Prognoza slabă a capitalismului american

Date:

Angus Deaton
Laureat al premiului Nobel pentru economie

Cei care susțin taxarea celor bogați pentru a da mai mult celor săraci trebuie, deseori, să îndure explicații plictisitoare prin care se motivează de ce redistribuirea este o politică lipsită de sens. În timp ce bogații sunt cu adevărat bogați, se presupune că numărul lor este prea mic pentru a fi taxați la un nivel suficient pentru a-i ajuta pe cei săraci.

Arareori se vorbește despre procesul în sens invers – redistribuirea în sus, unde câțiva cenți luați de la fiecare îi fac pe câțiva cu adevărat bogați. Cu toate acestea, asta este exact ceea ce fac monopoliștii și proprietarii de imobile, suprataxând consumatorii, plătind mai puține taxe și finanțând politicieni care vor proteja procedura de a extrage de la cei mulți pentru beneficiul celor puțini. Mai mult, alegerile din 2020 din Statele Unite aproape că asigură continuarea acestei dinamici de „ațâțare”.
Păstrarea pe linia de plutire a bursei de acțiuni în timpul pandemiei de COVID-19 a fost subiectul multor nedumeriri. Evident, cu dobânzi aproape de zero, investitorii au găsit alte surse de profit; și este de înțeles ca piața să sărbătorească vești bune precum anunțul Pfizer cu privire la faptul că este posibil ca vaccinul său să aibă eficiență de peste 90%.

Problema este, desigur, că bursa de acțiuni nu răspunde pentru tot venitul național viitor; ea se preocupă doar de partea care se transformă în profit. Indiferent de nivelul venitului național, bursa de acțiuni va avea rezultate mai bune atunci când profiturile cresc sau, în acceași măsură, atunci când acțiunile provenite din piața muncii scad. Din anul 1970, proporția reprezentată de contribuțiile din salarii la venitul Statelor Unite a continuat să scadă. Iar de la instalarea pandemiei, mari companii tehnologice au dus-o extrem de bine, în timp ce multe dintre firmele mici au avut de suferit, ori au închis. În mod grăitor, în ziua în care euforia provocată de vaccin a urcat Media Industrială Dow Jones până la aproape 3%, indicele NASDAQ al marilor companii tehnologice a scăzut, de fapt, cu 1,5%.

Acţiunile din SUA răspund la știrile unui vaccin eficace împotriva COVID-19.

Această dinamică perversă are sens atunci când se ia în considerare modul în care pandemia a accelerat schimbarea pe termen lung a venitului național, îndepărtându-l de piața muncii către capital. Nu doar slujbele lucrătorilor dispar și devin tot mai nesigure, ci și firmele mici, care pierd tot mai mult teren în fața marilor companii care dețin puțini angajați, comparativ cu profitul pe care îl înregistrează. Aceste evenimente, la rândul lor, ridică valoarea pieței, care îi răsplătește pe cei care au portofolii de acțiuni și pensii provenite din contribuții, în timp ce lucrătorii din domeniul vânzărilor cu amănuntul, HORECA și divertisment sunt lăsați de izbeliște.

Dacă Partidul Democratic ar fi câștigat o majoritate puternică în Senat, pe lângă câștigarea Casei Albe și păstrarea locurilor din Camera Reprezentanților, ar fi putut exista o șansă de răsturnare a acestor tendințe, prin acțiuni legislative. Jefuirea veniturilor familiilor americane de către sistemul de asistență medicală ar fi putut fi verificată prin introducerea unei opțiuni publice de asigurare de sănătate, chiar dacă alternative mai radicale (precum „Asistență medicală pentru toți”) nu ar fi putut fi accesibile. Ar fi fost posibil să se înlocuiască sau să se suplimenteze asistența medicală oferită de angajator – care este finanțată de ceea ce este, de fapt, un cens electoral aplicat lucrătorilor – cu un sistem fundamentat pe profitul general provenit din taxe.

Mai mult, dacă democrații ar fi acționat mai bine, ar fi fost posibilă urmărirea unor acțiuni semnificative antitrusturi, îndreptate împotriva marilor companii tehnologice. Cel puțin, ar fi existat o mică șansă de a trece de atmosfera legislativă. Iar drumul lung al legilor antiunioniste ar fi putut fi scurtat sau inversat. Dar acum, puținii republicani din Congres care doreau să-l felicite pe Biden pentru victorie și chiar cei câțiva democrați de centru se vor opune măsurilor „socialiste” precum cele ale Noii Înțelegeri Verzi (the Green New Deal) sau reformei sistemului de sănătate.
Mai mult, curțile de justiție vor continua să-și promoveze agenda probusiness. S-a acordat multă atenție în ultimul timp avorturilor, ceea ce este de înțeles. Dar merită să ne amintim faptul că, în același timp, Curtea Supremă conduce un sistem de justiție care tinde să se pronunțe în favoarea eficienței economice, cu preocupare scăzută sau inexistentă pentru distribuție.

Economiștii au o responsabilitate crescută în acest sens. În prima jumătate a secolului XX, eșecul capitalismului în timpul Marii Crize Economice a permis triumful keynesianismului și a rolului acestuia în stat. Dar acestei situații i-a urmat, în scurt timp, o contra revoluție care a început cu Friedrich von Hayek, chiar înaintea izbucnirii celui de-al II-lea Război Mondial și a culminat cu argumentarea îndreptățită a lui Milton Friedman și a colegilor săi, care susțineau că și statul are probleme. În timp ce George Stigler ne-a învățat despre captarea legislativă, James Buchanan a arătat faptul că nu ne putem aștepta ca politicienii să acționeze mereu în interesul public, iar Ronald Coase a demonstrat că efectele externe pot fi ameliorate fără a se recurge la acțiuni ale statului.

Mult mai puțin convingător, Friedman a insistat că inegalitatea nu este o problemă și a pledat împotriva taxării eficiente – indiferent că era vorba de colectarea graduală, de taxa pe moștenire sau taxele pe impozitul anual. Între timp, juristul Richard Posner a jucat un rol cheie în transferarea acestor idei domeniului judiciar. Susținând faptul că justiția cere societății să-și maximizeze prosperitatea generală, a pledat favorizând producătorii în detrimentul consumatorilor și bogații, în detrimentul celor nevoiași. Inegalitatea a ajuns să fie privită nu doar ca fiind neproblematică, ci a devenit trăsătura distinctivă a unei societăți corecte.

Această concepție asupra justiției ar fi recunoscută ca fiind absurdă, dacă nu ar fi aplicată atât de des de curțile de justiție ale Statelor Unite. După culegerea îndelungată a roadelor stricate ale acestor idei, este vremea să se reconsidere – nu prin respingerea tuturor viziunilor ulterioare contrarevoluției keynesiane, ci prin construirea pe și pe lângă ele.
Revenirea la o formă mai inovativă și mai competitivă a capitalismului necesită inversarea demonizării statului. În acest moment avem un sistem în care cei puțini prosperă de pe seama celor mulți. Pentru două treimi dintre americanii fără studii superioare, speranța de viață scade, nu numai din cauza faptului că (prin mituirea Congresului) companiile farmaceutice au primit o licență prin care să ucidă și să transforme oamenii în dependenți, în scopul obținerii profitului. Unele dintre cele mai mari – și anterior cel mai admirate – corporații din lume au evitat periodic să plătească taxe, negându-și obligațiile față de instituțiile sociale, economice și statale care le-au hrănit și fără de care nu ar fi putut exista.

Plecarea președintelui Donald Trump va diminua capitalismul bazat pe favoritisme și jefuirea portofelului public de către prietenii și familia lui. Dar asta nu va repara un sistem defect. Potențialul capitalismului american de a stimula inovația și bunăstarea rămâne nelimitat, dar în acest moment, defectele lui storc, literalmente, de viață un număr mare de americani. Proprietarii de imobile sunt și, probabil, vor rămâne mult prea puternici pentru binele țării.


Angus Deaton, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2015, este profesor emerit de economie și afaceri internaționale la Școala de Afaceri Publice și Internaționale Princeton și profesor prezidențial de economie la Universitatea California de Sud. Este coautor al cărții „Deaths of Despair and the Future of Capitalism” (editura Princeton University Press, 2020).

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Indicele de brevete 2023: Inventatorii români contribuie la invențiile din domeniul IT din Europa

Oficiul European de Brevete a primit în total 199.275...

Grandma’s Delights: o poveste gustoasă a autenticității și sustenabilității (video)

În 2018, Theodora și Teodor Niculescu au pus bazele...

Colliers: Turismul local a avut un an foarte bun în 2023

Reziliența pieței hoteliere românești din ultimii ani atrage un...