Semne bune Anul Nou are

Date:

_________________

Andrei Rădulescu
Director analiză macroeconomică Banca Transilvania

Indicatorii macroeconomici comunicați în România la cumpăna dintre ani (final de 2021 și început de 2022) au consemnat evoluții favorabile, care exprimă perspective pozitive pentru dinamica economiei în trimestrele următoare.

Se evidențiază ameliorarea semnificativă a încrederii în economia națională în ultima lună din 2021, conform indicatorului calculat de Comisia Europeană și comunicat pe 7 ianuarie: creștere cu un ritm lunar de 2,8 puncte la 102,3 puncte, nivelul maxim din iulie, după cum se poate observa în graficul alăturat.

Graficul 1. Evoluție indicator încredere în economia României (puncte)

Sursa: Comisia Europeană

Această evoluție a fost determinată de temperarea în intensitate a crizei sanitare și de terminarea tensiunilor politice prin formarea unui nou guvern.


Se notează ameliorarea indicatorului de încredere din sectorul de servicii (cel mai afectat de incidența pandemiei și restricțiile implementate) – indicatorul în urcare cu 2,9 puncte lună/lună la 7 puncte, maximul din august, evoluție determinată de temperarea crizei sanitare.


Totodată, indicatorul de încredere în construcțiile din România a crescut semnificativ în decembrie, cu un ritm lunar de 4,6 puncte la -4,7 puncte, maximul din aprilie, evoluție influențată de perspectivele favorabile pentru implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența crizei sanitare (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027). De altfel, în luna decembrie România a primit prima tranșă din PNRR.
De asemenea, indicatorul de încredere în comerțul cu amănuntul a urcat cu 1,7 puncte lună/lună la 5,2 puncte în decembrie România (maximul din septembrie), evoluție superioară celei consemnate în Zona Euro (indicator în scădere cu 2,6 puncte lună/lună la 1,1 puncte, minimul din mai) (pe fondul intensificării crizei sanitare).


Nu în ultimul rând, indicatorul de încredere în industrie a crescut pentru a doua lună consecutiv în decembrie, cu un ritm lunar de 1 puncte la -0,3 puncte, cel mai ridicat nivel din luna august.


Ameliorarea semnificativă a indicatorilor de încredere în luna decembrie exprimă premise pozitive pentru dinamica economiei interne din trimestrele următoare, susținute de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și de implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027).

În scenariul macroeconomic central al BT previzionăm creșterea economiei cu ritmuri anuale de 5,2% în 2022 și 4,9% în 2023.
Pe de altă parte, din perspectiva termenului mediu ne așteptăm la intensificarea procesului de convergență a României spre nivelul din Polonia, cu posibilitatea ca PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare să depășească nivelul polonez până la jumătatea acestui deceniu.

Subliniem faptul că Polonia și România s-au confruntat în ultimul secol cu provocări economice și istorice similare, evoluțiile din cele două țări fiind deseori analizate comparativ de specialiști.

Graficul 2. Contribuție factori de producție la dinamica anuală a PIB potențial în Polonia

Sursa: estimări econometrice ale autorului, utilizând baza de date Eurostat

Graficul 3. Contribuție factori de producție la dinamica anuală a PIB potențial în România

Sursa: estimări econometrice ale autorului, utilizând baza de date Eurostat

În prezent Polonia și România reprezintă primele două economii din Europa Centrală și de Est, cu niveluri ale PIB-ului nominal din anul pandemic 2020 de 0,5 trilioane EUR, respectiv 0,2 trilioane EUR.
Dacă luăm în considerare datele Fondului Monetar Internațional (FMI) în perioada 1980-1990 nivelul de dezvoltare din România a fost superior celui din Polonia.

Situația s-a schimbat ulterior, îndeosebi ca urmare a divergențelor din perspectiva implementării reformelor, diferența de dezvoltare dintre Polonia și România atingând niveluri record la finalul anilor 1990 și începutul anilor 2000.

Atragem atenția cu privire la faptul că distanța de dezvoltare dintre cele două economii (Polonia și România) s-a ajustat semnificativ în cadrul ciclului economic post criză: astfel, în 2019 (ultimul an al acelui ciclu) PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare ca procent din media UE se situa la 75,7% în Polonia, respectiv la 72% în România.

Această convergență puternică a nivelului de dezvoltare din România spre nivelul din Polonia în ultimul deceniu a fost determinată de factori structurali, după cum rezultă din aplicarea funcției de producție Cobb-Douglas (utilizând datele Eurostat până la momentul 2020 și previziunile BT și ale Comisiei Europene pentru perioada 2021-2023), rezultatele estimărilor fiind reprezentate în graficele următoare.

Subliniem faptul că în ambele economii am asistat la ameliorarea semnificativă a structurii contribuției factorilor de producție la dinamica anuală a PIB potențial în cadrului ciclului economic postcriză, evidențiindu-se dinamica componentei productivitate multifactorială, după cum se poate observa în graficele alăturate.

Creșterea semnificativă a contribuției productivității multifactoriale la ritmul anual al PIB potențial a fost determinată, în principal, de evoluțiile din sectorul privat, orientat spre eficiență și încorporarea progresului tehnologic, inclusiv a roadelor Revoluției Digitale. Subliniem faptul că în prezent sectorul privat din aceste economii este competitiv, atât pe plan european, cât și mondial.

Totodată, din analiză rezultă faptul că niciodată în trecut contribuția factorului capital și contribuția productivității multifactoriale la ritmul anual al PIB potențial nu a fost la fel de echilibrată ca în prezent, atât în Polonia, cât și în România.

Analiza econometrică exprimă că România a realizat o puternică convergență spre nivelul din Polonia din perspectiva ritmului anual al PIB potențial din 2010 până în 2019, aspect evidențiat în graficul alăturat.

Graficul 4. Dinamica PIB potențial (an/an)

Sursa: estimări econometrice ale autorului, utilizând baza de date Eurostat

Această convergență a fost determinată, în principal, de evoluțiile la nivelul dimensiunii factorilor muncă și productivitate multifactorială, după cum se poate observa în graficele de alături.


Conform analizei elaborate ritmul anual al PIB potențial din România a depășit nivelul din Polonia în 2020, evoluție determinată de dinamica factorului capital.

Pentru perioada 2021-2023 ne așteptăm la intensificarea convergenței României spre nivelul din Polonia, printr-o evoluție mai puternică a ritmului potențial de creștere, susținut, în principal, de contribuția componentelor capital și muncă.

La finalul acestei analize atragem atenția cu privire la faptul că România poate depăși Polonia din perspectiva PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare până la jumătatea acestui deceniu, scenariu condiționat de accelerarea reformelor, digitalizarea sectorului public și atenție mai ridicată acordată investițiilor în cercetare-dezvoltare.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea unei noi game de PC-uri Maguay

Compania Maguay, caracterizată drept „cea mai veche companie...

Ziua Silvicultorului, marcată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația...

CCIR și Romanian Board of Trade Toronto susțin parteneriatul economic România-Canada

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

MET România, 15 ani de activitate pe piața locală de energie

Compania MET România, parte a grupului elvețian MET,...