Piața criptomonedelor – o bulă speculativă?

Date:

Ideea monedei digitale nu este nouă, ea datează de mai bine de 20 de ani. Încă din anul 1998, Wei Dai, creatorul sistemului B-money și al librăriei criptografice Crypto ++, a adus în discuție ideea unor bani digitali. După 10 ani, Satoshi Nakamoto lansează moneda virtuală Bitcoin (BTC), care avea să fie începutul universului alternativ al criptomonedelor.

Moneda virtuală Bitcoin a fost concepută ca un sistem monetar autonom, îndeplinind simultan funcția de bani și cea de mijloc de plată online. Apariția monedei virtuale în anul 2009 s-a făcut într-un context favorabil alternativelor financiare, anul respectiv fiind marcat de o criză financiară mondială, populația pierzându-și încrederea în bănci și parțial în guverne. Astfel, debutul criptomonedelor a fost acceptat cu relativă ușurință.

În ultimii ani piața monedelor virtuale a înregistrat o creștere spectaculoasă în ceea ce privește interesul investitorilor, datorită randamentelor ridicate pe care aceste instrumente financiare le pot oferi, dar și a potențialului alimentat permanent de marketingul unor mari investitori. Interesul crescând a dus la apariția și mai multor monede virtuale, precum și a platformelor de tranzacționare a acestora. Astfel, la
12 ani de la apariție, valoarea de piață a tuturor criptomonedelor a ajuns să depășească 589 miliarde USD (la 15 februarie 2021), cu un volum de tranzacționat în 24 de ore de 134 miliarde USD.

Sursa: coinmarketcap.com
Evoluția pieței de criptomonede între anii 2014 – 2021

Odată cu ascensiunea criptomonedelor s-a creat un început de competiție între monedele digitale și banii care circulă pe principiul de monedă fiduciară. Într-o variantă moderată, criptomonedele reprezintă o variantă complementară la sistemul bancar tradițional, acestea vin ca o completare a acestuia, având ca scop revoluționarea sistemului clasic de remitențe și nu înlocuirea acestuia. O altă perspectivă generalizează criptomoneda ca instrument de plată ce nu mai poate fi controlat sau manipulat de guverne sau bănci centrale.

Existența criptomonedelor poate fi privită din cel puțin două perspective:
în primul rând, prin intermediul monedelor virtuale se pot transmite bani aproape instant în orice punct de pe glob cu cel mai mic cost, folosind tehnologia, care se dezvoltă din ce în ce mai mult. Am putea asocia ideea monedelor virtuale cu ideea de e-mail, care presupune transmiterea unui mesaj aproape instant, cu un cost minim, în orice punct de pe glob. Aceasta este, de fapt, ideea centrală a criptomonedei;

în al doilea rând, prin achiziționarea de monede virtuale și plasarea lor în depozite pentru perioade diverse de timp se preconizează menținerea și mai ales creșterea valorii deținute. Potențialul speculativ este mare, neexistând reglementări sau control legal al acțiunilor participanților la piață.

Lipsa reglementărilor pentru această piață a dus la îngrijorări în rândul autorităților, care lansează avertismente cu privire la utilizarea criptomonedelor, iar în unele țări tranzacționarea a fost interzisă. Poziția Băncii Naționale a României a fost exprimată prin intermediul unui comunicat emis în anul 2018, în care monedele virtuale erau calificate drept „active speculative, extrem de volatile și riscante”. În consecință, atitudinea reticentă și poziția defensivă au fost preluate de mai multe bănci, care își avertizează clienții că există riscuri semnificative în ceea ce privește tranzacțiile cu criptomonede.

Doctrina economică definește bula speculativă ca un ciclu financiar caracterizat printr-o creștere a prețurilor, ca urmare a interesului participanților ce tranzacționează respectivul activ și care generează un dezechilibru între valoarea fundamentală și valoarea din momentul efectiv. În momentul în care se finalizează trendul ascendent de creștere, urmează o perioadă de scădere.

Barkley Rosser – profesor de economie la Universitatea James Madison din Harrisonburg, Virginia, cunoscut pentru munca în dinamica economică neliniară, incluzând aplicații în economia teoriei catastrofelor, teoria haosului și teoria complexității – clasifică bulele speculative în două mari categorii: bule raționale (investitorii știu de existența acesteia și pot lua o decizie) și bule iraționale (investitorii sunt conduși de credințe și sentimente, neținând cont de valoarea fundamentală a activului). Un exemplu relevant în acest sens ar fi analiza făcută în anul 2015 de către Jeremy Eng-Tuck Cheah (profesor asociat specializat în crypto-finance și digital investment la Nottingham Business School) și John Fry (Universitatea Bradford), prin care au analizat prețul monedei virtuale Bitcoin în perioada iulie 2010 – decembrie 2012, respectiv noiembrie 2012 – noiembrie 2013, descoperind prezența unei bule speculative, deoarece în perioada analizată prețul Bitcoinului a fost supraevaluat.

Aceștia au utilizat pentru analiza ipotezei că Bitcoin este o bulă speculativă un model de regresie econometrică în care fluctuația prețului la Bitcoin a reprezentat variabila dependentă, în timp ce principalii indicatori macroeconomici, precum și spreadul dintre prețul maxim și minim al zilei au reprezentat variabilele independente. Elementul semnificativ al regresiei fiind prețul maxim și minim al monedei. Concluzia studiului a arătat că rentabilitatea pieței Bitcoin este condusă de către investitori, ceilalți indicatori fiind nesemnificativi.

În cadrul legislativ actual am putea numi piața de criptomonede o bulă speculativă. Variațiile semnificative în perioade relativ scurte, lipsa unor corelații cu indicatori economici sau de altă natură indică în mod direct caracterul volatil intrinsec al acestui instrument de plată. Cu toate acestea, promisiunea unui randament nefiresc de mare acoperă riscul pentru cei care continuă să investească sume importante.

Dacă achiesăm la definițiile formulate de către Barkley Rosser, ceea ce se întâmplă în piața de criptomonede reprezintă o combinație între o bulă speculativă rațională și una irațională, ceea ce dă caracterul de volatilitate ridicată al pieței. Marcarea profiturilor spectaculoase aduse de monedele virtuale stimulează investitorii pe această piață, aceștia neraportându-se la variabile ce determină creșterea sau scăderea valorii criptomonedelor.

La nivel global, în momentul de față există declarate peste 4.000 de criptomonede, valoarea cea mai ridicată fiind înregistrată de Bitcoin, Ethereum, Tether, Polkadot ș.a. Lansarea monedei virtuale eGold, emisă de Elrond (companie din Sibiu), poate schimba într-o oarecare măsură percepția pe care românii o au față de piața criptomonedelor. La jumătatea lunii februarie 2021 capitalizarea firmei românești era de peste 2 miliarde USD, cu un volum de tranzacționare de aproape 500 de milioane USD (16 februarie 2021), prețul maxim atins fiind de 214,32 USD (10 februarie 2021).

În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte de hi-tech generate în România, promițând performanțe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum în ceea ce privește capacitatea de procesare, viteza și costul de procesare.

Sursa: coinmarketcap.com
Evoluția Elrond în perioada 4 ianuarie – 15 februarie 2021

Mirajul speculațiilor cu monede virtuale cuprinde din ce în ce mai mulți investitori, piața fiind una la nivel planetar. Infuzia masivă de capital – precum cea de 1,5 miliarde USD în BTC, anunțată recent de Elon Musk – întreține efervescența pieței și motivează investitorii. Deși comparația cu „nebunia lalelelor”, făcută în ultimul timp de mai mulți analiști și responsabili bancari, pare exagerată, este evident că momentul în care trebuie luate decizii privind existența și tranzacționarea unor astfel de instrumente de plată se apropie. Până atunci, fiecare investitor își asumă un risc care îl poate ruina sau îmbogăți, fără un motiv clar sau o explicație
rațională.

Anisoara Diaconu
Anisoara Diaconu
drd. Anișoara Diaconu este analist la Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Mihai Daraban: Consiliul de afaceri România – EAU își va începe activitatea în scurt timp 

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României...

Politică şi politicianism în procesul integrării europene a României 

| de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române 

DIGI se pregătește pentru lansarea serviciilor în Belgia

DIGI a făcut încă un pas în procesul de...

Finanțare, sustenabilitate, tehnologie: comandamentele FoodIntelForum AQUA Carpatica pentru tot anul

Timpul trece iar ecourile puternice ale FoodIntelForum AQUA Carpatica, ediția...