Membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de Administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de Administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de Administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de Administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu previziunile, coborând la nivelul de o cifră în luna iulie și ajungând la 9,43 la sută în august, de la 10,25 la sută în iunie. S-a observat că evoluția componentelor exogene ale IPC a redevenit marginal inflaționistă în acest interval, în condițiile în care reducerea peste așteptări a prețurilor LFO și noile descreșteri de dinamică consemnate de prețurile energiei au fost devansate ca impact de scumpirea combustibililor și de majorarea prețurilor medicamentelor.
În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea, coborând ușor sub nivelul prognozat, la 12,0 la sută în august, de la 13,5 la sută în iunie, în principal ca urmare a continuării decelerării alerte a creșterii prețurilor alimentelor procesate, dar și pe fondul temperării creșterilor de dinamică pe segmentul bunurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, au remarcat membrii Consiliului.
În urma analizei, s-a convenit că descreșterea ratei anuale a inflației de bază a avut ca determinanți majori efecte de bază dezinflaționiste, corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază implementată în august. Se evidențiază însă și o slăbire a transmiterii în prețurile de consum a costurilor mărite ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, precum și o atenuare a impactului inflaționist al importurilor, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.
În acest context a fost evocată și evoluția recentă a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă, a căror dinamică anuală a continuat să se reducă alert în iulie-august pe segmentul bunurilor de consum. În același timp, însă, s-a sesizat că așteptările inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici și-au stopat în august-septembrie declinul accentuat din precedentele două trimestre, consemnând chiar mici creșteri, iar cele pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut relativ stabile deasupra intervalului țintei, după scăderea consemnată în prima lună a trimestrului III. Totodată, puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să se redreseze în iunie-iulie, dar într-un ritm mult încetinit, corespunzător evoluției dinamicii anuale a salariului net real din acest interval, au semnalat unii membri ai Consiliului.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică și-a accelerat creșterea în trimestrul II la 0,9 la sută, de la 0,5 la sută în precedentele trei luni, depășind astfel așteptările, evoluție ce face probabilă întreruperea trendului de restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval.
În schimb, dinamica anuală a PIB a consemnat o nouă scădere semnificativă, inclusiv în raport cu previziunile, până la 1,1 la sută în trimestrul II, de la 2,4 la sută în primele trei luni ale anului. S-a observat, totodată, că descreșterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populației, în timp ce formarea brută de capital fix și-a reaccelerat creșterea anuală de două cifre, ca urmare a dinamizării construcțiilor inginerești, dar mai ales a achizițiilor de utilaje și echipamente. În același timp, exportul net și-a mărit impactul expansionist, în condițiile continuării majorării ecartului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, pe fondul intrării mai evidente în teritoriul negativ a celei din urmă. În aceste condiții, atât deficitul balanței comerciale, cât și cel de cont curent și-au prelungit declinul substanțial în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, au subliniat membrii Consiliului.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au remarcat că, potrivit noilor date și sondaje de specialitate, rata locurilor de muncă vacante a consemnat o scădere considerabilă în trimestrul II, după majorarea semnificativă din intervalul precedent, iar rata șomajului BIM a rămas constantă la 5,5 la sută până în luna iulie și s-a diminuat doar marginal în august. Totodată, efectivul salariaților din economie și-a încetinit creșterea lunară în iunie-iulie, în principal pe seama evoluțiilor din sectorul privat, iar intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redus vizibil în august-septembrie, de la valori apropiate maximelor istorice atinse anterior, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit în trimestrul III, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii.
S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal și-a încetinit creșterea pe ansamblul trimestrului II și în luna iulie, iar cea a costurilor unitare cu forța de muncă din industrie a înregistrat scăderi ușoare începând cu luna mai. Ea rămâne însă deosebit de înaltă și preocupantă din perspectiva evoluției inflației, au subliniat membrii Consiliului.
În același timp, s-a arătat că presiuni suplimentare asupra costurilor salariale din sectorul privat ar putea să genereze pe termen scurt majorarea nivelului salarizării minime și probabila eliminare a unor facilități fiscale, alături de persistența decalajului dintre cererea și oferta de forță de muncă, cel puțin pe anumite segmente, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii. În contrapondere vor acționa însă probabil costurile ridicate ale firmelor și condițiile financiare înăsprite, precum și trendul descendent al ratei inflației și recursul în creștere la angajați extracomunitari, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului. Totodată, este posibilă absorbirea, cel puțin parțială, în marjele de profit a creșterilor de costuri salariale unitare, după cum au început să procedeze recent unele companii, în contextul comportamentului mai precaut al consumatorilor, au susținut unii membri ai Consiliului.
În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au stopat mișcarea lent descendentă la mijlocul lunii august, în timp ce randamentele titlurilor de stat și-au prelungit ascensiunea – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, pe fondul așteptărilor investitorilor privind menținerea de către Fed a ratelor dobânzilor la niveluri mai ridicate pentru o perioadă mai îndelungată de timp, de natură să afecteze și apetitul global pentru risc.
În această conjunctură, precum și pe fondul scăderii neașteptat de ample a ratei dobânzii-cheie efectuate de Banca Națională a Poloniei, cursul de schimb leu/euro a urcat relativ abrupt în prima parte a lunii septembrie, similar ratelor de schimb ale monedelor din regiune, iar apoi a tins să se stabilizeze pe noul palier. În același timp, moneda națională a consemnat o depreciere notabilă față de dolarul SUA, în contextul trendului de întărire a acestuia pe piețele financiare internaționale, reflectând performanța superioară a economiei americane.
Riscurile la adresa evoluției cursului de schimb al leului rămân ridicate, au apreciat membrii Consiliului, făcând referiri atât la dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern și la incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, cât și la diferențialul diminuat al ratei dobânzii interne față de țări dezvoltate și la perspectiva conduitei politicii monetare a Fed și BCE.
În același timp, membrii Consiliului au observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să descrească în primele două luni ale trimestrului III, dar mai temperat, ajungând la
5,5 la sută în august, de la 6,4 la sută în iunie, în condițiile în care ritmul creditului în lei a scăzut doar marginal, iar decelerarea relativ alertă a creșterii componentei în valută a fost atenuată ca impact de efectul statistic al evoluției cursului de schimb leu/euro. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mai mărit ușor, la 68,2 la sută în august, de la 67,9 la sută în iunie.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din august, care anticipa coborârea acesteia la 7,5 la sută în decembrie 2023, la 4,4 la sută în decembrie 2024 și la 3,8 la sută la finele orizontului proiecției.
S-a sesizat că descreșterea așteptată a ratei anuale a inflației este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă efectelor de bază și ajustărilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, dar și recoltei bogate de legume-fructe pe plan intern, precum și plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, prezumată a fi prelungită cu încă trei luni. Efectele dezinflaționiste astfel exercitate vor fi receptate în principal pe segmentul energiei și pe cel al alimentelor – deopotrivă procesate și cu prețuri volatile –, afectând pe mai departe inclusiv dinamica inflației de bază, iar, în ansamblul lor, vor fi mai intense în perspectivă apropiată decât s-a previzionat anterior și contrabalansate doar în mică măsură de creșterea relativ mai pronunțată a dinamicii prețului combustibililor, pe fondul ascensiunii peste așteptări a cotației petrolului, au remarcat membrii Consiliului.
Dincolo de orizontul apropiat de timp, balanța riscurilor decurgând din acțiunea factorilor pe partea ofertei înclină însă evident în sens ascendent, dată fiind perspectiva majorării și introducerii în debutul anului viitor a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, al căror impact inflaționist, deși relativ modest și tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflației peste cea evidențiată în prognoza din luna august, situată încă considerabil deasupra intervalului țintei, au semnalat în mai multe intervenții membrii Consiliului. Influențe inflaționiste ar putea să vină pe termen scurt și din modificările de impozite directe și din eliminarea unor facilități fiscale recent aprobate, precum și din eventuala majorare succesivă a nivelului salarizării minime, de natură să afecteze costurile firmelor, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.
În același timp, s-a convenit că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai intense, dar în atenuare mai pronunțată pe orizontul apropiat de timp decât în prognoza precedentă, în condițiile în care noile evaluări indică o decelerare semnificativă a creșterii trimestriale a PIB în a doua parte a anului, inclusiv în raport cu previziunile, după avansul peste așteptări din trimestrul II. Evoluțiile implică o restrângere relativ mai alertă a excedentului de cerere agregată în semestrul II 2023 și revenirea acestuia la finele anului în linie cu prognoza din august, dar și o redresare a dinamicii anuale a PIB, de la nivelul scăzut atins în trimestrul II, au remarcat membrii Consiliului.
Totodată, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, formarea brută de capital fix a rămas probabil în trimestrul III principalul determinant al creșterii economice, iar un nou impact expansionist, chiar în creștere, este posibil din partea exportului net, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să-și mărească ecartul pozitiv față de cea a importurilor în prima lună a trimestrului III. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accentuat considerabil declinul în termeni anuali în iulie, în timp ce deficitul de cont curent și-a temperat semnificativ descreșterea față de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a înrăutățirii soldului balanței veniturilor primare, au constatat membrii Consiliului.
Dincolo de finele anului curent, incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și din pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în anul 2024, de natură să conducă la slăbirea și epuizarea mai rapidă a presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali și la revenirea mai devreme a ratei inflației în interiorul intervalului țintei comparativ cu previziunile din august, au arătat în mod repetat membrii Consiliului. În același timp, programul de ajustare fiscală va accentua corecția deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu implicații favorabile inclusiv asupra costurilor de finanțare a economiei și a comportamentului cursului de schimb al leului, au reiterat membrii Consiliului, evidențiind și relevanța acestui program din perspectiva procedurii de deficit excesiv și a angajamentelor asumate, dar și a condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE.
În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Totodată, au fost reliefate incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generate de războiul din Ucraina, precum și de performanțele sub așteptări ale economiilor europene din perioada recentă.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
