_________________
Marius-Bogdan Petre,
analist financiar
Vara anului 2022…
Război devastator în Ucraina…
Creșteri uriașe de prețuri la toate materiile prime și la energie…
Inflație…
Secetă catastrofală…
Europa fierbe… lumea la fel… TOȚI iau măsuri drastice și curajoase de preîntâmpinare a unor situații grave în iarna următoare pe fondul amenințării unei crize economice grave la nivel mondial, mai gravă decât criza din 2008!
România?!
Face recensământul populației (și a prelungit recenzarea, șocată că nu se „găsesc” vreo 4-5 milioane de cetățeni, cu repercusiuni majore asupra reprezentării în Parlamentul de la Bruxelles, din Parlamentul României, din diversele autorități locale, dar și din punctul de vedere al valorii fondurilor europene la care România va mai avea dreptul), angajează în continuare tot felul de clienți pe diverse sinecuri și nu ia măsuri de eliminare a cheltuielilor inutile și a numirilor politice, măsuri prin care putem obține o țară suplă și puternică + bani mulți pentru sănătate și relansare economică, fără creșteri de impozite sau modificări de taxe!
Marile agenții de rating țin România de foarte mulți ani pe ultima treaptă înainte de categoria „junk”, de aici rezultând costul împrumuturilor foarte ridicat – pe termen lung (10 ani), care este cel mai ridicat din UE. Rata de absorbție a fondurilor europene este cea mai mică din UE și mai mică decât cea de anul trecut în aceeași perioadă. Colapsul asigurărilor și garanțiilor pentru companiile românești se adâncește pe zi ce trece, presiunea pe statul român este din ce în ce mai mare pentru a găsi „o soluție salvatoare”.
PNRR-ul nu ne așteaptă, termenele acestuia vin implacabil peste noi, cu proiecte mari și foarte mari, la care noi, românii, ne dorim să participăm activ, nu să fim doar simpli executanți/subantreprenori – forță de muncă pentru alții.
Lipsa de reacție sau reacția neadecvată la provocări interne și externe conduc la apariția unui stat a cărui elită a eșuat, cu grave consecințe asupra stabilității interne, dar și regionale…
Securitatea unui stat nu e doar despre armata lui și puterea sa armată, ci despre diplomație, economie, calitatea elitei sale politice, modul de anticipare a evenimentelor și răspunsul bun la situațiile de criză. Securitatea și stabilitatea, în condițiile de criză actuală, constau, cu o marjă de exagerare, inclusiv în modul în care statul își construiește legislația și curajul reformelor adoptate!
Ar trebui să rețină cititorul că pentru întreg anul 2021, cheltuielile cu dobânzile și comisioanele pentru datoria publică guvernamentală au fost la o sumă record de 16,63 miliarde lei și avem o datorie publică directă externă totală, publică şi privată, de 128,02 miliarde euro, din care datoria publică directă este de 57,7 miliarde euro, o sumă uriașă devenită nesustenabilă.
Prin prisma celor de mai sus, niște politicieni responsabili ar propune în primul rând Guvernului României să își asume răspunderea în Parlament, urgent, pe un proiect de lege pentru modificarea organizării administrativ-teritoriale a României din ianuarie 2024 și reducerea prin comasare a numărului actual de județe.
Pentru adoptarea acestui proiect de lege NU ar fi necesară modificarea Constituției României.
În condițiile existenței a 6 județe sub 250.000 de locuitori, mai mult de 21 de orașe sub 5000 de locuitori, a peste 82 de comune sub 1.000 de locuitori și a minimum 598 de comune sub 2.000 de locuitori, dacă implementăm ulterior reducerii numărului de județe de la 40 la 20, urgent, ȘI reducerea numărului de comune de la circa 3.200 la 1.600-1.800 (inclusiv comunele periurbane), a orașelor sub 5000 de locuitori,
VOM FACE O ECONOMIE DE PESTE 4-5 MILIARDE DE EURO/AN LA BUGETUL DE STAT… BANI CARE MERG ÎN ECONOMIE!
ATENȚIE! Suma de 4-5 miliarde de euro se referă DOAR la economiile rezultate din comasarea județelor, a orașelor și a comunelor, a cheltuielilor de funcționare, fără să aibă în vedere reducerea cheltuielilor bugetare cu salariile a circa 500 de mii de funcționari publici din uriașul aparat guvernamental de circa 1,3 milioane de salariați…
Conform datelor publicate de Consiliul Fiscal din
România la sfârșitul lunii iulie 2022, salariul mediu brut în sistemul public este de circa 7 mii de lei, ceea ce înseamnă un salariu de circa 4 mii de lei NET… Printr-un simplu calcul, dacă aparatul guvernamental este redus cu 500 de mii de angajați, economia bugetară este de 24 de miliarde de lei într-un an de zile, adică circa 5,8 miliarde de euro!
Avantajele acestei comasări administrative-teritoriale sunt multiple:
1) Cheltuielile de funcționare și cheltuieli salariale ale statului român se reduc drastic, scad nevoile de finanțare și există bani pentru investiții majore fără noi împrumuturi…
2) Dispar 20 de structuri de comandă în forțele de ordine (care nu se desființează, ci trec la noul județ), 20 de direcții de cultură, 20 de direcții de agricultură, 20 de direcții de sport,
20 de direcții de mediu etc… Dispar 20 de posturi de prefect… 40 de subprefect (cu toate cabinetele și cheltuielile aferente).
Încetează în virtutea legii mandatele a 20 de posturi de președinți de consilii județene… 40 de vicepreședinți (cu toate cabinetele și uriașele cheltuieli aferente), precum și a sute de consilieri județeni.
3) Se rezolvă cererile de sedii pentru funcționarea justiției în 20 de județe, în fostele prefecturi + consilii județene sau alte solicitări (MAI, MApN, SRI, școli, policlinici etc).
În loc să ia măsuri pentru eficientizarea statului și reducerea cheltuielilor sale, guvernul a decis majorarea impozitelor și taxelor… în mod absolut iresponsabil!
Mai mult, spre deosebire de Autoritatea de Supraveghere Financiară, care a învățat din eșecul catastrofal al falimentului City Insurance și a luat măsuri drastice de supraveghere a pieței ținând-o sub control cu raportări săptămânale ale tuturor polițelor emise pe clasa 15 – Asigurări de garanții, Parlamentul cu acceptul tacit al Guvernului României a introdus în modificările aduse la legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice o bombă cu ceas de magnitudine ”nucleară”, cu un efect devastator de 10 ori mai mare ca falimentul City Insurance, pentru a potoli probabil companiile ce nu erau eligibile din punct de vedere financiar pentru a accesa acest tip de finanțare-asigurare/garanție pentru a putea participa la licitațiile publice din partea băncilor și a companiilor de asigurare.
Guvernul României a decis să procedeze exact ca în filmul „Lupul de pe Wall Street” și să își dea o lovitură groaznică direct în… dând o „gură de oxigen” constructorilor, cu sprijinul unor parlamentari mai mult sau mai puțin interesați/conștienți, dar punând o veritabilă bombă cu ceas pentru statul român, atâta timp cât va permite instituțiilor financiare nebancare (I.F.N.) să reintre pe piață din 10 septembrie 2022, dacă vor fi gata normele metodologice care vor modifica Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și să emită așa-numite scrisori de garanție, adică instrumente financiare care garantează îndeplinirea unor obligații/condiții de participare la licitații publice sau la fondurile de la buget/europene.
Azi, la mica publicitate din presă și în anunțuri pe internet, găsești să cumperi asemenea instituții financiare nebancare cu licență din partea Băncii Naționale a României (BNR), la prețuri între 80 și 150 de mii de euro, ele având un capital inițial depus de 200 de mii de euro, dar scos imediat ce IFN-ul primește autorizarea din partea BNR-ului.
BNR, ca instituție responsabilă și respectabilă, trebuie să intervină urgent pentru prevenirea apariției situației de catastrofă financiară, să actualizeze Regulamentul 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, să controleze drastic piața de profil și să o țină sub control pentru că aceleași personaje despre care mass-media scria anul trecut și la începutul acestui an că dădeau țepe de zeci de milioane de euro instituțiilor statului își freacă mâinile de bucurie că sunt „back in business again”! În mod concret, înainte ca IFN-ul să fie autorizat și să funcționeze, BNR-ul trebuie să aprobe toată structura IFN-ului: de la acționariat până la beneficiarul real, directorul general, directorul departamentului de risc, departamentul de audit, departamentul de contabilitate și nu doar să ia la cunoștință, așa cum face azi. Toate persoanele care activează în asemenea instituții financiare nebancare trebuie să aibă o solidă experiență economică dovedită și o bună reputație, exact ca în cazul magistraților. Obligatoriu, aceste instituții trebuie să își dovedească potența financiară (adică dovada banilor
ÎN CONT), iar BNR-ul trebuie să verifice acest lucru, pentru că IFN-uri cu capital de 200 de mii de euro vor oferi garanții pentru licitații de sute de milioane de euro, valoarea acestor garanții neavând în realitate nici valoarea colii de hârtie pe care sunt tipărite… Condițiile de executare trecute de IFN-uri pe scrisorile de garantare le fac imposibil de executat legal și statul le acceptă din necunoașterea legislației, a riscurilor și a slabei pregătiri a angajaților asemenea instrumente de garantare, deși e complet descoperit în această zonă.
Interesant de analizat este că, la jumătatea lunii ianuarie a acestui an, Agenția Națională de Achiziții Publice a publicat NOTIFICAREA privind acceptarea în procedurile de achiziție publică/sectorială a garanțiilor de participare/de bună execuție emise de către instituțiile financiare nebancare (http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/01/Notificare-IFN-final-002.pdf) în care explica, dincolo de orice dubiu, că potrivit opiniei emise de Banca Naţională a României – autoritatea competentă cu privire la reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudențială a instituțiilor de credit – instituțiile financiare nebancare nu sunt instituții de credit. În acest sens, Banca Naţională a României precizează faptul că cele două categorii de entități, respectiv instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare, reprezintă două categorii instituționale distincte, a căror activitate se desfășoară potrivit unor legislații specifice, prin care se reglementează diferit regimul de acces la activitate și de desfășurare a acesteia pentru fiecare categorie în parte.
De asemenea, la începutul lunii martie a acestui an, guvernul a adoptat OUG nr. 19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale, la propunerea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, proiectul de Ordonanța de Urgență privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale, motivând necesitatea adoptării unor astfel de măsuri în contextul retragerii autorizației de funcționare, urmată de deschiderea procedurii de faliment, împotriva unei societăți de asigurare (City Insurance – n.n), ce deținea în portofoliu polițe de asigurare aferente contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale în valoare de aproximativ 6 miliarde lei, precum și riscul ca neadoptarea acestei ordonanțe de urgență să fi putut duce la blocarea implementării unor proiecte majore de investiții, afectând gradul de absorbție a fondurilor europene.
Suplimentar față de modalitățile prevăzute expres de lege, această ordonanță de urgență reglementa următoarele posibilități de constituire a acestor garanții, care se aplică doar în situațiile în care ambele părți contractante convin:
- prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale, în cazurile în care această posibilitate nu a fost prevăzută la nivelul documentației de atribuire;
- prin combinarea a două sau mai multe dintre modalitățile de constituire prevăzute de lege (de exemplu, prin virament bancar pentru o parte din sumă, rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale pentru o altă parte din sumă și, respectiv, instrument de garantare emis de o societate de asigurări pentru cea de-a treia parte din sumă), precizând guvernul că noua garanție poate fi constituită prin oricare dintre modalitățile prevăzute de legea achizițiilor publice, respectiv: virament bancar, instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate de asigurări sau de o instituție de credit, sau rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale, cu condiția ca această posibilitate să fi fost prevăzută în documentația de atribuire.
Revenim cu precizarea că IFN-urile nu sunt instituții de credit conform OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare, în care prin instituții de credit se precizează că acestea sunt bănci, organizații cooperatiste de stat, bănci de economisire și creditare, bănci de credit ipotecar. Instituțiile Financiare Nebancare sunt definite printr-o legislație adoptată ulterior, respectiv prin Legea 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, prin care se precizează că acordă credite, emit scrisori de garanție, dar nu se încadrează în definiția instituțiilor de credit din actul normativ din 2006.
În cazul falimentelor răsunătoare de la Astra, City Insurance, Cert Asig, etc., de bine de rău, a existat o instituție care asigura plata despăgubirilor/pagubelor, dar în cazul IFN-urilor nu va exista nimeni, un risc absolut! Va fi doar un gol imens în bugetul de stat, în bugetul beneficiarilor acestor instrumente de garantare, dar vor fi și multe buzunare doldora și niște personaje fericite că le-a mai ieșit o megațeapă dată tuturor oamenilor de bună credință. De aceea e vital ca BNR-ul să intervină ACUM, când nu e prea târziu, luând modelul Autorității de Supraveghere Financiară care și-a luat în serios rolul, mai ales că se va da drumul la o competiție inegală și incorectă în piața garanțiilor/asigurărilor, unde asigurătorii serioși din piață care respectă reglementările stricte impuse de ASF, precum Generali, Allianz, Asirom, Omniasig, Groupama, Asitokapital, EximAsig, Coface, vor da piept cu niște entități fără solvabilitate, care vor vinde iluzii oamenilor corecți sau unor constructori disperați, pe fondul existenței unor instituții publice insuficient pregătite pe acest segment.
Sperăm ca BNR-ul să conștientizeze în mod real acest „El Dorado” ce urmează din septembrie în această piață financiară reglementat destul de lax de Regulamentul 20 și scăpată oarecum de sub control în trecutul nu prea îndepărtat unde a fost nevoit să închidă mai multe IFN-uri ce funcționau pe piața garanțiilor fără a respecta absolut nimic, fără însă să soluționeze problema de fond: prejudiciile create statului sau diverșilor beneficiari și reîntoarcerea în piață a acelorași personaje cu alte IFN-uri.
Nu e târziu să prevenim un tsunami financiar și o megaescrocherie, dar trebuie curaj și puterea de a demonstra că nu facem legi pentru anumite combinații, interese, ci pentru oameni și nevoile lor de finanțare în această perioadă dificilă, oameni care își plătesc cu greu taxele într-un mediu ostil, în care statul refuză să îi ajute, refuzând să se reformeze, dar și să reglementeze corect.
