Sistemul bancar românesc și-a demonstrat stabilitatea structurală și pe parcursul anului 2015, prin menținerea la nivel adecvat a indicatorilor de solvabilitate și lichiditate. S-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește optimizarea calității portofoliului de active, dar și privind profitabilitatea. Aproximativ 90,2% din activele sistemului bancar (aproximativ 84 miliarde euro) sunt deținute de instituții cu capital străin, potrivit datelor BNR la luna iunie 2016. Riscurile implicate în procesul de conturare, transpunere și respectare a reglementărilor post criză constau în posibilitatea restrângerii expunerii instituțiilor de credit cu capital străin.
Sistemul bancar este marcat de o perioadă în care fuziunile și achizițiile vor conduce la o mai mare concentrare, numărul instituțiilor de credit în sistemul bancar românesc fiind de 37 în prezent, față de 43 de bănci înainte de criză. Structura sectorului bancar românesc la finele anului 2015 include două bănci cu capital integral sau majoritar de stat, patru instituții de credit cu capital majoritar privat autohton, 23 de bănci cu capital majoritar străin și șapte sucursale ale unor bănci străine. Din punct de vedere al originii acționarilor în funcție de active, băncile cu capital austriac dețin o cotă de piață de 33,3%, urmate de băncile cu capital francez cu 13,5% și grecesc cu 10,6%, potrivit datelor BNR la finele anului 2015.
Grupa băncilor cu active de peste 5% în volumul total al activelor sistemului deținea o pondere de 71,3% la finele anului 2015, în creștere cu 4,3 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2014, în timp ce grupa băncilor de mărime mijlocie (cu active cuprinse între 1% și 5%) deținea 22,4% (în scădere cu 3,9 puncte procentuale față de decembrie 2014), iar cea a băncilor cu active sub 1% avea o pondere de 6,3%, potrivit Raportului Băncii Naționale a României. Datele BNR arată că volumul capitalului social aferent sectorului bancar românesc era la 31 decembrie 2015 de 25,14 miliarde lei.
Sistemul bancar românesc și-a demonstrat stabilitatea structurală fiind, de altfel, printre puținele sectoare bancare din Uniunea Europeană care nu a avut nevoie pe perioada crizei de sprijin din partea statului. Indicatorii de prudență bancară s-au menținut la valori adecvate, semnificativ peste pragurile minime reglementate. Rata de solvabilitate s-a menținut la un nivel ridicat, de 19,10% în iunie 2016, în condițiile în care pragul minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR este de 8%.
Curățarea bilanțurilor și schimbarea metodologiei de calcul a creditelor neperformante au condus la reducerea la jumătate a ponderii creditelor neperformante, rata NPL fiind de 11,30% în iunie 2016. Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României, inclusiv prin demersuri pentru întărirea disciplinei financiare. În România, băncile asigură aproximativ 90% din finanțarea economiei. La nivel european, băncile reprezintă aproximativ 85% din întregul sistem financiar din UE. În SUA, companiile se finanțează prin credit bancar în proporție de doar 20%.
Asociația Română a Băncilor consideră că ar trebui evitată orice nouă propunere legislativă și corectate legile existente care afectează disciplina de creditare și unde aplicabilitatea legii depinde de buna credință, mai ales acum când economia are nevoie de stabilitatea sistemului bancar și de resurse pentru creditare. Raportul credite/depozite se situa la 83,66% la finele lunii iunie 2016.