din Raportul asupra inflației realizat de BNR, august 2023
Parcursul dezinflaționist al grupei bunurilor energetice (-15,1 puncte procentuale, până 21 la sută, rată anuală) a fost susținut de ramura de prelucrare a țițeiului, pe fondul manifestării unor puternice efecte statistice (-30,1 la sută în termeni anuali în intervalul aprilie-mai), dar mai ales de ramura de producție și furnizare a energiei electrice, termice și gazelor (dinamică anuală de 41,1 la sută în perioada aprilie-mai, față de 51,2 la sută în trimestrul I 2023). În linie cu tendința externă, cotațiile spot pe piețele interne en gros ale energiei electrice și gazelor naturale au înregistrat niveluri apropiate de cele anterioare debutului presiunilor în zona energetică în vara anului 2021. Pe plan intern, oferta abundentă, asociată condițiilor meteo favorabile (debitul Dunării a revenit în aprilie-mai aproape de media multianuală) și nivelului confortabil al depozitelor de gaze naturale (peste
50 la sută din capacitatea de stocare în luna mai, de două ori mai mult față de perioada similară a anului anterior), s-a suprapus unui consum încă mic (marii consumatori industriali fiind inactivi sau funcționând sub capacitate). De altfel, reducerea semnificativă a prețurilor în întregul bloc comunitar, în special în Germania[1], a condus la consemnarea în premieră a unor prețuri negative pe piața internă en gros de energie electrică pe parcursul lunii mai, în anumite intervale orare. În schimb, o influență de sens contrar a avut majorarea, începând cu 1 aprilie 2023, a tarifelor de distribuție la energie electrică și la gaze naturale, precum și la transportul energiei electrice.
În strânsă corelație cu evoluția cotațiilor internaționale ale metalelor și ale produselor energetice, atenuări ale dinamicii anuale comparativ cu trimestrul anterior au consemnat și prețurile bunurilor intermediare și de capital (-10,3 puncte procentuale, respective -0,9 puncte procentuale, până la -0,6 la sută, respectiv 5,1 la sută).
Și în ceea ce privește bunurile de consum a continuat tendința de încetinire a ritmului de creștere a prețurilor (-4,5 puncte procentuale, până la 14,6 la sută), aceasta fiind mai pronunțată în cazul celor de uz curent. Contribuția dominantă a revenit sectorului alimentar, unde variația anuală a prețurilor de producție a coborât la 12,2 la sută (de la circa 22,7 la sută în trimestrul I), evoluția reflectând,alături de influența unor efecte de bază favorabile, costurile mai reduse cu utilitățile și cu materiile prime agroalimentare, mai ales cereale și oleaginoase (piețele beneficiind de o ofertă satisfăcătoare în perioada curentă și având estimări optimiste privind noile recolte). Tendințe de creștere a prețurilor se observă încă la carnea de pui și la cea de porc[2].
În intervalul aprilie-mai 2023, dinamica anuală a prețurilor producției industriale pentru piața internă și-a consolidat traiectoria descendentă, ajungând la 13,3 la sută (-11,1 puncte procentuale față de trimestrul I 2023; Grafic 2.14). Similar perioadelor anterioare, scăderile cotațiilor energiei electrice și ale gazelor naturale au reprezentat principalul factor explicativ, acestea regăsindu-se în temperarea creșterii anuale a prețurilor în industria locală de profil. Poziționarea energiei în amontele lanțului de producție a antrenat mișcări asemănătoare la nivelul prețurilor celorlalte categorii de bunuri. Tendințele curente vor continua și în lunile următoare, după cum semnalează sondajul DG ECFIN pentru perioada iunie-august 2023, soldul conjunctural corespunzător prețurilor de producție în industrie accentuându-și panta descendentă.
În intervalul aprilie-mai 2023, prețurile producției agricole și-au temperat sensibil dinamica anuală (-18,2 puncte procentuale, până la -0,4 la sută), cu o contribuția semnificativă din partea componentei vegetale (-21 puncte procentuale, până la -9,8 la sută), ca urmare a reducerilor pronunțate de prețuri în cazul grâului (-25,9 la sută) și la floarea-soarelui (-39,2 la sută), Grafic 2.15; un rol important a avut și manifestarea unor efecte de bază. Influențe contrare s-au observat în cazul legumelor, unde ritmurile anuale de creștere au depășit 25 la sută, factorii de influență fiind reprezentați de oferta internă limitată de lipsa spațiilor de depozitare și de scumpirea importurilor de completare (pe fondul unei producții globale reduse).
În cazul produselor animale, atenuarea ritmului anual de creștere la 26,5 la sută (de la 35,4 la sută în trimestrul I) a fost susținută de toate sortimentele de carne și a fost asociată mai ales manifestării unor efecte de bază favorabile, presiunile menținându-se la carnea de porc și de pui.
Costurile unitare cu forța de muncă
Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei a înregistrat un salt abrupt în intervalul ianuarie-martie 2023, ajungând la 12,6 la sută (+3,6 puncte procentuale față de trimestrul anterior). Variația anuală a remunerării pe salariat a cunoscut o nouă accelerare, până la aproape 16,7 la sută (+2,8 puncte procentuale față de ultimul trimestru din 2022), sub efectul majorării salariului minim brut începând cu 1 ianuarie 2023. Dinamica productivității muncii a fost însă net inferioară (3,6 la sută, în scădere cu 0,9 puncte procentuale), decuplarea alimentând acumularea unor presiuni inflaționiste pe această filieră (Grafic 2.16).
În industrie, rata anuală a costurilor salariale unitare a rămas pe o traiectorie ascendentă în primele cinci luni ale anului 2023, accelerând în intervalul aprilie-mai la 25,2 la sută (față de 22,1 la sută în trimestrul I 2023, respectiv 21,5 la sută în trimestrul IV 2022). Deși presiunile asupra costurilor de producție s-au diminuat, pe fondul destinderii piețelor de materii prime, activitatea industrială a trenat, resimțind tot mai mult influența negativă a încetinirii creșterii economiei globale. Dinamici anuale în accelerare ale costurilor salariale unitare (peste 30 la sută) s-au înregistrat în ramuri precum prelucrarea lemnului, industria ușoară, fabricarea echipamentelor electrice, dar și industria alimentară. În cazul ramurilor energointensive s-au observat temperări de ritm, pe fondul unor ajustări operate la nivelul forței de muncă, dar și al unei ușoare redresări a activității; în metalurgie și în chimie variațiile costurilor salariale unitare s-au menținut totuși ridicate (30 la sută, respectiv 20 la sută). Dinamici ușor mai moderate (sub 20 la sută) s-au înregistrat în industria auto, în fabricarea produselor electronice, mașini și echipamente, precum și în industria băuturilor.
[1] Această țară a realizat investiții importante în producerea de energie eoliană și solară, pentru a putea renunța la energia nucleară (ultimele reactoare au fost închise în luna aprilie).
[2] La finele anului 2022, efectivul de porcine din România era mai mic cu 25 la sută față de 2017, anul apariției primelor cazuri de pestă africană.
[3] Cu aproximativ 33 la sută în construcții și cu aproape 18 la sută în celelalte sectoare economice.
