Werner Hoyer spune mai mult…

Date:

În această ediție a Say More, PS discută cu Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții.

Project Syndicate: În aprilie, dumneavoastră și Josep Borrell ați susținut că războiul din Ucraina ar trebui să accelereze progresul în domeniul decarbonizării, care este acum un „imperativ strategic”. Dar războiul are și efectul de a complica eforturile de decarbonizare. Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru a pune capăt dependenței de energia rusească, REPowerEU, include investiții de miliarde de euro pentru importul de gaze naturale lichefiate (GNL) și gaze de conducte. Criticii avertizează că un val incipient de proiecte de infrastructură pentru combustibili fosili ar putea avea un efect de blocare. Ce se poate face pentru ca acceptarea pe termen scurt a surselor alternative de combustibili fosili să nu se transforme în dependență pe termen lung?

Werner Hoyer: Cred că riscăm să facem confuzie între două probleme diferite aici. Da, acest război oribil și reducerea bruscă a cantității de gaz rusesc furnizată înseamnă că sunt necesare măsuri de urgență, pentru a ne asigura că luminile noastre nu se sting, că vom putea să ne păstrăm casele calde pe perioada iernii și că vom evita o criză economică. Noi proiecte de infrastructură pentru diversificarea aprovizionării cu gaze a Europei sunt inevitabile.

Însă, deși astfel de proiecte vor fi necesare, acestea vor fi doar o soluție temporară. Nu trebuie să pierdem din vedere imaginea de ansamblu: dependența noastră de combustibilii fosili, inclusiv de gaz, este cauza problemelor noastre, iar perpetuarea acesteia nu este o soluție. Acesta este motivul pentru care REPowerEU, pe care l-ați menționat, prevede aproximativ 200 miliarde de euro (201 miliarde de dolari) în investiții suplimentare, în special în domeniul energiilor regenerabile, al eficienței energetice și al rețelelor electrice. Prin comparație, se anticipează că vor fi necesare doar 10 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură suplimentară de gaze pentru a compensa pe deplin pierderea importurilor de gaze din Rusia. După cum puteți vedea, diferența este o problemă de ordine de mărime.

Așadar, direcția este clară, iar acum trecem la fapte. Am investit deja foarte mult în energia nepoluantă de mulți ani și susținem masiv inovația în „tehnologia ecologică”; parcuri eoliene marine, stocare în baterii și hidrogenul regenerabil sunt doar câteva exemple. Acum ne concentrăm pe inovare în sectoarele dificil de decarbonizat, cum ar fi cel al oțelului și al substanțelor chimice, în care nu există în prezent nicio alternativă economică cu emisii scăzute de carbon la gazele naturale și în care dependențele de combustibili fosili sunt deosebit de puternice.

PS: Eforturile Europei de a-și reduce dependența de energia rusească au condus țările și la ușa Africii. Și în acest caz, criticii atenționează că abordarea deficiențelor de aprovizionare pe termen scurt ar putea lăsa țările blocate în contracte pe termen lung, subminând obiectivele climatice globale și distorsionând dezvoltarea continentului african. Anul trecut, ați subliniat câteva dintre modalitățile prin care Banca Europeană de Investiții sprijină dezvoltarea în Africa, inclusiv capacitatea continentului de a „sări direct într-un viitor mai verde”. Pe fondul unei crize energetice în creștere, își reconsideră BEI angajamentul de a nu finanța proiecte privind combustibilii fosili în Africa? Cum pot BEI și alții să contribuie la asigurarea faptului că eforturile europene de a obține aprovizionarea cu energie nu duc la „viitoruri abandonate” în Africa?

WH: Răspunsul scurt la prima întrebare este nu. Noi, cei de la BEI, nu reconsiderăm politica noastră de creditare, care exclude finanțarea proiectelor neîntrerupte de combustibili fosili din Africa. Viitorul se bazează pe surse de energie durabile. Criza actuală nu schimbă acest lucru.

În prezent, finanțăm accesul la energie nepoluantă și fiabilă pentru milioane de oameni din Africa. De exemplu, susținem energia solară în Zambia, energia eoliană și proiectele geotermale din Kenya și hidroenergia din Liberia, Ghana și Madagascar. De asemenea, sprijinim soluțiile descentralizate, care vor îmbunătăți accesul la energie pentru gospodării și microantreprenori.

Aici văd și oportunități enorme de dezvoltare pentru Africa. Continentul are potențialul de a deveni un exportator cheie de hidrogen regenerabil. Condițiile excelente de soare și vânt din Africa creează oportunități pentru un parteneriat reciproc avantajos cu Europa: putem împărtăși tehnologii de ultimă oră cu Africa, în schimbul unor volume mari de hidrogen verde. Acest acord cu avantaje reciproce ar permite ambelor părți să își consolideze în același timp baza energetică și să își decarbonizeze economiile. În acest sens, da, cred că trebuie să stăm la ușa Africii – nu pentru petrol și gaze, ci pentru energie verde.

PS: Justiția climatică este legată în mod inextricabil de adaptare, despre care oamenii de știință avertizează că va fi esențială pentru a limita consecințele încălzirii inevitabile, în special în regiunile vulnerabile. BEI a acordat o prioritate deosebită sprijinirii eforturilor de atenuare – un subiect pe care l-ați discutat într-un comentariu din 2021 cu Ursula von der Leyen. Dar ce face BEI pentru a sprijini adaptarea?

WH: Unele dintre consecințele schimbărilor climatice și ale degradării mediului sunt, într-adevăr, inevitabile acum. De aceea, integrăm considerentele de adaptare în toate proiectele noastre de infrastructură la nivel global. Toate tipurile de infrastructură – de la drumuri și căi ferate până la spitale – ar trebui să fie construite astfel încât să poată rezista la evenimente meteorologice extreme mai frecvente. Dar, deși acestea sunt de obicei investiții extrem de benefice, de multe ori nu primesc atenția pe care o merită. Noi trebuie să ne asigurăm că nu sunt date uitării.

La conferința ONU privind schimbările climatice de anul trecut (COP26), BEI a lansat primul său Plan de Adaptare dedicat proiectelor de sprijin din întreaga lume care vizează consolidarea rezilienței climatice. Până în 2025, adaptarea va reprezenta 15% din finanțarea noastră totală pentru acțiunile climatice – aproape de trei ori valoarea sumelor echivalente alocate în perioada 2015-2020.

Dorim să creștem impactul operațiunilor noastre nu doar în Europa, ci în întreaga lume. Noua noastră componentă de finanțare pentru dezvoltare, BEI Global, sprijină soluții pentru protejarea oamenilor, a întreprinderilor și a ecosistemelor din regiunile vulnerabile. Un exemplu: sperăm să contribuim la Programul de accelerare a adaptării Africii, creat de Banca Africană de Dezvoltare și de Centrul Global pentru Adaptare, pentru a mobiliza 25 miliarde de dolari pe parcursul a cinci ani pentru a accelera și scala adaptarea la schimbările climatice în Africa.

Apropo…

PS: Ce lecții oferă experiența BEI în mobilizarea investițiilor în proiecte privind clima și durabilitatea mediului în raport cu eforturile de a convinge țările bogate să își îndeplinească într-un final angajamentele de finanțare pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, în special pentru proiectele de adaptare?

WH: Cred că am văzut unele evoluții foarte încurajatoare în ultimii ani. Tehnologiile curate au devenit competitive din punctul de vedere al costurilor, iar sprijinul acordat actorilor publici și privați a crescut. Deși adesea progresele nu au fost suficient de rapide, sunt optimist că actuala criză energetică va servi drept semnal de alarmă și va genera impulsul corect.

Principala lecție pe care aș trage-o din experiența BEI este că sectorul privat trebuie să fie implicat în acest efort global. Trezoreriile publice pur și simplu nu sunt suficient de mari pentru a finanța investiția gigantică necesară pentru o tranziție globală la net zero. Mobilizarea investițiilor private este esențială. Acest lucru va necesita unele subvenții publice, dar în special cadrele de reglementare corecte.

Noi, cei de la BEI, ne îndeplinim rolul, lucrând îndeaproape cu statele membre ale Uniunii Europene, cu acționarii noștri, cu țările și instituțiile financiare din întreaga lume pentru a mobiliza la scară largă finanțarea publică și privată pentru combaterea schimbărilor climatice. Am dezvoltat instrumente financiare specifice pentru a sprijini investițiile care sunt viabile din punct de vedere economic, dar nu primesc suficientă finanțare comercială. De exemplu, în cadrul COP26, BEI a lansat Fondul de acțiune privind schimbările climatice pentru piața emergentă – un fond dedicat investițiilor în atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în Africa, Asia și America Latină, care a fost aprobat recent de G7 la summitul său din Germania.

Permiteți-mi să vă reamintesc, de asemenea, că, în urmă cu 15 de ani, BEI a emis prima obligațiune verde din lume. Astăzi, piața obligațiunilor verzi, sociale și de sustenabilitate valorează trilioane. Piețele financiare pot juca un rol important în combaterea schimbărilor climatice și în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

PS: De la decarbonizare la justiția climatică, ce acțiuni sau obiective ar trebui să fie în capul de listă al agendei COP27?

WH: BEI va aduce la COP27 inițiative concrete și lecții din proiectele de pe teren, subliniind angajamentul nostru de a sprijini soluțiile de energie curată, inovarea și o tranziție justă, în cadrul UE și la nivel global.

Permiteți-mi să mă concentrez aici asupra sprijinului pentru inovare – un domeniu în care BEI are un istoric lung. De exemplu, am sprijinit sectorul parcurilor eoliene marine încă de la începutul anilor 2000, când băncile comerciale au considerat tehnologia prea riscantă. Am finanțat recent prima gigafabrică europeană pentru fabricarea bateriilor litiu-ion în Suedia, precum și facilități pentru producția de îngrășăminte verzi și oțel verde (folosind hidrogen regenerabil) în Spania și Suedia.

Sprijinul pentru inovare în sectoarele greu de decarbonizat va fi centrul activităților noastre în următorii ani. Aceste sectoare reprezintă aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră și produc lucruri de care vom continua să avem nevoie într-o lume cu zero emisii. Prin urmare, progresul în decarbonizarea acestora este esențială nu numai pentru a consolida lupta împotriva schimbărilor climatice, ci și pentru a permite Europei să pună capăt dependenței sale de energia rusă.

Din nou, utilizarea piețelor de capital privat va fi esențială pentru a face tranziția un succes. În urma crizei financiare globale din 2008 și în timpul pandemiei de COVID-19, BEI a arătat cum o bancă publică poate mobiliza sute de miliarde de euro în capital privat prin instrumente financiare moderne. În prezent, lucrăm la instrumente similare pentru a face același lucru pentru energiile nepoluante. Ne așteptăm ca partenerii noștri din comunitatea internațională și din sectorul privat să dea dovadă de un angajament similar. Este nevoie de o mobilizare a resurselor proporțională cu amploarea crizei cu care ne confruntăm.


©Project Syndicate 2022

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Primirea de către Președintele CCIR, Mihai Daraban, a noului ambasador al Republicii Federative Brazilia în România

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

Claudiu Cazacu, XTB România: Sectorul retail confirmă, din nou, creșterea de Black Friday

Fenomenul Black Friday este important nu doar pentru veniturile...

Speedwell primește noi chiriași în Spaceplus

 Dezvoltatorul imobiliar SPEEDWELL anunță că „a semnat noi contracte...