Proiectul euro digital: o „conspirație” la lumina zilei ce avansează prudent

Date:

 de Cristian Bichi
Consilier guvernator, Cancelaria BNR

Banca Centrală Europeană a publicat recent un al treilea raport privind euro digital. Documentul, ce creează condiții pentru închiderea fazei de investigație a proiectului privind noua monedă digitală, aduce la cunoștința publicului progresele înregistrate în proiectarea acesteia și pașii ce urmează. Deși raportul abordează doar câteva opțiuni tehnice, fiind în completarea altor două documente anterioare, el permite identificarea de răspunsuri la afirmații cu iz conspiraționist privind euro digital.

 

Moneda euro digitală: o conspirație sau un proiect ce ține cont de realități și se desfășoară transparent?

Posibila introducere a euro digital este prezentată în unele mijloace de informare în masă drept o conspirație, ce are în vedere să atenteze la proprietatea și viața privată a cetățenilor. În rândurile imediat următoare vom investiga dacă introducerea unei monede digitale de bancă centrală (CBDC) pentru zona euro reprezintă o conspirație, urmând a reveni spre finalul textului, după prezentarea conținutului raportului, cu un punct de vedere privind așa-zisele obiectivele malefice ale acesteia.

Potrivit DEX, conspirația este o uneltire secretă și ilegală, îndreptată împotriva statului și ordinii publice. În cazul activităților legate de euro digital întreprinse până în prezent nu pot fi identificate însă astfel de caracteristici. Analiza preliminară efectuată de către Eurosistem [1]și Comisia Europeană a unei game largi de probleme de natură juridică, tehnică și de politică economică ce țin de o eventuală lansare a unei CBDC în zona euro, se realizează la vedere, cu consultarea părților interesate (inclusiv legiuitorii europeni) și cu informare publică periodică asupra opțiunilor alese.

Proiectul euro digital nu este rezultatul deciziei unui grup restrâns de conjurați. El reprezintă o reacție a unor instituții europene și naționale față de evoluții economice și geopolitice evidente:

  • reducerea utilizării bancnotelor euro în plățile de retail ca urmare a revoluției digitale, fenomen ce va câștiga teren suplimentar în anii următori;
  • inițiative de introducere de CBDC de către mari puteri economice ale lumii (de ex. China, India, SUA), ce pun în discuție viitorul rol (internațional) al monedei europene;
  • dominanța furnizorilor străini (firme americane) în tranzacții de plăți, ceea ce ridică problema autonomiei strategice europene în domeniu;
  • erodarea continuă a rolului euro, ca monedă publică, datorită dezvoltării (necontrolate) a criptoactivelor, care de la un anumit punct va avea impact negativ asupra conducerii politicii monetare și menținerii stabilității financiare în statele zonei euro.

 

Colaborarea cu toate părțile interesate:
un element cheie pentru succesul euro digital

Introducerea unei CBDC poate influența puternic, atât pozitiv, cât și negativ, mediul economic și social al unei țări. De aceea, proiectarea și lansarea sa trebuie făcută numai pe baza analizei temeinice a opțiunilor și cu angajarea eforturilor unei game cât mai largi de actori, inclusiv sectorul privat și legiuitorii.

BCE a subliniat în numeroase rânduri că dezvoltarea euro digital trebuie realizată prudent și cu implicarea tuturor persoanelor interesate („stakeholders”). În domeniul respectiv, Eurosistemul colaborează intens cu Comisia Europeană, cu miniștrii de finanțe din zona euro și cu legiuitorii europeni (Parlamentul European și Consiliul UE). De asemenea, așa cum subliniază raportul Eurosistemului, un dialog regulat despre euro digital are loc cu participanții de piață prin European Retail Payments Board (ERPB). Astfel, toate părțile de piață, inclusiv băncile, furnizorii de servicii de plăți (PSPs), consumatorii și comercianții pot să-și exprime opiniile despre opțiunile tehnice și de distribuție identificate de Eurosistem.

Raportul subliniază că în trimestrul al doilea al anului 2023, Comisia Europeană va propune o reglementare pentru introducerea unui euro digital. Reglementarea va fi dezbătută de către legiuitorii europeni, iar Eurosistemul va modifica proiectul euro digital în funcție de rezultatul deliberărilor legislative. În același timp, BCE și băncile centrale naționale din zona euro vor trebui să înainteze cu proiectul pentru „a fi gata să emită euro digital la timp odată ce actul legal a fost adoptat, dacă Consiliul Guvernatorilor va decide să treacă la emitere în viitor”.

 

Ce elemente noi aduce cel de al treilea raport?

Raportul prezintă viziunea Eurosistemului privind aspectele de mai jos:

  • accesul la euro digital: Eurosistemul propune ca într-o fază inițială accesul la noua monedă digitală europeană să fie acordat rezidenților, comercianților și guvernelor din zona euro. Cetățenii din zona euro nerezidenți vor putea avea acces, cu condiția să aibă un cont deschis la un furnizor de servicii de plăți din zona euro. Accesul pentru consumatorii din Spațiul Economic European și țări terțe selectate ar putea fi acordat cu ocazia unor emisiuni ulterioare. Comercianții din zona noneuro vor putea accepta euro digital, dar toate sumele primite vor trebui transformate imediat în monedă privată (dețineri clasice de euro în conturi bancare la bănci comerciale) prin intermediul unui furnizor de servicii de plăți din cadrul zonei euro;
  • deținerile de euro digital: persoanele fizice din Euroland vor avea dreptul la dețineri de euro digital ce vor fi supuse unor limite uniforme[2], care să acopere plățile zilnice ale acestora. În primele faze, nu se va permite comercianților și guvernelor să mențină solduri în euro digital. Deținerile acestor ultime persoane în noua monedă digitală publică vor avea limite zero, ce vor putea fi depășite, din motive tehnice, numai pentru câteva secunde, pentru a permite aplicarea mecanismelor cunoscute sub denumirea de „cascadă” și de „cascadă inversă”. În primul caz, atunci când se va primi o plată în euro digital, lichiditatea în exces va fi transferată în mod automat într-un alt cont de monedă privată ales de utilizator. În cel de al doilea caz, ce presupune o ieșire de fonduri în euro digital, lichiditatea necesară va fi atrasă dintr-un cont asociat de monedă privată. În acest fel, mecanismele descrise mai sus vor asigura intrări și ieșiri line de fonduri pentru derularea plăților în ambele sensuri.
  • activitățile de identificare și autorizare necesare pentru deschiderea de conturi denominate în euro digital pentru utilizatorii finali („on-boarding”): pentru acest set de acțiuni, instituțiile financiare vor urma procedurile deja stabilite pentru deschiderea conturilor de plăți pentru clienții lor.
  • aspecte privind distribuția euro digital: Eurosistemul va emite euro digital, dar distribuția acestui tip de monedă va fi asigurată de furnizori de servicii de plăți („payment services providers”- PSPs), așa cum sunt definiți aceștia în Directiva privind Serviciile de Plată (PSD2)[3]. Furnizorii respectivi vor trebui să îndeplinească o serie de condiții pentru a avea acces la schema de distribuire, pentru a se obține încredințarea că distribuția euro digital se va face de către intermediari financiari apți pentru aceasta și care vor facilita îndeplinirea obiectivelor de politică legate de noua monedă digitală. Utilizatorii finali vor fi în măsură să acceseze și să utilizeze euro digital fie prin aplicațiile existente de plăți/banking „on-line” ale PSP (abordare integrată), fie printr-o aplicație oferită de Eurosistem. Ultima aplicație va reprezenta un punct de intrare armonizat pentru funcționalități de plăți de bază, ce va asigura doar conectarea cu sistemele furnizorilor de servicii de plăți.
  • servicii și funcționalități în euro digital: Eurosistemul prevede că PSP vor putea asigura servicii de bază, opționale și cu valoare adăugată pentru utilizatorii finali. Serviciile de bază, cum ar fi deschiderea/închiderea unui cont de euro digital, funcționalități de identificare și autorizare a utilizatorilor la deschiderea de conturi, funcționalități de asigurare a intrărilor și ieșirilor de fonduri în/din conturi, atât în mediu „on-line” sau „off-line”, vor fi obligatorii pentru instituțiile distribuitoare de euro digital. Plecând de la serviciile de bază, instituțiile vor putea oferi în mod voluntar servicii adiționale (de ex. plăți periodice) și servicii cu valoare adăugată (de ex. plăți condiționate).
  • plăți transfrontaliere: prioritatea Eurosistemului este asigurarea la timp a unei monede digitale publice pentru zona euro. Dacă aceasta va fi introdusă cu succes în spațiul geografic respectiv, se va putea trece la stabilirea interoperabilității între euro digital și un alt sistem de monedă digitală de bancă centrală (CBDC) din altă jurisdicție, în condițiile existenței unor interese reciproce.

 

Pașii următori

Opțiunile de proiectare pentru euro digital aprobate de Consiliul Guvernatorilor BCE și prezentate în ultimul raport permit ca faza de investigare să se apropie de final. Pe baza ultimelor opțiuni și a celor din rapoartele precedente, Eurosistemul va pregăti un concept cuprinzător pentru euro digital ce va fi discutat cu părțile interesate în perioada următoare, pentru imputuri suplimentare. Consiliul Guvernatorilor va evalua rezultatul fazei de investigare în toamna acestui an și va decide dacă va lansa sau nu faza următoare a proiectului („faza de realizare”)[4].

 

Euro digital, dreptul la viață privată și moneda programabilă

Trecerea în revistă a progreselor în proiectarea euro digital înregistrate în ultimele luni, reliefate în paragrafele anterioare, ne permite să oferim, acum, răspunsuri la câteva teorii ale conspirației avansate în legătură cu noua monedă digitală europeană.

  • protecția vieții private

În opoziție cu ceea ce afirmă unele persoane, băncile/intermediarii financiari nu vor dispare ca urmare a eventualei implementări a euro digital și datele clienților nu vor fi centralizate la nivelul Eurosistemului. După cum se specifică în raport, distribuirea monedei digitale emise de Eurosistem va fi asigurată de către intermediari financiari (în principal, bănci), aceștia urmând a se ocupa de activitățile de identificare și autorizare a clienților atunci când vor deschide conturi acestora în moneda publică. Eurosistemul va oferi numai servicii de decontare, dar nu va avea acces la date personale și nici nu va gestiona conturile denominate în euro digital ale clienților. Datele personale și cele privind tranzacțiile în noua monedă digitală vor fi accesibile numai intermediarilor financiari pentru a fi respectate cerințe legale deja impuse acestora (de ex. cele ce țin de prevenirea spălării banilor/finanțării terorismului sau a evaziunii fiscale). În aceste condiții, Eurosistemul nu are cum să fie acuzat că dorește să impună euro digital ca un instrument de control totalitar, așa cum se afirma într-un ziar financiar autohton în urmă cu numai câteva zile. Mai mult, nu trebuie uitat că BCE a propus ca legiuitorii europeni să fie aceia care vor decide unde va fi stabilit echilibrul între apărarea vieții private a cetățenilor și celelalte obiective de politică publică. Altfel spus, Parlamentul European (ce reprezintă cetățenii europeni) și Consiliul UE (ce reprezintă statele membre) vor fi entitățile care vor decide dacă nivelul protecției vieții private va fi ridicat mai sus decât este cazul în prezent, Eurosistemul analizând scenarii alternative în acest sens pentru tranzacții selectate (plăți cu valori reduse, plăți „off-line”).

  • plăți programabile/condiționate versus monedă programabilă

Raportul consideră că furnizorii de servicii de plăți sunt ideal plasați ca plecând de la materia brută „euro digital” să dezvolte servicii cu valoare adăugată, cum ar fi plăți condiționate. Astfel de tranzacții, ce se execută automat atunci când condiții prestabilite sunt îndeplinite, nu reprezintă nimic nou sub soare, ele fiind utilizate și în prezent în multe țări. Teoriile conspiraționiste pun însă semnul egal între plățile condiționate, cunoscute și sub denumirea de plăți programabile, și moneda programabilă. Acest din urmă concept ar însemna că un euro digital ar putea fi folosit numai pentru a cumpăra anumite bunuri și servicii sau că achizițiile respective s-ar putea face doar într-o anumită perioadă de timp și într-un spațiu geografic limitat (condițiile nu sunt stabilite de deținătorul de euro digital, ci de alte persoane). Raportul ține să sublinieze că „moneda programabilă contrazice principiile directoare ale euro digital stabilite de Consiliul Guvernatorilor, întrucât convertibilitatea la paritate cu alte forme de monedă nu ar putea fi garantată” Prin urmare, documentul în cauză statuează că euro digital nu va fi niciodată monedă programabilă[5].

 

Concluzii

Eurosistemul are un rol important în proiectul privind euro digital, pentru ca este vorba de o monedă digitală de bancă centrală, altfel spus de o creanță asupra sa, ce se va reflecta în pasivul bilanțului său. Dar BCE și băncile centrale naționale din zona euro nu sunt singurele entități cu putere de decizie în domeniu, forma finală a euro digital urmând a depinde și de propunerile legiuitorilor europeni ce vor rezulta din dezbaterea așteptatei reglementări a Comisiei Europene, care va propune baza legală pentru noua monedă. Trebuie însă precizat că la nivelul instituțiilor și statelor membre ale UE este conturată puternic ideea că euro digital trebuie să ofere asigurarea că vor exista beneficii pentru consumatori, firme și economiile naționale în ansamblul lor, că viața privată va fi garantată, că vor fi respectate cerințele legale privind prevenirea spălării banilor, a evaziunii fiscale și pentru aplicarea sancțiunilor, că vor exista garanții pentru asigurarea stabilității financiare și că moneda nu va fi programabilă. În aceste condiții, teorii conspiraționiste de genul celor amintite în prezenta opinie cu greu ar mai trebui să-și croiască drum.

PS: Afirmațiile alarmiste că moneda euro în formă fizică va dispărea chiar din acest an nu au niciun temei: noua monedă digitală este proiectată să completeze și nu să substituie numerarul (cash) în euro. Să mai reținem că o decizie finală privind emiterea euro digital nu a fost luată încă.

 


[1] Eurosistemul se compune din Banca Centrală Europeană ( BCE) și băncile centrale naționale (BCN) din zona euro. Eurosistemul nu are personalitate juridică fiind reprezentat de BCE.

[2] Principalul motiv pentru care se propune recurgerea la limite asupra deținerilor în euro digital este dorința de a se reduce dezintermedierea financiară și riscurile asupra stabilității financiare. Limita enunțată în prezent este de 3.000 de euro.

[3] În această categorie intră instituțiile de credit, instituțiile de monedă electronică și instituțiile de plată.

[4] Faza de realizare nu obligă Eurosistemul să treacă la punerea în circulație a euro digital.

[5] Euro digital trebuie să îndeplinească toate atributele unei monede. Dacă ar exista limitări în timp și spațiu aplicabile acestuia, euro digital nu ar fi monedă, ci voucher.

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Energy Policy Group și WWF-România anunță lansarea oficială a proiectului RENewLand

Energy Policy Group (EPG) și WWF-România (Fondul Mondial pentru...

Locuri de muncă vacante

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov anunță...