Adepților teoriei conspirației le voi oferi niște materie primă cu această postare. Dar nu pot să nu constat un efort, care pare a fi concertat, de a stimula creșterea prețului Bitcoinului și de a preveni alte căderi spectaculoase ale lui, așa cum a furnizat nu o dată în istoria sa recentă.
Și cum entuziasmul (sau naivitatea?) investitorilor individuali are nevoie de noi catalizatori, a intrat în joc „artileria grea”. Pentru început, au apărut antreprenori sau companii cunoscute în zona de tehnologie anunțând achiziții de Bitcoin: compania de business intelligence MicroStrategy în decembrie, Elon Musk și Tesla în februarie, iar, mai recent, Twitter a anunțat prin vocea CFO-ului său că ia în considerare achiziționarea de Bitcoin. Nu e lipsit de relevanță faptul că CEO-ul Twitter are deja un portofoliu consistent de Bitcoin acumulat pe parcursul mai multor ani de zile în ritmul de 10.000 de dolari pe lună.

Și dacă lucrurile ar fi rămas aici, la asocierea dintre companii de vârf din tehnologie cu Bitcoin, poate că semnele de întrebare nu s-ar fi ridicat sau ar fi fost mai mici. Însă, în momentul în care vedem mari instituții financiare venind cu argumentații străvezii legate de atractivitatea monedei virtuale, semnele de întrebare se măresc semnificativ, iar explicațiile nu mai sunt ușor de dat. În acest sens, un articol din „Financial Times” remarca și el maniera neconvingătoare și superficială în care Citibank și Bank of America se transformă în avocați ai Bitcoin. Eu însă vreau să mă refer la un articol publicat pe Marketwatch care face referire la analiza în care Citibank anunța că Bitcoin ar putea deveni valuta preferată pentru comerțul internațional.

Raportul susține că din ce în ce mai multe companii vor adera la utilizarea Bitcoinului, luând în considerare utilizarea sa la scară globală, neutralitatea și lipsa riscului valutar pe care îl oferă. Utilizarea globală – rămâne de văzut având în vedere numărul ridicat de criptomonede concurente, neutralitatea – poate, dar lipsa riscului valutar cu siguranță nu sau nu diferit de valutele deja existente. Iar oferirea acestei iluzii tocmai de către o bancă mi se pare de neînțeles.

Un lucru trebuie să ne fie foarte clar. Orice companie care își încasează vânzările într-o valută și își plătește cheltuielile într-o alta are, vrând-nevrând, o poziție valutară. Iar o poziție valutară aduce obligatoriu și un risc valutar. Singurele moduri de a evita acest lucru sunt fie prin asigurarea utilizării de valute similare atât la încasări cât și la cheltuieli, fie prin utilizarea instrumentelor de protecție la riscul de curs (hedging valutar).
Din acest motiv, utilizarea Bitcoinului este departe de a asigura lipsa riscului valutar câtă vreme salariile, curentul electric, chiriile sau orice alte elemente de cheltuială nu vor fi și ele plătite tot în Bitcoin. Iar câtă vreme acest lucru nu se va întâmpla, volatilitatea extremă a Bitcoin va aduce la rândul ei un risc valutar cu mult mai mare decât cel actual pentru companiile care și-ar propune să își factureze bunurile sau serviciile în Bitcoin și să plătească salarii în dolari, euro sau lei.

O colecție similară de nonsensuri ne oferă un „global economist” autor al unui bestseller într-un articol din „FT” intitulat „There are good reasons for business leaders to invest in Bitcoin” și care aduce o serie de argumente ce vin în contradicție directă cu concluzia finală. Ni se spune că Bitcoin ar putea fi aurul digital al viitorului, ca păstrător de valoare, în timp ce în articol se menționează că Bitcoin are o volatilitate de
6 ori mai mare decât cea a metalului galben. Ce mai păstrător de valoare…
Se mai menționează și că, nefiind subiect al inflației, Bitcoin păstrează puterea reală de cumpărare. Încă o dată spun, e adevărat, doar dacă mai toate lucrurile cumpărate sunt denominate în Bitcoin. Ceea ce în mod evident nu e cazul, volatilitatea Bitcoinului ducând la rezultate exact opuse. Mă gândesc că nu ar trebui să vă fie indiferent dacă în contul care conține un Bitcoin valoarea de 50.000 de dolari se va păstra sau va scădea la 40.000 sau 20.000.
Luări de poziție greu de înțeles…

DISTRIBUIȚI