afaceri de 140 milioane lei și un profit net de 8,16 milioane lei. În 2023, cifra de afaceri a crescut la 128 milioane lei, în schimb mall-ul a înregistrat o pierdere de 4,22 milioane lei. În 2022, cifra de afaceri a ajuns la 112 milioane lei, iar profitul net raportat a fost de 6,7 milioane lei. Acționariatul este format din Project Sierra 10 B.V., cu 95,75%, și Project Sierra 11 B.V., cu 4,25%, ambele înregistrate în Olanda.
Cifra de afaceri Park Lake
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul Park Lake
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
6. București Mall (Vitan) și Plaza România
București Mall este primul mall modern deschis în România, în 1999. În 2004, a fost înființat și Plaza România, care deservește cartierele Militari și Drumul Taberei. Cele două mall-uri sunt administrate de aceeași companie, București Mall Development and Management SRL, controlată de Anchor Retail Investment N.V., cu 96,94%, și Fiba Capital Investments B.V., cu 3,05%, ambele companii înregistrate în Olanda. În 2024, cifra de afaceri a atins 139 milioane lei, cu o pierdere de 3,2 milioane lei. În 2023, cifra de afaceri a fost de 135 milioane lei și profitul net de 5,4 milioane lei. În 2024, mall-ul a avut o cifră de afaceri de 117 milioane lei, cu un profit net de 36 milioane lei.
Cifra de afaceri București Mall și Plaza România
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul București Mall și Plaza România
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
7. Promenada Mall
Promenada Mall a fost inaugurat în 2013 și este amplasat în zona Floreasca – Barbu Văcărescu, unde se află cel mai mare centru de birouri din București. Promenada Mall a ajuns în 2024 la o cifră de afaceri de 121 milioane lei lei și un profit net de 12 milioane lei. În 2023, cifra de afaceri a fost de 119 milioane lei, iar profitul net a ajuns la 5,7 milioane lei. În 2022, mall-ul a avut o cifră de afaceri de 109 milioane lei, cu un profit net de 10 milioane lei. Acționarii sunt Floreasca Center SRL, cu un procent de 73,2% și originea în România, și NE Property B.V., cu 26,79%.
Cifra de afaceri Promenada Mall
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
Profitul Promenada Mall
Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro
8. Veranda Mall
Veranda Mall, deschis în 2016, este centrul comercial cheie din zona Obor. Veranda Mall a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 45 milioane lei și un profit net de 8,9 milioane lei. În 2023, mall-ul a avut o cifră de afaceri de 42 milioane lei, cu un profit de 4,6 milioane lei. În 2022, cifra de afaceri a fost de 38 milioane lei, cu un profit net de 4,9 milioane lei. Unicul acționar este Professional Imo Partners SA, înregistrat în România.
de Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă
Evenimentele de la Barajul Paltinu sunt mai mult decât un incident regretabil. Ele sunt încă o dovadă clară că statul român funcționează cu sincope grave, cu proceduri incomplete sau ignorate și cu reflexe instituționale care pun în pericol siguranța cetățenilor în loc să l protejeze. Colectiv, Rahova, Paltinu etc. dezvăluie aceeași realitate: reacții întârziate, lipsă de coordonare, comunicare fragmentată și încercare disperată de a găsi repede un vinovat sau o țintă convenabilă pentru opinia publică.
Cetățenii sunt sătui de promisiuni sterile și strategii reactive. Ei nu cer explicații cosmetizate sau vinovați aleși politic. Cer profesionalism, integritate și capacitate minimă de a învăța din greșeli. Faptul că, după ani de incidente similare, instituțiile statului se comportă de parcă ar fi luate prin surprindere de fiecare dată arată nu doar lipsă de pregătire, ci și indiferență instituționalizată și lipsa de a învăța din lecțiile care au curmat viețile unora din semenii noștrii .
Ministerele, Guvernul, Parlamentul și Președinția par mai mult preocupate de imagine decât de responsabilitate. Reacțiile lor sunt adesea construite pentru a calma opinia publică, nu pentru a rezolva problema de fond. Din nou vedem comunicate sterile, conferințe cu declarații vagi, evitarea asumării și un ciclu nesfârșit de explicații fără consecințe. În timp ce românii așteaptă claritate și acțiune, instituțiile prin care să funcționeze după logica „să treacă furtuna și nu ne întoarcem la normal”.
Dar „normalul” acesta este exact problema.
Normalul actual este un sistem în care responsabilitatea se diluează până la dispariție, în care procedurile sunt menționate dar nu se aplică, în care avertismentele sunt ignorate, când se întâmplă o tragedie, se caută un țap ispășitor pentru a proteja ansamblul. Este o cultură instituțională care nu doar că nu previne disfuncțiile, dar le permite să se acumuleze până când devin inevitabil.
Este momentul ca statul să renunțe la reflexele defensive și să accepte realitatea: nu este suficient să reacționeze, trebuie să preveniți. Nu este suficient să comentați, trebuie să acționați. Nu este suficient să căutați vinovați individuali, trebuie să reparați sistemul care produce aceste erori în mod repetat învățând din lecțiile dezastrelor întâmplate.
Orice sistem public se poate confrunta cu incidente. Diferența dintre un stat matur și unul fragil constă în felul în care răspunde. Iar România, în acest moment, dă dovadă de o fragilitate îngrijorătoare.
Cetățenii au obosit să vadă cu fiecare situație critică scoate la iveală aceleași probleme:
lipsă de coordonare,
informatii incomplete sau contradictorii,
absența unei conduite unice și obligatorii,
responsabilitatea minima sau inexistenta,
evitarea asumării la nivel decizional.
Adevărata responsabilitatea nu înseamnă să condamni un om, ci să repari mecanismele care au permis greșeala. Adevărata transparență nu înseamnă să publici o declarație, să arăți faptele, procedurile și soluțiile. Adevărata reformă nu înseamnă promisiuni, ci aplicarea fermă a măsurilor necesare.
Dacă statul român nu tratează cu seriozitate aceste deficiențe, evenimentele de la Paltinu nu vor fi nici primele, nici ultimele. Vor fi pur și simplu următoarele dintr-o listă lungă, într-un ciclu care se va repeta până când cetățenii vor realiza că instituțiile nu sunt pregătite să-i protejeze.
Românii merită mai mult decât atât. Merită un stat funcțional, coerent și responsabil. Este obligația instituțiilor să demonstreze că pot livra acest lucru, nu doar să promită.
Cred că instituțiile statului până la cel mai înalt nivel, nu trebuiau să nominalizeze vinovați (sunt instituții specializate, care derulează activități de expertizare a evenimentelor și stabilire a vinovățiilor), trebuiau să prezinte oamenilor 3 Lecții învățate după incidentul de la Barajul Paltinu și 3 Măsuri care vor fi luate astfel încât să nu se mai repete în viitor astfel de situații.
Top 3 Lecții Învățate după inciodentul de la Barajul Paltinu
Lipsa de coordonare interinstituțională. Fiecare instituție a reacționat pe cont propriu, fără un mecanism unic de coordonare, comunicare și decizie.
Când funcțiile devin recompense politice, sistemele cedează. Paltinu arată ce se întâmplă când instituțiile sunt umplute cu sinecuriști și politruci: incompetență, risipă și pericol pentru oameni.
Amenajările hidrotehnice sunt esențiale pentru asigurarea apei potabile, protecție împotriva inundațiilor și producerea energiei necesare vieții modern. Amenajărihidrotehnicenefinalizate sau realizărea de noi amenajări hidrotehnice sunt esențiale pentru a preveni astfel de situații în viitor
Top 3 Măsuri care trebuie implementate în viitor pentru a preveni astfel de situații
Crearea unor protocoale unice de acțiune și comunicare în situații similare, în termen de 6 luni, obligatoriu pentru toate instituțiile implicate, cu responsabilități precise și verificabile.
Lustrația administrativă. 12 luni pentru eliminarea sinecurilor și politruciilor din instituțiile statului, Singura măsură reală de evitare a astfel de situații este oprirea numirilor pe criterii politice: funcții ocupate prin concurs adevărat, verificarea competenței, control public și răspundere penală pentru abuz
Finalizarea în termen de maxim 3 ani a amenajărilor hidrotehnice blocate și demararea unui program național pentru realizare de noi amenajări hidrotehnice. Ar permite eliminarea unor situații în care nu 100 mii ci 400 – 500 de mii de oameni merg cu bidoanele și gălețile (nu 6 zile ci 3 luni, nu o dată ci în fiecare an), să și ea apă pentru cele necesare casei.
Majoritatea (56%) investitorilor individuali la nivel global și 64% dintre investitorii români sunt optimiști că actuala piață bull va continua și în anul următor, potrivit celui mai recent raport trimestrial Retail Investor Beat al platformei de tranzacționare și investiții eToro.
Studiul, care a chestionat 11.000 de investitori individuali din 13 țări, a constatat că perspectivele pozitive ale investitorilor pentru 2026 se reflectă și în încrederea lor în portofoliile proprii, 78% dintre aceștia exprimându-și încrederea în investițiile lor, un procent care rămâne neschimbat față de trimestrul al treilea și față de aceeași perioadă a anului trecut.
Când au fost întrebați dacă sunt pe cale să își atingă obiectivele de investiții, majoritatea (51%) consideră că da, în timp ce 36% spun că este prea devreme pentru a se pronunța. Investitorii români sunt mai rezervați, doar 38% considerând că sunt pe cale să își atingă obiectivele, iar 49% spunând nu se pot pronunța încă.
Lale Akoner, analist de piata al eToro
Comentând aceste date, Lale Akoner, strateg pentru piață globală la eToro, a declarat: „În ciuda recentei scăderi a pieței, reducerea ratelor dobânzilor, profiturile solide ale companiilor și calmarea peisajului politic stimulează încrederea investitorilor în potențialul pieței pentru 2026. Încrederea investitorilor individuali în portofoliile lor rămâne, de asemenea, ridicată, ceea ce sugerează că investitorii trec peste temerile pe termen scurt, dar recunosc, de asemenea, că atingerea obiectivelor pe termen lung necesită mai mult timp, stabilitate și performanțe consistente ale pieței.”
Ultimul raport Retail Investor Beat arată că investitorii consideră incertitudinea politică (43%), instabilitatea geopolitică sau războiul (40%) și încetinirea creșterii economice sau recesiunea (34%) ca fiind principalele riscuri externe pentru piața bull din 2026. Investitorii români sunt mai îngrijorați de instabilitatea geopolitică sau război (49%). De asemenea, aceștia sunt mai preocupați de riscurile de inflație și recesiune decât omologii lor din restul lumii.
Cele mai mari riscuri externe pentru piața bull
Global
Investitorii români
Incertitudine politică
43%
41%
Instabilitate geopolitică sau război
40%
49%
Încetinirea creșterii economice sau recesiune
34%
41%
Inflație persistentă sau în creștere
27%
38%
Perturbări ale lanțului global de aprovizionare sau șocuri ale prețurilor materiilor prime
23%
19%
Creșteri ale ratei dobânzii sau politici monetare mai restrictive
21%
26%
Evaluări ridicate ale pieței/bule speculative
21%
19%
Venituri slabe ale companiilor
16%
14%
Slăbirea cererii consumatorilor
19%
29%
Lale Akoner a adăugat: „Deși fundamentele solide susțin optimismul investitorilor, acest an a demonstrat că certitudinea pieței nu este niciodată garantată. Într-o perioadă de volatilitate crescută a pieței, alimentată de instabilitatea politică și geopolitică, a devenit esențial ca investitorii să rămână vigilenți și să monitorizeze îndeaproape riscurile potențiale.
Aceste riscuri sunt foarte importante pe măsură ce ne îndreptăm spre 2026, deoarece au potențialul de a remodela prioritățile politice, relațiile comerciale și perspectivele economice globale în moduri dificil de prevăzut. Investitorii individuali înțeleg că rezultatele politice pot afecta în mod semnificativ sectoarele, evaluările și fluxurile de capital într-un moment în care piețele evaluează durabilitatea actualei redresări.”
Investitorii anticipează modificări ale ratei dobânzii pentru 2026
Majoritatea investitorilor anticipează modificări ale ratei dobânzii în 2026, 37% așteptându-se la o scădere și 29% la o creștere. Dintre cei care prevăd o scădere, 18% anticipează o reducere ușoară de până la 0,25%, în timp ce 16% se așteaptă la o scădere moderată între 0,25% și 0,75%.
Așteptările privind ratele dobânzilor pentru 2026
Global
Investitorii români
Ratele dobânzilor vor crește dramatic (> +0.75%)
3%
9%
Ratele dobânzilor vor crește moderat (+0.25% to +0.75%)
10%
21%
Ratele dobânzilor vor crește ușor (< +0.25%)
16%
24%
Ratele dobânzilor vor rămâne aproximativ la același nivel
21%
14%
Ratele dobânzilor vor scădea ușor (< -0.25%)
18%
12%
Ratele dobânzilor vor scădea moderat ( -0.25% to -0.75%)
16%
10%
Ratele dobânzilor vor scădea dramatic (> -0.75%)
3%
4%
Scăderea actuală a ratei dobânzilor în SUA și zona euro a determinat 42% dintre investitorii individuali (49% dintre cei români) să își ajusteze portofoliile. Dintre cei care intenționează să facă modificări suplimentare, 26% (29% dintre investitorii români) intenționează să investească mai mult. Acest lucru este valabil în special pentru investitorii mai tineri, 38% dintre cei din generația Z (37% dintre investitorii români) și 34% (31% dintre români) dintre mileniali intenționând să-și crească investițiile, comparativ cu 12% (21% dintre români) dintre baby boomers și 23% (tot 23% dintre români) dintre cei din generația X.
Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, investitorii individuali intenționează să aloce o parte mai mare din investițiile lor în următoarele 12 luni către acțiuni din sectoare în creștere (23%), criptoactive (20%), numerar sau economii pe termen scurt (19%), acțiuni cu dividende (18%), mărfuri fungibile precum aurul și petrolul (18%) și fonduri imobiliare și de proprietăți (17%). Investitorii individuali români sunt mai atrași de criptoactive (27%), urmate de acțiuni de creștere (25%), acțiuni cu dividende (24%), numerar sau economii pe termen scurt (23%), mărfuri (19%), obligațiuni (18%) și imobiliare (17%).
Lale Akoner a comentat: „Având în vedere că băncile centrale sunt acum ferm hotărâte să reducă ratele dobânzilor, mulți investitori se așteaptă la reduceri suplimentare în 2026. Măsurile recente au încurajat deja o abordare mai activă, în special în rândul investitorilor mai tineri, care văd acest lucru ca pe o oportunitate de a se reorganiza și de a se repoziționa pentru crearea de bogăție pe termen lung.
Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, investitorii manifestă interes pentru o combinație de oportunități de creștere și active defensive, reflectând un echilibru pragmatic între prudența pe termen scurt și ambițiile pe termen lung.”
Bogdan Maioreanu, analist de piață eToro pentru România, a adăugat: „Mediul economic actual al României se caracterizează prin încetinirea creșterii economice, inflație ridicată și creșterea impozitelor. Acest lucru influențează și comportamentul investitorilor individuali români. Am observat că așteptările lor în ceea ce privește atingerea obiectivelor de investiții sunt mai scăzute decât media globală. Tensiunile geopolitice sunt principalele motive de îngrijorare pentru continuarea pieței bull în 2026, ceea ce ar putea fi explicat prin proximitatea țării față de conflictul din Ucraina. În ciuda tuturor acestor aspecte, investitorii români manifestă un nivel ridicat de încredere în portofoliile lor și un apetit crescut pentru criptoactive, acțiuni de creștere și acțiuni plătitoare de dividende. De asemenea, mediul cu rate ridicate ale dobânzii din România face ca depozitele bancare și obligațiunile să fie instrumente de investiții interesante. În cele din urmă, majoritatea investitorilor români sunt încrezători că, în ciuda tuturor dificultăților, piața bull va continua în 2026.”
de Emanuel Băncilă, Partener Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, Coordonator al practicii de litigii fiscale
Cadrul și limitele unui control fiscal sunt date de stabilirea obiectului sau scopului acestuia. Întrucât controlul inopinat este o situație de excepție, acesta nu se face în baza unui aviz de inspecție, ci se efectuează în baza ordinului de serviciu fără acordarea unui termen de preaviz. Cu toate acestea, obiectul său trebuie înscris în Registrul unic de control („RUC”).
Ordinul de serviciu nu trebuie comunicat, dar trebuie prezentat contribuabilului. Ca atare, documentarea obiectului controlului astfel cum a fost acesta înscris în RUC prezintă o importanță deosebită. Ca atare, contribuabilul are un interes în a documenta imediat limitele controlului prin certificarea rubricii unde se înscriu mențiunile legate de respectivul control în RUC. O astfel de certificare invalidează orice mențiuni ulterioare adăugate în RUC prin care se poate extinde scopul controlului și nu numai. Facem precizarea că modalitatea de completare a RUC capătă o importanță deosebită în cazul controlului inopinat în lipsa avizului și face diferența între un control legal sau unul desfășurat cu încălcarea legii.
Având în vedere numărul mare de contribuabili verificați prin procedura controlului inopinat, a avut loc un număr record de delegări de competență către administrații fiscale situate la sute de kilometri distanță și neobișnuite cu complexitatea activității desfășurate de marii contribuabili.
Care sunt particularitățile acestei acțiuni concertate de controale inopinate și care sunt dificultățile care pot fi adresate strategic de contribuabili
În primul rând, având în vedere că sunt situații multiple în care ordinul de serviciu a fost comunicat prin email sau anunțat prin telefon, facem precizarea că orice comunicare prin mijloace electronice e valabilă doar în situația în care contribiuabilul face o cerere scrisă în acest sens. Am întâlnit situații de solicitare de trimitere prin poștă a RUC la sediul ANAF, prezentarea echipei de control la sediul contribuabilului chiar dacă au parcurs sute de kilometri distanță, dar și solicitări de completare a RUC la telefon în baza instrucțiunilor echipei de control.
Din păcate, regula desfășurării controlului la sediul contribuabilului a fost schimbată acum doi ani, aceasta reprezentând acum excepția. Cu toate acestea contribuabilul poate solicita
desfășurarea controlului la sediu, iar în situația în care nu primește un răspuns în termen de trei zile se consideră că cererea a fost acceptată, urmând ca toate solicitările să fie efectuate doar la sediul său, beneficiile fiind evidente pentru Contribuabil. În caz contrar, contribuabilul are obligația de a se prezenta la sediul organului de control ori de câte ori este solicitat.
Controlul inopinat nu este o inspecție de fond. El trebuie finalizat rapid în maxim 30 de zile. În consecință, obiectul său trebuie să vizeze verificarea unui risc specific, fie identificat în activitatea generală de inspecție, fie întâlnit în cadrul unei anumite industrii. Se poate verifica concordanța dintre declarațiile fiscale și evidența contabilă, inclusiv fișierul standard de audit. Analiza pe fond a dosarului prețurilor de transfer nu poate face obiectul unui control inopinat. Aspecte punctuale legate de întocmirea acestuia însă da.
Foarte important, corectarea riscului fiscal identificat în cadrul controlului inpopinat nu mai poate atrage desfășurarea unui control fiscal de fond. De aceea, este foarte important ca riscurile identificate în cadrul controlului inopinat să fie în mod complet și clar conturate.
Controlul inopinat nu blochează posibilitatea contribuabilului de a depune declarații fiscale rectificative și nici posibilitatea de a contesta ulterior propriile declarații rectificative, în situația în care consideră că respectiva corecție este făcută doar pentru a evita un control de fond, dar are totodată argumente solide pentru a susține un tratament fiscal diferit față de cel reținut de controlul inopinat. Există totuși o limită pentru declarațiile rectificative – începerea controlului fiscal de fond, care în lipsa unui termen de preaviz poate începe oricând după finalizarea controlului inopinat.
Dacă luăm în considerare cele 253 de zile de suspendare a termenului de prescripție în perioada pandemiei, termenul de presctripție pentru anul 2019 se împlinește la sfârșitul acestui an calendaristic. Cu toate acestea, sunt situații în care anul fiscal nu corespunde cu anul calendaristic, situație în care anul 2019 poate fi prescris. De asemenea, trebuie analizat, de la caz la caz, dacă termenul de prescripție a fost suspendat și dacă nu cumva controlul inopinat a fost efectuat pro causa doar pentru suspendarea termenului de prescripție pe anul 2019 ca urmare a atragerii unei inspecții fiscale pe fond.
Aon România, parte a grupului global Aon plc, atrage atenția asupra nevoii urgente de soluții structurate pentru protejarea creanțelor comerciale, într-un context economic caracterizat de volatilitate ridicată și incertitudine geopolitică. Subiectul a fost în centrul discuțiilor din cadrul TRADE CREDIT TALKS – Receivable Protection in the Age of Volatility, unde lideri din business și experți în risc au analizat tendințele care influențează mediul economic și opțiunile disponibile pentru companii.
„Volatilitatea nu mai este o excepție, ci un dat. De la pandemie și până la contextul geopolitic actual, companiile s-au confruntat cu șocuri succesive, dar au dovedit o reziliență mai mare decât în trecut. Pentru a transforma incertitudinea în oportunitate, este esențial ca acestea să dispună de instrumente structurate, de la asigurarea de credit comercial și garanții, la soluții de tip factoring sau trade finance și de un dialog real cu partenerii”, a declarat Eugen Anicescu, CEO Aon România.
La nivel european, piața asigurărilor de credit comercial din Europa a fost estimată în 2023 la aproximativ 3,1 miliarde EUR, iar perspectivele arată o creștere anuală medie de 10,6% până în 2030, când valoarea ar putea depăși 6,3 miliarde EUR[1]. Alte estimări plasează piața la 4,9 miliarde EUR în 2023, cu prognoze de până la 10,2 miliarde EUR în 2031, ceea ce arată o dinamică robustă a sectorului[2].
În România, comportamentul bun de plată din ultimii ani a fost susținut de un volum semnificativ de lichidități în piață, provenite din fonduri europene, inclusiv PNRR, investiții publice și private și consum stimulat de creșteri salariale. Totuși, necesitatea restructurării finanțelor publice, care va însemna o extragere de resurse din economie, alături de diminuarea încrederii bazate pe contextul internațional și intern, pot afecta riscul de neplată și insolvență în anumite sectoare și segmente de companii.
Conform expertizei Aon, printre industriile cele mai expuse în perioada Q4 2025-2026 se numără construcțiile, dependente de investițiile statului, și sectoarele orientate spre consum, primele care ar putea resimți o schimbare de dinamică.
Dincolo de cifre, mega tendințele globale modelează deja piața: comerțul, tehnologia, clima și forța de muncă. Dacă tensiunile geopolitice creează incertitudine și redefinesc fluxurile comerciale, digitalizarea și inteligența artificială transformă modul în care companiile gestionează riscul și relația cu partenerii. În paralel, schimbările climatice și presiunea pe resurse pun presiune suplimentară pe industrii cheie, iar forța de muncă se adaptează unui ritm accelerat al transformării digitale.
„Într-un climat economic incert, instrumentele clasice nu mai sunt suficiente. Asigurarea de credit comercial, alături de soluții complementare precum factoringul sau garanțiile financiare, pot aduce acel echilibru necesar unei companii pentru protejarea fluxului de numerar și continuarea planurilor de dezvoltare. Transferul riscului de neîncasare prin asigurarea creditului comercial este deja o soluție confirmată, matură, iar evoluția pieței din România, conectată la piața europeană, oferă astăzi un acces la soluții superioare oricărei perioade anterioare. Credem în soluții structurate, care aduc un plus de valoare și acoperire, adaptate unui mediu imprevizibil”, a completat Eugen Anicescu.
Contextul macroeconomic accentuează aceste nevoi. Potrivit analizei prezentate de Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR, România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, presiuni inflaționiste persistente și o creștere economică sub potențial, estimată la aproximativ 3% pentru 2025. În același timp, costurile de finanțare rămân ridicate, iar termenele medii de plată depășesc frecvent 90 de zile în anumite industrii, ceea ce vulnerabilizează fluxurile de numerar.
În fața acestor provocări, soluțiile inovatoare câștigă teren: polițele de tip top-up, captivele de asigurare sau integrarea inteligenței artificiale în managementul riscului oferă companiilor instrumente suplimentare de protecție. Aon România aduce aceste soluții și pe piața locală, pentru a sprijini firmele să construiască reziliență într-un mediu volatil. În același timp, companiile care reușesc să facă un risk management activ și să utilizeze instrumente adecvate sunt cele care pot transforma volatilitatea într-o oportunitate, câștigând avantaj competitiv și consolidând relațiile cu partenerii printr-un plus de încredere.
„Nu există o soluție unică. Cheia este un portofoliu de instrumente adaptabile, cu posibilitatea de ajustare la scenarii multiple. În vremuri de criză se diferențiază companiile cu o guvernanță corporativă puternică și o cultură sănătoasă de business, de cele avantajate doar de context. Rolul nostru este să fim alături de clienți cu soluții optime, care să îi ajute să navigheze riscurile și să își construiască reziliență”, a concluzionat Eugen Anicescu.
Într-o economie europeană și locală expusă schimbărilor rapide, capacitatea de a combina instrumente financiare inteligente cu parteneriate solide face diferența dintre vulnerabilitate și siguranță. Aon România reiterează angajamentul său de a sprijini companiile în procesul de adaptare la noua realitate economică, pentru ca acestea să își poată proteja planurile de creștere și stabilitatea pe termen lung.
Damen Shipyards Group a anunțat că Naval Sea Systems Command (NAVSEA) a selectat designul său Landing Ship Transport (LST) 100. Marina americană prevede construcția a până la 35 de nave LST100 în șantiere navale din Statele Unite, în cadrul programului „Medium Landing Ship” (LSM). Această inițiativă urmărește să consolideze capacitatea Marine Corps de a transporta și debarca unități în medii ostile.
Platformă standard testată în operațiuni
NAVSEA a lansat RFI-ul (Request for Information) la începutul lui 2025. Ulterior, în iulie, Damen a primit din partea NAVSEA un Technical Data Package (TDP) pentru LST100. Designul a fost acum selectat ca bază a noii clase LSM, ceea ce înseamnă că până la 35 de nave vor fi construite în SUA. Pentru a accelera livrarea către flotă, Marina căuta un design deja existent, fără dezvoltări suplimentare. Damen avea deja un LST100 în exploatare, oferind astfel reprezentanților NAVSEA posibilitatea de a evalua o navă aflată în serviciu.
Anul trecut, Guvernul australian a selectat același design pentru programul „Landing Craft Heavy” al Forțelor de Apărare Australiene, până la opt nave urmând să fie construite în șantierele locale.
Sprijin internațional în construcția navală
Damen oferă sprijin pentru construirea designurilor sale în șantiere din întreaga lume încă din 1977, furnizând de la licențe de proiect la pachete de materiale și asistență tehnică. Peste 150 de nave proiectate de Damen au fost construite până acum în SUA, inclusiv clasele Sentinel și Protector, operate de US Coast Guard.
Capabilități operaționale variate
LST100 are o lungime de 100,68 metri, o lățime de 16 metri și și o adâncime a navei în apă de 3,58 metri fiind potrivit pentru misiuni diverse. Datorită capacității sale de transport personal, vehicule, echipamente și marfă, nava poate fi utilizată în operațiuni de patrulare, debarcare, cercetare, recunoaștere, precum și pentru misiuni umanitare și intervenții în caz de dezastre.
În configurația standard include cabine cu paturi suprapuse pentru 282 de persoane. Marfa poate fi transportată pe puntea RoRo (500 m²), pe puntea pentru vehicule (400 m²) și pe puntea destinată elicopterelor. Nava poate atinge viteze de până la 14 noduri și are o autonomie de 3.890 mile marine. La viteza economică de 10 noduri, autonomia crește la 7.530 mile marine.
Flexibilitatea designului este una dintre caracteristicile cheie. Structura modulară permite adaptări și modernizări rapide, fără a compromite avantajele standardizării. De exemplu, prin adăugarea unui modul standard de 20 de metri, nava poate fi extinsă la varianta LST120 încă din timpul construcției.
Cooperare continuă cu SUA
Alan Borde, Area Manager Americas în cadrul Damen, a declarat: „Suntem încântați de selecția LST100 de către NAVSEA pentru programul LSM. Așteptăm cu interes să continuăm colaborarea cu șantierele americane în construcția acestor nave în anii următori. Avem relații îndelungate cu multe dintre aceste șantiere, pe care le-am sprijinit în realizarea designurilor noastre de-a lungul deceniilor.
Mulțumirile mele se îndreaptă către Ambasada Țărilor de Jos în SUA și către colegii de la Damen Naval pentru sprijinul acordat până acum. Și, bineînțeles, sunt extrem de recunoscător NAVSEA pentru încrederea acordată. LST100 și-a demonstrat deja performanța în exploatare, iar noi avem deplină încredere în capacitatea sa de a satisface cerințele operaționale ale US Navy.”
Un model de success pentru România
Aceeași abordare bazată pe standardizare și reutilizarea designurilor verificate în operațiuni se regăsește și în programul de Offshore Patrol Vessels (OPV) propus pentru România. Damen poate utiliza aici experiența deja acumulată prin proiectarea și construcția navelor similare produse deja la șantierul din Galați. Folosirea unei platforme mature și testate permite accelerarea procesului de producție și adaptarea rapidă la cerințele Forțelor Navale Române. În plus, capacitățile demonstrate ale șantierului Damen Galați — inclusiv în proiecte militare complexe pentru Țările de Jos, Belgia, Germania și Portugalia — oferă baza tehnică necesară pentru livrarea unor OPV moderne, fiabile și conforme standardelor NATO, șantierul fiind singurul în măsură să producă și să livreze două astfel de nave la nivel național până în 2030, ca parte a programului SAFE.
Cei mai mari ocupanți de birouri din România plătesc anual cumulat mai mult de 260 de milioane de euro pentru spațiile de birouri moderne pe care le închiriază (sediul central și cele secundare), reprezentând sub 1% din cifra de afaceri cumulată a acestor companii realizată în 2024, potrivit unei analize a firmei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Analiza ia în calcul rezultatele financiare din 2024 a 76 de companii din domenii diverse, precum IT&C, servicii profesionale, financiar, petrol & gaze, energie, automotive, e-commerce, retail, FMCG, publicitate, electronice, gambling, cosmetice. Fiecare din companiile luate în considerare ocupă spații de birouri de peste 4.000 de metri pătrați.
Cumulat, aceste companii au aproape 1,1 milioane de metri pătrați de spații de birouri moderne în București și în principalele orașe regionale – Iași, Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara – capitala și acest orașe având un stoc cumulat de 4,5 milioane de metri pătrați de astfel de spații.
Pentru cele mai multe companii din analiză (53%), costurile de ocupare a spațiilor de birouri reprezintă până la 2% din cifra de afaceri, în timp ce 31% dintre marii chiriași plătesc între 2% și 5% din veniturile anuale pentru închirierea birourilor în care își desfășoară activitatea. În cazul restului de 16% costurile de ocupare depășesc 5% din cifra de afaceri, dar nu ajung la 10% pentru niciuna din companiile analizate.
Companiile respective au realizat în 2024 o cifră de afaceri cumulată de 41,1 miliarde de euro, având aproximativ 120.000 de angajați strict în birourile moderne pe care le închiriază. Astfel, costul de ocupare a acestor spații de birouri pentru companiile analizate, cost format din chirie, taxă de servicii și utilități, estimat la mai mult de 260 de milioane de euro pe an, reprezintă echivalentul a circa 180 de euro / angajat / lună.
Analiza mai arată faptul că 44% dintre cei mai mari chiriași sunt companii de IT&C, care ocupă 540.000 metri pătrați de birouri, pentru care plătesc 130 milioane de euro anual costuri de ocupare. Circa 11% sunt companii din domeniul financiar, cu 180.000 metri pătrați, și costuri de circa 50 de milioane de euro pe an, iar 5% dintre cei mai mari chiriași sunt operatori telecom, cu 47.000 metri pătrați închiriați pentru care plătesc anul mai puțin de 14 milioane de euro.
Costurile companiilor din IT&C, financiar și telecom reprezintă aproximativ 75% din totalul costurilor de ocupare ale celor mai mari chiriași de birouri.
Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox: „Acesta este al doilea exercițiu pe care îl facem pentru a afla cât reprezintă costul de ocupare cu spațiile de birouri în veniturile companiilor, după cel de la finalul anului 2020. Chiar dacă au fost realizate în contexte diferite, ambele analize arată un efort financiar destul de redus pe care companiile îl fac pentru închirierea spațiilor de birouri. De asemenea, cu toate că în ultimii ani costurile au fost sub presiunea majorării salariului minim, al inflației, și totodată a creșterii gradului de utilizare a spațiilor de birouri, ponderea acestora în cifra de afaceri se menține semnificativ sub pragul de 5%”.
