Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 13 mai 2024

Date:

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației s-a redus în martie 2024 la 6,61 la sută, nivel similar celui de la finele anului trecut. S-a sesizat că revenirea la valoarea din decembrie 2023 a fost consecința efectelor de sens opus, relativ egale, generate în trimestrul I, pe de o parte, de creșterile de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice, combustibililor și produselor din tutun – pe fondul unui efect de bază, al majorărilor de accize și al ascensiunii cotației țițeiului –, și, pe de altă parte, de decelerarea inflației de bază și de scăderea dinamicii prețurilor LFO.

S-a observat că decelerarea inflației CORE2 ajustat a încetinit în primele trei luni ale anului comparativ cu precedentele două trimestre, rata anuală a acesteia coborând la 7,1 la sută în martie, de la 8,4 la sută în decembrie 2023, în condițiile temperării ritmului dezinflației mai ales pe segmentul produselor alimentare, dar și în cazul mărfurilor nealimentare și în cel al serviciilor, ale căror dinamici anuale sunt încă foarte ridicate.

Din această perspectivă, membrii Consiliului au remarcat multitudinea factorilor cu acțiune divergentă ce au afectat comportamentul inflației de bază în trimestrul I al anului curent. S-a convenit că dominante, dar în atenuare, au continuat să fie influențele venite din efecte de bază dezinflaționiste, din corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, cărora li s-a alăturat impactul descreșterii dinamicii prețurilor importurilor. În sens opus au acționat moderat efecte directe și indirecte ale măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent și nivelul mai ridicat al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și noile creșteri de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor servicii și bunuri, inclusiv pe fondul redinamizării consumului privat.

În acest context a fost evocată dinamica prețurilor de producție din industrie aferente bunurilor de consum, care și-a încetinit, de asemenea, trendul descendent în primele trei luni din an, pe seama variației prețurilor bunurilor de uz curent. Totodată, expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut la finele trimestrului I ușor deasupra intervalului țintei, accentuându-și totuși descreșterea în martie, iar puterea de cumpărare a consumatorilor a rămas robustă în primele două luni ale anului, în condițiile continuării creșterii relativ alerte a salariului net real, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.  

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,5 la sută în trimestrul IV 2023 față de trimestrul anterior, ce implică o restrângere relativ pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval. În schimb, dinamica anuală a PIB s-a mărit la 3,0 la sută, de la 1,9 la sută în trimestrul III, la fel ca în seria precedentă de date, în condițiile unei susțineri venite de această dată din partea tuturor componentelor cererii interne, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat că impulsul major a fost dat de formarea brută de capital fix, ca urmare a cvasi-dublării dinamicii anuale a acesteia, până la 21,4 la sută, dar o contribuție semnificativă a fost adusă și de consumul gospodăriilor populației, care și-a reaccelerat creșterea în raport cu perioada similară a anului trecut.

Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în trimestrul IV 2023, în condițiile în care variația anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut mult mai pronunțat, reintrând în teritoriul pozitiv și devansând-o astfel pe cea a volumului exporturilor. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o creștere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare -,  ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea considerabilă a soldului balanței veniturilor primare, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.

Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o creștere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, implicând o mărire ușoară a excedentului de cerere agregată și revenirea acestuia în apropierea valorilor previzionate anterior, dar și o scădere pronunțată a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate.

Astfel, în urma evaluării indicatorilor relevanți, s-a apreciat că, în trimestrul I 2024, creșterea consumului privat a rămas solidă, dat fiind mai ales amplul salt consemnat de dinamica anuală a vânzărilor cu amă­nuntul în primele două luni ale anului curent, în timp ce ritmul formării brute de capital fix a fost probabil puternic slăbit de declinul suferit în ianuarie de volumul lucrărilor de construcții. Totodată, din partea exportului net este posibil un aport negativ mărit la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care variația importurilor de bunuri și servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor în ianuarie-februarie 2024. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali pe ansamblul intervalului, însă deficitul de cont curent și-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorării balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, au remarcat membrii Consiliului.

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat evoluțiile și rezultatele recente ale sondajelor de specialitate, ce indică o stopare sau chiar o inversare temporară a tendinței de detensionare a pieței manifestate pe parcursul semestrului II al anului trecut. S-a arătat că efectivul salariaților din economie a continuat să crească în termeni lunari în ianuarie-februarie 2024, deși într-un ritm încetinit, iar rata șomajului BIM a scăzut semnificativ în martie, după mai multe trimestre de relativă stagnare la un nivel mediu de 5,6 la sută. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat în aprilie pentru a treia lună consecutiv, în principal pe seama evoluțiilor din comerț și servicii, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit pe mai departe, chiar dacă mai temperat și cu un aport major al sectorului construcții.

În acest context, s-a observat că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal și-a prelungit ascensiunea în ianuarie-februarie 2024, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus doar ușor față de media trimestrului precedent, rămânând foarte ridicată. Evoluțiile în ansamblul lor au fost considerate preocupante de către membrii Consiliului, având în vedere potențialele efecte exercitate astfel asupra inflației viitoare – atât prin intermediul cererii, cât și pe calea costurilor salariale -,  dar și asupra competitivității externe.

În același timp, s-a sesizat că deficiențele structurale ale pieței muncii, însă mai cu seamă dinamica salariilor din sectorul public și noua majorare preconizată a salariului minim brut vor alimenta probabil sau chiar vor amplifica pe termen scurt presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat. Influențe de sens opus ar putea totuși decurge din trendul descendent al ratei inflației și din dinamica încă scăzută a cererii externe, dar și din recursul în creștere la angajați extracomunitari, au susținut unii membri ai Consiliului. În aceste condiții, a fost reiterată importanța monitorizării creșterilor acordate în sectorul privat în contextul renegocierilor salariale din acest an, derulate cel puțin până în luna martie.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au făcut referiri la  stabilitatea din perioada recentă a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare, dar și la scăderea semnificativă înregistrată în luna martie de rata medie a dobânzii la creditele noi. A fost evocată și traiectoria ascendentă a randamentelor pe termen lung ale titlurilor de stat, care s-a accentuat în aprilie – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, pe fondul reconsiderării de către investitori a traiectoriei probabile a ratei dobânzii Fed, dar și ca urmare a intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, de natură să afecteze apetitul global pentru risc.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a revenit în a doua parte a lunii aprilie și s-a stabilizat apoi pe palierul mai înalt pe care a urcat temporar în ianuarie. Raportul leu/USD a cunoscut o creștere chiar mai pronunțată, ce s-a corectat parțial ulterior, evoluție reflectând și mișcarea ratei de schimb a dolarului SUA pe piețele financiare internaționale.

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro rămân ridicate, au convenit membrii Consiliului, evocând deficitele gemene și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, dar și actualele tensiuni geopolitice. S-a apreciat că, în perspectivă apropiată, semnificativă ca influență va rămâne însă și atractivitatea relativă încă ridicată a plasamentelor în monedă națională, inclusiv în condițiile scăderilor de rată a dobânzii efectuate de bănci centrale din regiune.

Totodată, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a redus vizibil mai temperat în martie 2024, la 4,7 la sută, de la 4,9 la sută în februarie, și doar pe seama evoluțiilor de pe segmentul societăților nefinanciare, în timp ce creditul acordat populației a continuat să-și accelereze creșterea, inclusiv în condițiile în care împrumuturile noi în lei pentru consum au atins un maxim istoric. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,9 la sută în martie, de la 68,7 la sută în februarie. 

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreșterii ratei anuale a inflației de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit față de 2023, dar și în condițiile unei traiectorii ceva mai ridicate pe termen scurt decât cea evidențiată în prognoza din februarie. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se reducă în decembrie 2024 la 4,9 la sută, față de nivelul de 4,7 la sută anticipat anterior, și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului proiecției, respectiv la 3,4 la sută în luna martie 2026, în linie cu previziunile precedente.

S-a sesizat că descreșterea va fi antrenată și în perspectivă prioritar de factorii pe partea ofertei. Acțiunea dezinflaționistă a acestora va slăbi însă progresiv, și mai pronunțat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior, au apreciat membrii Consiliului, făcând referiri la influențele în atenuare așteptate să decurgă din efecte de bază și din corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare, dar și la dinamicile relativ mai ridicate anticipate pe segmentele combustibili și produse din tutun în următoarele trimestre. Totodată, s-a convenit că evoluția cotației țițeiului și a altor materii prime rămâne o sursă de riscuri inflaționiste, cel puțin pe termen scurt, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice.

În același timp, s-a observat că presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali vor persista probabil și se vor atenua doar ușor pe orizontul proiecției, așa cum s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva restrângerii foarte lente a excedentului de cerere agregată pe parcursul următoarelor opt trimestre și a menținerii acestuia la o valoare semnificativă la finele celor doi ani. Totodată, creșterea costului unitar cu forța de muncă este așteptată să se tempereze doar ușor în anul curent, rămânând vizibil mai alertă, iar transferarea, cel puțin parțială, a acesteia în prețuri de consum ar putea fi favorizată de situația cererii de consum de pe diferite segmente, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Inflația de bază va recepta însă și influențele dezinflaționiste însemnate, dar în atenuare/epuizare, ce vor continua probabil să vină din efecte de bază și din corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, precum și din plafonarea adaosului comercial la alimente de bază. De asemenea, efecte dezinflaționiste consistente sunt de așteptat din ajustarea descendentă graduală a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, iar altele moderate din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, au subliniat membrii Consiliului.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE 2 ajustat va continua probabil să scadă puțin mai alert decât dinamica inflației headline, dar pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată anterior, coborând la 5,3 la sută în decembrie 2024 și la 3,5 la sută la finele orizontului proiecției, comparativ cu valorile de 5,0 la sută și respectiv 3,6 la sută indicate de prognoza precedentă pentru aceleași momente de referință.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, după ce a încetinit ușor peste așteptări în 2023, creșterea economică este așteptată să accelereze progresiv în 2024 și 2025, și ceva mai pronunțat decât s-a anticipat anterior, în condițiile temperării inflației și ale redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere foarte lentă a excedentului de cerere agregată, mai ales pe parcursul anului 2025, și menținerea acestuia la o valoare semnificativă la finele orizontului prognozei,  au punctat unii membri ai Consiliului.

S-a observat că, similar previziunilor precedente, consumul gospodăriilor populației este anticipat să redevină în acest an și să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în contextul creșterilor substanțiale de salarii și transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflației, dar și în condițiile nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației. 

O contribuție însemnată la creșterea economică va continua probabil să vină și din partea formării brute de capital fix, a cărei dinamică este așteptată să se reducă totuși accentuat în intervalul 2024-2025, după creșterea amplă din 2023, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică. S-a apreciat că activitatea de investiții va fi susținută pe mai departe de atragerea și utilizarea fondurilor europene, într-un volum important, însă în scădere față de 2022-2023, și în contextul persistenței incertitudinilor asociate programelor și execuțiilor bugetare, precum și tensiunilor geopolitice și evoluțiilor economice din Europa.  

În schimb, evoluția exportului net este așteptată să redevină semnificativ mai contracționistă în 2024 decât s-a anticipat anterior, iar aportul ei la dinamica PIB să rămână negativ în 2025, în condițiile revigorării relativ mai rapide a absorbției interne. Pe acest fond, deficitul de cont curent își va încetini probabil puternic corecția descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 și se va menține, în consecință, mult deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului.

În același timp, s-a arătat că incertitudini și riscuri crescute decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având ca surse în 2024 rezultatul execuției bugetare din primele luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor. Dincolo de acest orizont de timp, riscurile crescute sunt asociate însă măsurilor fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate în vederea realizării corecției fiscale și a poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu cerințele procedurii de deficit excesiv și cu condiționalitățile atașate altor acorduri încheiate cu CE, au susținut membrii Consiliului.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează în continuare și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania, au convenit membrii Consiliului.

Inclusiv din această perspectivă, a fost subliniată din nou importanța menținerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene și a utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, considerate a fi esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea unei noi game de PC-uri Maguay

Compania Maguay, caracterizată drept „cea mai veche companie...

Ziua Silvicultorului, marcată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația...

CCIR și Romanian Board of Trade Toronto susțin parteneriatul economic România-Canada

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

MET România, 15 ani de activitate pe piața locală de energie

Compania MET România, parte a grupului elvețian MET,...