_________________

Ancuța-Carolina Stanciu
redactor-șef al FinancialIntelligence.ro

Datoria publică a României a crescut considerabil în ultimii ani, triplându-se după 2008, iar în acest an a trecut de 50% din PIB
Efectele creșterii datoriei publice: reducerea economisirii și creșterea costului finanțării externe

Datoria publică a României a crescut considerabil în ultimii ani, triplându-se după 2008, iar în acest an a trecut de 50% din PIB, inclusiv din cauza prefinanțării din componenta de împrumut a PNRR, care a influențat acest indicator. Totuși, datoria publică autohtonă este încă la o cotă rezonabilă în context UE, datoria publică a zonei euro fiind de circa 90% din PIB.

La începutul anului, analiștii CFA România estimau că datoria publică va ajunge la 52,5% din PIB în 12 luni. Potrivit lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, datoria publică, deși a depășit 50% din PIB, este cu 10 procente sub plafonul maxim. „Asta înseamnă că avem o marjă de 10 puncte procentuale până la sunetul de alarmă, când am putea ajunge la linia roșie, de 60%. Totuși, datoria publică e în creștere an de an. Dar nu stăm bine cu dinamica, care a ajuns la 50% din PIB. Nu cred că sunt șanse să se oprească repede”, a spus Adrian Vasilescu, pentru Europa Liberă.

Datoria publică a României a depășit, pe metodologie UE, pragul de 50% din PIB atât în ianuarie cât și în februarie 2022, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Legea responsabilității fiscal-bugetare spune că trecerea acestui prag obligă autoritățile să conceapă un plan de redresare fiscală.

Ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu, spune că, deocamdată, nu se are în vedere implementarea măsurilor de reducere a datoriei stipulate în Legea responsabilității fiscal-bugetare odată cu depășirea acestui prag, fiind încrezător că datoria publică va scădea sub 50% din PIB până la sfârșitul anului.

În actualele condiții macroeconomice, piețele financiare nebancare au un potențial mare de creștere și ar putea susține mai mult economia.

Dăianu: „Depășirea pragului de 50% a datoriei
publice raportată la PIB era inevitabilă”

Ministerul de Finanțe ar trebui să se concentreze pe construcția și execuția unui program de consolidare fiscal-bugetară, astfel încât să stabilizeze datoria publică, a anunțat, recent, la Profit TV, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

„Depășirea pragului de 50% a datoriei publice raportată la PIB era inevitabilă. Nu se putea altfel, în condițiile în care noi avem deficite foarte mari. Am avut nenorocirea pandemiei, acum avem criza energetică și un război care afectează întreaga lume. În asemenea circumstanțe este extrem de greu să ceri unui guvern să reducă deficitul bugetar în 2-3 ani într-un mod semnificativ (…) Nu faptul că datoria publică a depășit 50% este problema. Ce trebuie să ne intereseze pe toți este să reușim să stabilizăm datoria publică cât mai repede, nu la calendele grecești”, a spus Daniel Dăianu.

Ionuț Dumitru: „Orice punct procentual în plus la datoria publică a României adaugă 0,5 puncte procentuale din PIB la costul cu dobânzile”

Consolidarea fiscală a început, dar trebuie să conștientizăm cu toții că problema este încă nerezolvată, iar ajustarea deficitului bugetar doar pe partea de cheltuieli e o iluzie, a declarat, recent, economistul-șef al Raiffesen Bank, Ionuț Dumitru.

Orice punct procentual în plus la datoria publică a României adaugă
0,5 puncte procentuale din PIB la costul cu dobânzile, a declarat, recent, economistul-șef al Raiffesen Bank, Ionuț Dumitru, explicând: „Pe partea de cheltuieli, evident că având o anvelopă bugetară foarte mică, avem o problemă cu sustenabilitatea facturii sociale în cadrul bugetar pe care îl avem astăzi. Adică salariile și asistența socială «mănâncă» peste 90% din ceea ce bugetul are astăzi ca resurse din taxe și impozite. Or, lucrul acesta nu poate fi susținut «a la long». Să crezi că poți ajusta pe partea de cheltuieli foarte mult cred că iar e o iluzie și trebuie să ne gândim cum creștem acel 27% nu la standarde europene, dar măcar la un 32-33% din PIB, cât e media țărilor din jurul nostru, din Europa Centrală și de Est. Deficitul nostru bugetar este estimat, anul acesta, la 6,9% de către Comisia Europeană, cel mai înalt deficit din Europa, într-un mediu în care dobânzile peste tot în lume cresc. Orice punct procentual în plus la datoria publică ne adaugă 0,5 puncte procentuale din PIB la costul cu dobânda. Deci, spațiul fiscal ne este îngustat și de creșterea de dobânzi, a costurilor de finanțare care te obligă la o consolidare și mai accentuată”.

Nicu Marcu: Piețele financiare nebancare, potențial mare de creștere, în actualele condiții macroeconomice

Două dintre efectele cunoscute ale creșterii datoriei publice sunt reducerea economisirii și creșterea costului finanțării externe, având ca efect direct prezența mai pronunțată a statului pe piețele interne, de unde se finanțează și companiile private. O consecință pe care o resimțim deja în această perioadă este creșterea dobânzilor, deci un acces mai dificil la finanțările bancare.

Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, este de părere că, în actualele condiții macroeconomice, piața de capital ar putea fi o sursă de finanțare pentru mediul privat.

Domnia sa a precizat pentru jurnalul.ro: „Anul 2021 a venit cu noi recorduri pentru piața de capital, inclusiv în ceea ce privește numărul de listări. Peste 20 de companii au venit pe bursă doar anul trecut. România are încă foarte mult loc de creștere în această zonă. Interesul există, după cum ne arată numărul de companii nou listate, dar și datele aferente primelor trei luni din acest an. Valoarea tranzacțiilor la Bursa de Valori București a depășit 5 miliarde de lei (peste un miliard de euro) în primul trimestru al acestui an, dublu față de perioada similară a anului trecut, un record istoric”.

În ceea ce privește fondurile private de pensii, președintele Nicu Marcu spune că relația între acestea și bugetul statului este una directă, semnificativă și bidirecțională, dezvoltarea fondurilor însemnând în mod real și acces mai ridicat al statului la surse de finanțare: „La sfârșitul anului 2021, fondurile private de pensii (Pilonul II și Pilonul III) acumulau active totale de peste 92,5 miliarde de lei, adică peste 7,8% din PIB. Este o sumă semnificativă și nu trebuie uitat că cea mai mare parte a acesteia (în jur de 96%) o reprezintă activele fondurilor de pensii Pilon II, unde contribuția este obligatorie prin lege și va crește, așa cum s-a anunțat relativ recent, cu un punct procentual, până la 4,75% din salariul brut. Relația între stat și fonduri este însă una bidirecțională, pentru că, la rândul său, sistemul, adică cei aproximativ 7,8 milioane de contribuabili participanți, ajută bugetul să se finanțeze, în condițiile în care circa 60% din active sunt investite în titluri de stat. Amintesc aici că ASF a eliminat, prin derogare de la lege, limita maximă de 70% pentru deținerile de titluri de stat ale fondurilor. Este un sprijin atât pentru administratori, care pot merge într-o măsură mai importantă către active mai sigure în perioade cu volatilitate mare, cât și pentru bugetul statului”.

După criza financiară din 2008-2012, s-au instituit mai multe mecanisme menite să protejeze piețele financiare nebancare. „România a adoptat deja o serie de măsuri menite să protejeze piețele amintite în eventualitatea unei noi crize și își actualizează legislația concomitent cu celelalte țări membre. Iar crearea uniunii piețelor de capital este doar unul dintre proiectele mari la care România participă”, a mai afirmat președintele ASF, pentru Jurnalul.

Eugen Rădulescu, BNR: România are cel mai mare cost al îndatorării publice din Uniunea Europeană

România are cel mai mare cost al îndatorării publice din Uniunea Europeană, precum și o expunere foarte mare a sectorului bancar față de administrația publică, a declarat recent șeful Direcției stabilitate financiară din Banca Națională a României (BNR), Eugen Rădulescu.

„Avem problema reinflamării inflației. Aici, Slavă Domnului, nu mai suntem singuri. Am ajuns la două cifre, ceea ce speram să nu se mai întâmple vreodată, dar toată Uniunea Europeană este pe aici. Avem cel mai înalt cost al îndatorării publice. Rata dobânzii pe termen lung, care este criteriu de Maastricht, este la noi de peste 5%, în timp ce Bulgaria ar 0,31, Cehia 2,53, Polonia 3,03 și Ungaria 4,05. Noi suntem mai sus decât toate aceste țări. De ce? Pentru că avem cele două deficite gemene care vor apăsa din ce în ce mai greu asupra costului îndatorării României. În același timp, avem o expunere foarte mare a sectorului bancar față de administrația publică. Suntem singura țară unde în ultimii ani continuă să crească această pondere. Am ajuns la peste 25% în decembrie, anul trecut. Celelalte țări care au niveluri relativ mai scăzute totuși înregistrează o tendință de scădere a expunerii sectorului bancar față de sectorul public. Principalul risc este că, pe măsură ce dobânzile vor crește și dobânzile vor crește, băncile să înregistreze pierderi care să le facă și mai reticente în a finanța deficitul public”, a spus Eugen Rădulescu.

Mircea Coșea: Datoria publică penalizează cetățenii obișnuiți, nu pe cei care au creat împrumuturile

Cei care ar urma să fie penalizați de creșterea datoriei publice la peste 50% din PIB, adică a măsurilor pe care trebuie să le ia guvernul conform Legii responsabilității fiscale, sunt cetățenii, a declarat, recent, profesorul Mircea Coșea, pentru Hotnews. „În momentul în care ajungi la o asemenea situație (de creștere a datoriei publice la peste 50% din PIB – n.r.), ar trebui ca cei care au dus la această situație să răspundă într-o formă sau alta”, a spus el, pentru HotNews.ro.

Profesorul Coșea a spus: „Noi nu avem niciun fel de informație în legătură cu modul în care au crescut aceste datorii publice pe timpul guvernării Orban-Cîțu. Am văzut o creștere nemaiîntâlnită în România la niște costuri și nu avem niciun fel de informații cu privire la modul în care s-au folosit banii. Atunci sigur că ar trebui să existe o responsabilitate, dar nu există”.

Mircea Coșea spune că trebuie făcut un plan de austeritate pentru stoparea cheltuielilor și datoriilor. Potrivit domniei sale, este posibil ca salariile și pensiile să fie înghețate pe anumită perioadă, iar generațiile viitoare vor plăti împrumuturile de acum.

La începutul anului, Mircea Coșea susținea că România ar trebui să se ferească „extraordinar de mult” să depășească limita de 50% în privința datoriei publice. În opinia profesorului Coșea, România nu ar fi trebuit să depășească 50% pentru că asta este limita capacității ei de rambursare.

OCDE: În absența consolidării fiscale, datoria publică ar urma să crească la niveluri nesustenabile în următoarele decenii

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat României reîncadrarea finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă, avertizând că, în absența consolidării fiscale, datoria publică ar urma să crească la niveluri nesustenabile în următoarele decenii.

„Deși încă moderată, datoria publică a crescut rapid de la criza financiară globală. Măsurile fiscale de sprijin din timpul pandemiei au contribuit la sporirea gradului de îndatorare publică, dar evoluția a fost cauzată, parțial, și de măsurile expansioniste din trecut, inclusiv reforma pensiilor din 2019. Conform Planului Național de Redresare și Reziliență, autoritățile române au început o nouă reformă a sistemului de pensii. Fără reformă, creșterea costurilor îmbătrânirii populației ar putea determina ca nivelul datoriei publice să depășească 100% din PIB până în 2040, dacă creșterea acestor costuri nu este compensată de măsuri de consolidare”, avertizează OCDE.

Menținerea datoriei la un nivel prudent este crucială pentru reziliența economiilor care recuperează decalajele, expuse la riscurile financiare globale. Aproximativ jumătate din datoria publică este denominată în valută, și 40% este deținută de nonrezidenți, expunând România la șocurile adverse, în special în contextul sporirii instabilității pe piețele financiare. De departe costurile de împrumut ale României sunt cele mai ridicate din UE, din cauza primei de risc peste medie a țării, ceea ce reflectă percepția investitorilor privind situația fiscală a României în raport cu alte țări din Europa, apreciază instituția.

„Stabilizarea nivelului datoriei publice ca procent din PIB va necesita eforturi semnificative de consolidare. Guvernul intenționează o reducere progresivă a deficitului fiscal la 2,9% din PIB până în 2024, dar încă nu au fost clar identificate măsurile compensatorii. Consolidarea ar trebui să înceapă cu seriozitate din 2022, dacă redresarea va fi atât de solidă cum se estimează. Măsurile care stimulează potențialul de creștere pot atenua presiunile fiscale. În special, creșterea participării pe piața forței de muncă și reducerea muncii la negru pot extinde semnificativ baza impozabilă. În paralel, România are spațiu masiv de manevră pentru îmbunătățirea veniturilor și eficientizarea cheltuielilor. Acestea pot fi realizate prin revizuirea sistemului de pensii, sporirea gradului de respectare a obligațiilor fiscale, în timp ce impozitele vor produce denaturări mai mici. Reformele fiscale pot ajuta la reechilibrarea cheltuielilor, spre măsuri de sprijinire a creșterii, în timp ce este redus deficitul”, consideră OCDE.

* Legea responsabilității fiscal-bugetare – limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:

1. Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

2. Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut; b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public; c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

3. Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut: a) se aplică prevederile pct. 2; b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public; c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut: a) se aplică prevederile pct. 3; b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10; c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

5. Prevederile pct. 2, 3 și pct. 4 lit. a) nu se aplică în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.

Ministerul Finanțelor a anunțat recent măsurile pe care intenționează să le ia pentru a limita nivelul datoriei.

– Intensificarea investițiilor publice în anul 2022, acestea fiind estimate să ajungă la 7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ 5% în 2021. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor produselor energetice, blocajele pe lanțurile de aprovizionare, înăsprirea condițiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de coeziune
2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de
31,35 miliarde euro, iar prin mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 29,2 miliarde euro.

– Implementarea PNRR va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde.

– Guvernul a prioritizat o serie de proiecte investiționale, în funcție de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de finanțat ar urma să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (cca 7%). 

Articol preluat de pe Financial Intelligence

DISTRIBUIȚI