toate sectoarele
economiei din românia pot beneficia de o piață de capital funcțională, care
poate aloca capital pentru utilizări productive și poate sprijini redresarea în
urma crizei COVID-19. Atunci când sunt create eficient, piețele de capital pot
oferi companiilor și antreprenorilor acces la finanțarea de care au nevoie
pentru a investi și a se dezvolta și pot consolida rezistența sectorului
corporativ la șocurile economice viitoare. De asemenea, oferă populației
posibilitatea de a-și direcționa economiile pentru a putea participa la crearea
avuției corporative. Având în vedere aceste obiective generale, această analiză
oferă recomandări pentru modalitatea de îmbunătățire a cadrului și a
funcționării generale a pieței de capital din România. Aceste recomandări sunt
menite să ghideze dezvoltarea unei strategii naționale pentru piața de capital
din România.

După o perioadă
de stagnare și o redresare relativ lungă după criza financiară din 2008,
economia din România a cunoscut o perioadă de creștere relativ ridicată între
2015 și 2019. Acest lucru a dus la convergența nivelurilor de venit pe cap de
locuitor raportat la cele din economiile europene mai avansate și la o reducere
semnificativă a șomajului. Cu toate acestea, criza COVID-19, care a afectat
semnificativ economia din România, a determinat depistarea unor vulnerabilități
structurale și amenință acest progres. Alocarea eficientă a capitalului în
economie va fi deosebit de importantă pentru redresarea în urma crizei
COVID-19.

Se constată că
sectorul corporativ din România se bazează prea mult pe finanțarea bancară și
că o mare parte a companiilor continuă să aibă acces limitat la credite.
Finanțarea din piață poate contribui la acoperirea deficitului de finanțare,
sporind în același timp reziliența financiară în sectorul corporativ prin
sprijinirea companiilor viabile și prin reducerea perioadei necesare pentru
redresare. O piață de capital funcțională asigură accesul la diferite surse de
finanțare, care vor fi esențiale pentru promovarea dezvoltării economice
durabile în România.

În prezent, piețele de capital din România rămân subdimensionate. Cota țării în capitalizarea bursieră totală a Uniunii Europene este cu mult sub ponderea sa în PIB. Din 2008, 45 de companii s-au delistat de pe piața principală a Bursei de Valori București, comparativ cu doar 16 companii care s-au listat. Din 2017, nu s-a mai accesat capital monetar prin IPO (oferta publică inițială), iar până în 2020 activitatea SPO (ofertă publică secundară) a fost la fel de scăzută. Accesul la credit este deficitar, în special la capitalul disponibil pe piața de capital. Chiar dacă 99% din finanțarea datoriilor companiilor din România este formată din împrumuturi bancare, totalul creditelor bancare raportat la PIB reprezintă doar o treime din media UE, în timp ce finanțarea din piață reprezintă doar o optime din nivelul mediu al UE. În plus, IMM-urile din România prezintă niveluri scăzute de capitalizare, iar o parte semnificativă a companiilor au acces limitat la credite. În ciuda faptului că s-a implementat un sistem de fonduri finanțat de fondurile de pensii private, dezvoltarea limitată a pieței interne a valorilor mobiliare împiedică fondurile de pensii să-și diversifice portofoliile către un echilibru între riscuri și rentabilitate.

Pentru a continua progresul economic din anii dinainte de pandemie și, pentru a se asigura că acesta este sustenabil pe termen lung, este esențial să se sporească investițiile în creșterea productivității atât în capitalul fizic, cât și în cel uman. Acest lucru necesită punerea la dispoziția companiilor românești a unor modalități prin care să poată accesa finanțare din piață. Prin recompensarea investitorilor care furnizează capital și care contribuie la crearea avuției sectorului corporativ, piețele de capital creează, de asemenea, o legătură importantă între companii și populație.

Recomandările
furnizate în acest raport sunt menite să ajute autoritățile române să
îmbunătățească cadrul legal, de reglementare și instituțional pentru piețele de
capital și, în cele din urmă, să pregătească o strategie națională pentru piața
de capital. Acest proces va implica în mod necesar colaborarea diferitelor autorități
guvernamentale și de supraveghere, precum și a entităților din sectorul privat,
în special a Bursei de Valori București. Recomandările sunt organizate în șase
domenii principale:

Îmbunătățirea
condițiilor de listare la bursa de valori
prin: revizuirea procedurii de atragere de capital
din perspectiva de reglementare, atât pentru ofertele publice inițiale, cât și
pentru cele secundare; îmbunătățirea standardelor de guvernanță corporativă
prin promovarea unei transparențe sporite a activităților comitetului de audit;
listarea întreprinderilor de stat semnificative din punct de vedere financiar și
asigurarea că acestea respectă cele mai înalte standarde de guvernanță
corporativă; dezvoltarea unei campanii naționale public-private pentru a
încuraja companiile să utilizeze finanțarea prin piață; prioritizarea
autorizării și înființării unei contrapărți centrale.

Creșterea
lichidității bursiere secundare
prin: stabilirea unui mecanism care oferă participanților la piață cercetări
cantitative independente asupra companiilor mai mici fără costuri sau
subvenționează companiile de brokeraj pentru furnizarea unor astfel de
cercetări pieței; crearea unei campanii naționale pentru a ajunge la acționarii
inactivi pentru lichidarea acțiunilor legate de programul de privatizare din
anii 1990; reducerea comisionului de tranzacționare perceput de ASF;
simplificarea declarației impozitului pe câștiguri de capital și a
modalităților de plată pentru a stimula participarea investitorilor la bursă;
creșterea nivelurilor de free float ale companiilor deja listate; îmbunătățirea
eficienței managementului garanțiilor în România pentru a sprijini dezvoltarea
operațiunilor de împrumut de titluri de valoare și a pieței instrumentelor
financiare derivate.

Stimularea
unei piețe dinamice de dezvoltare a IMM-urilor
prin: stabilirea unei cooperări între bursă și Camera
de Comerț și Industrie a României pentru a promova utilizarea finanțării bazate
pe piață în rândul IMM-urilor; oferirea de seminarii și sesiuni de formare
privind finanțării din piață pentru IMM-uri; creșterea pragului de renunțare la
cerințele privind prospectul pentru a încuraja IMM-urile să facă oferte publice
pentru a ajunge la un grup mai mare de investitori; sprijinirea companiilor mai
mici în pregătirea informațiilor relevante și corecte care să fie dezvăluite
investitorilor; proiectarea unui mecanism de transfer al companiilor listate pe
piața AeRO pe piața principală; creșterea vizibilității pieței de capital
privat și de capital de risc din România pentru agențiile guvernamentale
tradiționale, fondurile de fonduri și alți administratori de active.

Promovarea
economiilor gospodăriilor
prin: utilizarea băncilor cooperative ca parteneri cheie în implementarea
unui instrument digital de economisire la costuri reduse; valorificarea
strategiei naționale pentru educație financiară pentru a consolida cooperarea
între toate părțile interesate relevante; introducerea unui cont de economii
individual, simplificat, scutit de impozite, adaptat gospodăriilor românești.

Creșterea
rolului investitorilor instituționali
prin: revizuirea metodologiei de ponderare a
riscurilor aplicabilă fondurilor de pensii pentru a crește universul investibil
al claselor de active; permiterea fondurilor de pensii să împrumute valori
mobiliare; creșterea deductibilității fiscale a contribuției anuale la Pilonul
III; promovarea schemelor de pensii ocupaționale în sfera campaniei naționale
public-private, cu scopul de a stimula economisirea pe termen lung.

Facilitarea
finanțării din piață a datoriei pe termen lung
prin: efectuarea unei revizuiri a cadrului de reglementare
pentru a simplifica procesul de listare; reevaluarea cerinței
de  convocare a adunării generale extraordinare
pentru emisiunile de obligațiuni; luarea în considerare a existenței vreunei
autorități care să dețină capacitatea și datele necesare pentru a furniza
ratinguri de credit pieței; adaptarea cadrului de reglementare actual al
fondurilor de pensii care recunoaște doar ratingurile de credit de la cele trei
mari agenții internaționale, pentru a include mai multe agenții de rating de
credit; oferirea de stimulente pentru emitenții și investitorii în obligațiuni
verzi.

Recomandările prezentate în această analiză sunt menite să ajute autoritățile din România să îmbunătățească cadrul juridic, de reglementare și instituțional pentru piețele de capital și, în cele din urmă, să pregătească o strategie națională privind piața de capital. Acest proces va implica în mod obligatoriu colaborarea diferitelor autorități guvernamentale și de supraveghere, precum și a entităților din sectorul privat, în special Bursa de Valori București. Recomandările sunt organizate în șase domenii principale. Pentru a facilita implementarea acestora, se pune la dispoziție un plan de recomandări, care sintetizează toate recomandările și indică o posibilă autoritate principală responsabilă, precum și un calendar orientativ pentru punerea în aplicare. Mai jos este prezentat un rezumat al recomandărilor din fiecare domeniu.

1.1
Îmbunătățirea condițiilor de listare la Bursa de Valori

Piața de capital
din România se caracterizează printr-o lipsă acută de firme și o scădere
generală a activității. Piețele puternice de capital permit companiilor
inovatoare să aibă acces la capital și să joace un rol important în
îmbunătățirea capacității de producție din punct de vedere economic. Acestea
reprezintă, de asemenea, o modalitate de a oferi populației posibilitatea de a
participa la crearea avuției corporative. Un scenariu funcțional al pieței de
capital, care poate mobiliza fonduri și le poate aloca în mod productiv, va fi
deosebit de important în perioada de redresare care urmează crizei COVID-19.
Mai jos sunt prezentate o serie de posibile inițiative privind politica de
îmbunătățire a situației pieței de capital din România.

Procedura de
majorare a capitalului social ar trebui revizuită din punct de vedere
legislativ, atât în ceea ce privește listările inițiale, cât și în ceea ce
privește ofertele publice secundare. Autoritatea de reglementare își poate
evalua procesele interne, concentrându-se pe simplificarea procedurilor și pe
reducerea timpului necesar atragerii de capital. În măsura în care comisioanele
de consultanță asociate listării reprezintă o barieră în calea dezvoltării
ulterioare a piețelor de capital, pe lângă măsuri precum piețele alternative, guvernul
poate lua în considerare oferirea de sprijin financiar direct sau indirect companiilor
în cauză. Ar putea fi luate în considerare, de asemenea, cadrul pentru acorduri
alternative de listare, cum ar fi înregistrările directe și companiile de
achiziție cu scop special (SPAC). Dezvoltarea unui cadru de reglementare pentru
instrumentele de investiții, cum ar fi REIT, ar putea sprijini dezvoltarea unor
sectoare importante ale economiei prin asigurarea accesului la finanțare din
piață.

Standardele de
guvernanță corporativă ar trebui îmbunătățite. În mod specific, ar trebui
promovată comunicarea/dezvăluirea punctelor de pe ordinea de zi în cadrul
reuniunilor comitetului de audit și a activității desfășurate în cadrul
reuniunilor. În plus, întreprinderile de stat cotate la bursă ar trebui să
asigure un tratament echitabil al acționarilor (indiferent de rezidența
investitorului).

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI