Hotărârea CA al BNR din 6 iulie 2022

Date:

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 6 iulie 2022, a hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 la sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022;
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută, de la 2,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației și-a accelerat creșterea în primele două luni ale trimestrului II 2022 mai mult decât s-a anticipat, consemnând un salt în aprilie, până la 13,76 la sută, de la 10,15 la sută în martie, urmat de o majorare moderată în luna mai, la 14,49 la sută. Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale – pe fondul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor –, și într-o mică măsură de majorarea prețului combustibililor, sub influența ascensiunii cotației țițeiului, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul ascendent în prima lună a trimestrului II, inclusiv în raport cu previziunile, dar și l-a temperat apoi, ajungând la 9,1 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie, în principal sub influența unor noi creșteri consistente ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Prin urmare, accelerarea creșterii ratei anuale a inflației în primele luni din trimestrul II a continuat să fie determinată de șocurile globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, ce au antrenat și impulsionat ascensiunea puternică a inflației pe plan mondial, la valori fără precedent în ultimele decenii în state dezvoltate, inclusiv în numeroase țări europene.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în luna mai la 8,3 la sută și la 7,1 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv, 5,6 la sută, în martie 2022.

Activitatea economică s-a intensificat în trimestrul I 2022 mai puternic decât s-a anticipat, crescând cu 5,2 la sută față de trimestrul IV 2021, când s-a majorat cu 1,0 la sută, comparativ cu intervalul precedent. Evoluția face probabilă o reamplificare vizibil peste așteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar relativ moderată.

Dinamica anuală a PIB s-a mărit în trimestrul I 2022 la 6,5 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, semnificativ mai mult decât s-a anticipat. Plusul de dinamică a fost determinat, însă, în principal de variația stocurilor, iar aportul consumului privat – secundar ca mărime –, s-a datorat unor subcomponente altele decât cumpărările de mărfuri și servicii, care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali în acest trimestru, inclusiv pe fondul unui efect de bază. O contribuție notabilă a venit și din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, față de aceeași perioadă a anului trecut, atât a investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât și a construcțiilor noi.

Totodată, exportul net și-a anulat în acest trimestru contribuția negativă la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care creșterea variației anuale a volumului exportului de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a volumului importului. Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanței veniturilor primare, pe seama ieșirilor de profituri reinvestite și de dividende distribuite.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, implicând o scădere considerabilă a dinamicii anuale a PIB în acest interval.

Astfel, datele aferente lunii aprilie arată o decelerare a creșterii anuale a comerțului cu amă-nuntul și a celui auto-moto, precum și o amplificare a contracției în termeni anuali a producției industriale, concomitent cu diminuarea considerabilă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare. Totodată, volumul lucrărilor de construcții a consemnat în aprilie un declin amplu față de perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a evoluțiilor de pe segmentul rezidențial și de pe cel nerezidențial, dar și ca urmare a accentuării contracției construcțiilor inginerești.

Efectivul salariaților din economie a continuat însă să se mărească în martie-aprilie, într-un ritm lunar chiar ceva mai alert și atribuibil aproape exclusiv angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a redus gradual în ultimele luni, până la 5,4 la sută în mai, rămânând totuși vizibil peste valorile pre-pandemie. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat creșterea în trimestrul II, tinzând să se apropie de nivelurile prevalente anterior pandemiei, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat, dar în condițiile unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil mai ales de efectele și incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat creșterea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna mai și al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidității de pe piață, dar și pe fondul așteptărilor privind creșterea ratei dobânzii-cheie, potențate de mesajele BNR și de deciziile băncilor centrale din regiune. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat traiectoria ascendentă, îndeosebi pe scadențele scurte și medii, inclusiv în contextul unui scurt episod de sell-off pe piețele de obligațiuni, antrenat de expectațiile privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed și BCE, precum și pe fondul continuării deteriorării sentimentului investitorilor financiari față de unele piețe din regiune. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen și-a accelerat considerabil creșterea în aprilie și mai, chiar și pe segmentul populației. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și pe parcursul lunilor mai și iunie.

Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în primele luni ale trimestrului II, ajungând la 16,5 la sută în luna mai și la 16,16 la sută pe ansamblul intervalului, în condițiile în care menținerea relativ constantă a variației deosebit de înalte a componentei în lei a fost însoțită de o nouă accelerare a creșterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menținut astfel constantă, la 72,7 la sută.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp.

Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice – chiar și în contextul aplicării schemelor de sprijin și al manifestării unor efecte de bază –, precum și de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența ascensiunii mai puternice a cotațiilor țițeiului, produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate și de pe segmentul prețurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum și de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice.

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei, schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili. Totodată, riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, cărora li se alătură cele decurgând din măsurile anunțate recent vizând creșterea veniturilor bugetare.

Prelungirea războiului din Ucraina și extinderea sancțiunilor impuse Rusiei generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, fiind însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, precum și a efectelor consolidării fiscale. Este vital ca aceste resurse sa fie valorificate la maximum.

Incertitudini și riscuri în creștere sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

Deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și nivelul și dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria.

În ședința de astăzi, 6 iulie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută pe an, de la 2,75 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Febra Schengen. Aderarea României, între plus și minus

Autor: Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi...

Bătălia pentru Call of Duty s-ar putea muta  la tribunal

Decizia Microsoft (MSFT) de a cumpăra Activision Blizzard (ATVI),...

Piața modei de lux second-hand s-a triplat din 2020

Un studiu realizat de BCG și Vestiaire Collective constată...

Accace: Cât de simplu este procesul de înființare al unui SRL în România comparativ cu Republica Cehă, Ungaria sau Polonia  

Specialiștii Accace, una dintre principalele companii de consultanță de...