Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că accelerarea scăderii ratei anuale a inflației din primele două luni ale trimestrului II 2023 – până la 10,64 la sută în mai, de la 14,53 la sută în martie –, a fost în linie cu previziunile, și a fost antrenată de accentuarea trendului descendent al dinamicilor prețurilor energiei și combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale.
S-a observat că o contribuție dezinflaționistă a avut-o, de această dată, și inflația CORE2 ajustat, a cărei rată anuală și-a continuat descreșterea graduală începută în martie, coborând în luna mai la 13,6 la sută, conform așteptărilor, de la 14,6 la sută la finele trimestrului I, pe fondul decelerării puternice a creșterii prețurilor alimentelor procesate. Pe segmentul mărfurilor nealimentare, dar mai cu seamă pe cel al serviciilor, dinamica prețurilor s-a mărit însă și în acest interval, în condițiile unor noi scumpiri lunare semnificative înregistrate de anumite bunuri și servicii de piață, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului.
În urma analizei, s-a convenit că decelerarea inflației de bază a decurs în principal din efecte de bază și din descreșterea cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, care s-a accelerat în ultimele luni, îndeosebi în cazul agenților economici din comerț, servicii și construcții. Acțiunea dezinflaționistă tot mai intensă a acestor factori a surclasat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide, au evidențiat membrii Consiliului.
Totodată, s-a sesizat că dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă și-a accelerat descreșterea în aprilie-mai pe segmentul bunurilor de consum, în principal pe seama decelerării creșterii prețurilor celor de uz curent. Expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au redus totuși doar marginal în iunie față de decembrie 2022, menținându-se astfel deasupra intervalului țintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor a cunoscut o relativă redresare în martie-aprilie, în condițiile revenirii în teritoriul pozitiv a creșterii anuale a salariului mediu net real, mai ales ca efect al scăderii ratei anuale a inflației, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică și-a încetinit peste așteptări creșterea în trimestrul I 2023, la 0,1 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce face probabilă o restrângere ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval față de cea anticipată.
S-a observat că avansul în termeni anuali al PIB s-a redus, de asemenea, mai mult decât s-a previzionat, la 2,3 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022, dar cu precădere pe seama variației stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să își accelereze creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar formarea brută de capital fix și-a majorat din nou dinamica anuală de două cifre. Totodată, exportul net și-a mărit relativ modest aportul negativ la creșterea PIB, în condițiile în care descreșterea dinamicii volumului exporturilor a devansat-o ușor pe cea a volumului importurilor de bunuri și servicii. Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanțiale în trimestrul I 2023 față de aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb, au remarcat membrii Consiliului.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat evoluțiile peste așteptări ale parametrilor acesteia din perioada recentă, arătând că efectivul salariaților din economie și-a reaccelerat creșterea lunară în martie-aprilie, preponderent pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a menținut relativ stabilă în aprilie-mai, după ce în trimestrul I a consemnat o scădere, până la 5,5 la sută, în timp ce rata locurilor de muncă vacante s-a mărit semnificativ. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp și-au accelerat creșterea în trimestrul II, apropiindu-se de nivelurile mai ridicate atinse în prima parte a anului 2022. În schimb, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat scăderea în aprilie-iunie, dar cvasi-exclusiv pe seama diminuării acestuia în industrie, au sesizat unii membrii ai Consiliului.
În același timp, s-au făcut referiri la dinamica anuală de două cifre și în ascensiune a salariului mediu brut nominal din primele luni ale anului curent, precum și la nivelul pozitiv semnificativ atins în aprilie de variația salariului net real, în principal pe fondul scăderii ratei anuale a inflației. Preocupantă a fost considerată mai cu seamă creșterea deosebit de alertă și în continuă accelerare a costului unitar cu forța de muncă – pe ansamblul economiei, dar mai ales în industrie.
S-a apreciat că, în contextul dat, presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat ar putea fi amplificate de decalajul în creștere dintre cererea și oferta de forță de muncă calificată, precum și de noile majorări acordate în sectorul public, în timp ce în sens opus sunt de așteptat să acționeze, cel puțin în anumite domenii, costurile mari ale firmelor, condițiile financiare înăsprite și slăbirea cererii pe plan intern și extern, precum și descreșterea relativ alertă a ratei inflației și perspectiva continuării scăderii acesteia.
Totodată, au fost reiterate potențialele implicații pe piața muncii decurgând din sistarea într-o perspectivă nu prea îndepărtată a măsurilor de sprijin guvernamental, precum și din nevoia de tehnologizare – de natură să afecteze viabilitatea unor afaceri -, alături de cele așteptate să vină din extinderea digitalizării și automatizării, dar și din recursul în creștere la angajați extracomunitari.
În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au stopat mișcarea descendentă la mijlocul lunii mai, în timp ce randamentele titlurilor de stat au continuat să se reducă gradual până spre finele lunii iunie, în condițiile creșterii atractivității relative a plasamentelor în lei, inclusiv pe fondul accelerării descreșterii ratei anuale inflației și al reconfirmării traiectoriei descendente anticipate a acesteia.
Totodată, s-a observat că rata de schimb leu/euro s-a repoziționat la mijlocul lunii mai și s-a menținut apoi la valori ușor superioare celor prevalente în semestrul I 2022, inclusiv în contextul revizuirii expectațiilor investitorilor privind perspectiva apropiată a conduitei politicii monetare a Fed. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat, de asemenea, o depreciere în luna mai, ce a fost însă recuperată în bună măsură în iunie, în condițiile în care moneda americană și-a reluat tendința de slăbire față de euro, pe fondul creșterii apetitului global pentru risc și al așteptărilor de înăsprire relativ mai pronunțată a politicii monetare de către BCE în perioada următoare.
Riscuri la adresa evoluției cursului de schimb al leului continuă totuși să vină din dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern, precum și din creșterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică și socială, au atenționat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influențele de sens opus decurgând din atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă națională, dar și din acțiunea unor factori sezonieri și conjuncturali, cu implicații inclusiv asupra așteptărilor privind evoluția cursului de schimb pe orizontul foarte scurt de timp.
În același timp, s-a remarcat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a reaccelerat ușor descreșterea în primele două luni din trimestrul II, ajungând la 7,8 la sută în mai, de la 10,2 la sută în martie, în condițiile în care ritmul componentei în lei a continuat să decelereze alert, iar dinamica celei în valută și-a stopat ascensiunea, consemnând scăderi succesive în aprilie și mai. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a temperat considerabil trendul descendent, reducându-se doar marginal, la 67,6 la sută în mai, de la 67,8 la sută în martie.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației va continua probabil să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din mai, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III, iar apoi la 7,1 la sută în decembrie 2023 și la 3,9 la sută la finele orizontului proiecției.
S-a observat că determinanții majori ai descreșterii viitoare a ratei anuale a inflației rămân factorii pe partea ofertei, în principal efectele de bază dezinflaționiste și ameliorarea funcționării lanțurilor globale de producție/aprovizionare, alături de amplele corecții descendente consemnate în ultimele trimestre de cotațiile unor mărfuri, mai ales ale energiei, țițeiului și materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării piețelor en-gros. Efectele de bază vor continua să se manifeste îndeosebi pe segmentul produselor energetice, precum și pe cel al alimentelor procesate, afectând astfel vizibil și dinamica inflației de bază în perioada următoare, în timp ce influențele descreșterii unor cotații sunt de așteptat să se transmită treptat, au remarcat membrii Consiliului.
Incertitudini și riscuri la adresa actualei perspective a inflației decurg totuși din reducerea suplimentară a livrărilor de țiței anunțată recent de către țările OPEC, dar și din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, au semnalat membrii Consiliului.
În același timp, s-a convenit că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai moderate și în atenuare mai pronunțată pe orizontul scurt de timp decât în prognoza precedentă, în condițiile în care noile evaluări indică o creștere economică mai modestă pe ansamblul trimestrelor II și III comparativ cu previziunile anterioare, după încetinirea peste așteptări a ritmului acesteia în trimestrul I. Evoluțiile fac probabile valori mai reduse și în descreștere mai rapidă ale excedentului de cerere agregată în perspectivă apropiată, față de cele evidențiate în prognoza din luna mai, au apreciat membrii Consiliului.
De asemenea, s-a observat că evoluțiile implică o creștere anuală mai temperată a PIB în acest interval decât s-a anticipat anterior, susținută și în trimestrul II în principal de consumul privat, dar într-o oarecare măsură și de formarea brută de capital fix, după cum sugerează cele mai recente date statistice. Din partea exportului net este însă posibil un impact contracționist, în condițiile în care scăderea relativ mai pronunțată de ritm consemnată din nou în aprilie de importurile de bunuri și servicii este atribuibilă prioritar ameliorării raportului de schimb, au susținut membrii Consiliului, remarcând și accentuarea pe acest fond, în prima lună din trimestrul II, a declinului deficitului comercial și al celui de cont curent față de perioada similară a anului anterior.
Totodată, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, decurg din prelungirea războiului din Ucraina și a sancțiunilor asociate, care ar putea exercita efecte adverse suplimentare asupra încrederii populației și investitorilor, precum și asupra veniturilor acestora, dar și asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În același timp, incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la datele privind execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, precum și la majorările salariale recente sau potențiale acordate în sectorul public, în actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global. Au fost evocate însă și procedura de deficit excesiv și angajamentele asumate în cadrul acesteia, de natură să reclame adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare consistente în vederea continuării consolidării bugetare conform calendarului stabilit.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat asupra importanței atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, dar sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan mondial.
S-a subliniat din nou că un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
