În anul 2017 Bitcoin a avut o creștere ce a creat halucinații: 1318%. Conform unor statistici recente, cine a investit 100 de dolari în bitcoin în 2011, se regăsea la sfârșitul anului 2017 cu 4,6 milioane de dolari in buzunar! Capitalizarea totală a criptomonedelor este de aproximativ 550 miliarde de dolari la nivel mondial. Există peste 100 de fonduri speculative dedicate monedelor virtuale. În lume sunt aproape 1.500 de criptomonede, iar bitcoin este una dintre ele, e drept, cea mai cunoscută. Fără doar și poate că statisticile ispitesc până și pe cele mai prudente persoane să-și încerce norocul.
Dar dincolo de aceste cifre îmbătătoare, ce se află în spatele bitcoin? De unde a apărut acest miraj? Ce provocări întâmpină? Poate deveni bitcoin o monedă mondială? De ce Blockchain, tehnologia ce a stat la baza creării bitcoin, este râvnită până și de băncile clasice, rivalele criptomonedelor? Care vor fi efectele acestor transformări asupra sistemului bancar și a modelelor sale de business?
După cum știți, bitcoin este o monedă virtuală ce are funcționalitatea unică de a realiza plăți on-line, fără niciun intermediar. Protocolul de criptomonedă oferă bitcoin un statut de aur numeric. Scăpând controlului monetar al statelor, ea este o adevărată valoare de refugiu. Dar, în ciuda tuturor prejudecăților, tranzacțiile cu bitcoin sunt consultabile și un specialist poate să identifice ușor orice tranzacție. Ele nu sunt deci anonime, ci „pseudonime”, pentru că este făcut public numărul de identificare, nu numele persoanei care efectuează operațiunea.
Unde are bitcoin cea mai mare prezență? Primele trei piețe sunt Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud. Cea mai ridicată rată de penetrare este în Coreea de Sud, unde există peste 2 milioane de investitori pentru 51 de milioane de locuitori. În general, în Europa, ponderea operațiunilor cu criptomonede rămâne relativ scăzută.
O întrebare apare însă din ce în ce mai frecvent. Va putea bitcoin să înlocuiască dolarul și să se impună astfel ca o monedă mondială? Specialiștii identifică 6 obstacole ce nu par să poată fi depășite în viitorul apropiat:
1. Suprasaturarea rețelei. Speculatorii nu par să conștientizeze acest lucru, dar succesul bitcoin împiedică din ce în ce mai mult acoperirea funcției sale principale: efectuarea plăților. Este atât de multă lume conectată la rețea, încât durează uneori mai multe zile pentru efectuarea unei tranzacții, iar comisioanele sunt din ce în ce mai mari;
2. Consumul de electricitate. Minajul, un complex proces matematic de validare a tranzacțiilor, necesită calculatoare puternice, ce sunt mari consumatoare de electricitate. Conform experților, rețeaua bitcoin consumă mai multă electricitate decât o țară precum Danemarca;
3. Intrarea sub aripa regulatorilor. Subiectul devine din ce mai presant și o discuție pe această temă va avea loc în cadrul Summit-ului G20 din luna aprilie 2018;
4. Creșterea numărului de cyber-atacuri. Cea mai frecventă „tehnică” din acest punct de vedere pare să fie încărcarea calculatoarelor personale sau ale companiilor cu programe de minaj ce utilizează capacitățile hardware pentru sustragerea de bitcoin;
5. Schismele. Au apărut deja mai multe monede bitcoin ce își revendică fiecare moștenirea „creatorului” și supremația la nivel mondial. În urma unor rupturi apărute în cadrul acestei „comunități”, există în momentul de față moneda bitcoin „clasică”, ce are o capitalizare de 200 de miliarde de dolari la nivel mondial (aproximativ nivelul PIB-ului anual al României), cât și monezile bitcoin „cash” și bitcoin „gold”, ultimele două găsindu-și un loc pe piață mai ales ca urmare a problemelor tehnice apărute la prima dintre ele;
6. Concentrarea masivă a capitalului. Conform ultimelor date publicate, aproximativ 1.000 de persoane ar deține aproximativ 40% din totalul capitalului mondial de bitcoin. Acestea mai poartă și denumirea de „balene bitcoin”, iar influența lor asupra cursului de schimb este foarte mare.
Dar de ce bitcoin are o reputație atât de proastă? În primul rând, pentru că este unul din instrumentele preferate ale organizațiilor criminale. Una dintre cele mai celebre legături în acest sens a fost site-ul Silk Road, specializat în vânzarea de arme și droguri. Întrebarea legitimă ce s-a pus atunci a fost: De ce este lăsat să se dezvolte sub ochii autorităților un instrument de plată ce permite achiziția on-line a unor produse ilegale? Bineînțeles, bitcoin nu este numai asta. Comerțul ilegal reprezintă între 3 și 6% din totalul comerțului efectuat cu vedeta criptomonedelor. Dar începând cu acest moment publicul larg începe să audă pentru prima oară comentarii negative, chiar dacă majoritatea experților consideră că riscul de utilizare a bitcoin de către organizații teroriste rămâne relativ scăzut, din cauza că acesta din urmă nu oferă suficient anonimat.
În ceea ce privește blockchain, tehnologia din spatele bitcoin, să ne amintim de Cristofor Columb. A plecat într-o călătorie ce avea ca destinație finală India și, cu totul întâmplător, a descoperit America. Așa este și cu blockchain. Această tehnologie a fost construită în anul 2008 de către misteriosul Satoshi Nakamoto pentru a-și dezvolta propria monedă virtuală, bitcoin. Acum, conform multor analiști, tehnologia blockchain ar revoluționa lumea, transformând multe meserii, inclusiv cele din domeniul bancar.
Marele secret al acestei tehnologii este că practic elimină nevoia unui „terț de încredere” în securizarea tranzacțiilor. De exemplu, când cineva din România cumpără un calculator de pe un site internet american sau englezesc, mandatează „un terț de încredere” pentru a securiza tranzacția: o bancă, un operator de carduri, o platformă de plăți pe internet. Cu blockchain nevoia acestui „terț de încredere” dispare.
Această tehnologie „zguduie” meseriile bancare, dar nu numai. Sunt vizate și meseriile ce înregistrează tranzacții/titluri de proprietate, precum cele de notar, cadastrul, asigurările de sănătate, brokerii de energie sau cei de pe piețele de capital. Vor fi bulversate și platformele ce în momentul de față câștigă bani din intermedieri, precum Uber, Airbnb sau eBay.
Această tehnologie libertariană „antisistem” nu are ierarhii, nu răspunde niciunei autorități. Este un simplu registru informatic gestionat de un program și accesat prin rețele, pe care oricine îl poate utiliza după bunul său plac. Există o trasabilitate ce poate fi consultată, iar istoricul este înregistrat.
Forța acestui sistem este dată de faptul că nimeni nu poate modifica nici cel mai mic detaliu dintr-o operațiune deja efectuată. Plecând de la acest punct forte, sunt țări ce studiază deja posibilitatea implementării tehnologiei blockchain în procesele electorale, pentru că tehnologia blockchain este un fel de tren blindat virtual inviolabil. Datele sunt introduse în vagoanele sale, criptate și primesc un cod (hash). Dacă există cea mai mică tentativă de modificare, codurile fac să dispară legătura pe care o are calculatorul piratului cu rețeaua blockchain. Cred că și România ar trebui să studieze posibilitatea utilizării tehnologiei blockchain la alegeri.
Conținutul bazei de date poate fi constituit din tot ceea ce poate fi exprimat prin coduri informatice. Dar blockchain nu este doar un seif virtual. Asociat cu aplicații software, magnitudinea sa poate să crească foarte mult prin certificarea unei proprietăți, garantarea unei proceduri, identificarea originii fiecărei componente a unui produs. Mai mult decât atât, este posibilă încheierea directă a contractelor „deștepte” („Smart Contracts”) a căror dispoziții prestabilite se declanșează automat, în momentul în care un eveniment are loc. De exemplu, un contract de căsătorie poate să prevadă plata unei pensii alimentare în caz de divorț. Un contract de muncă sau de mandat poate să prevadă un „golden parachute” în caz de concediere.
Aceasta pentru că o aplicație software de tip Smart Contract este asociată cu blockchain și efectuează toate verificările necesare. Ea poate fi vizualizată, dar nimeni n-o poate pirata. Fiecare blockchain are propria sa monedă virtuală (criptomoneda), cea mai cunoscută fiind de altfel bitcoin. Toate operațiunile sunt deci înregistrate în această monedă, ce este convertibilă în euro. Marea problemă este că în momentul de față foarte puține tranzacții se efectuează în criptomonede, iar volatilitatea cursului de schimb al acestora este foarte mare.
În momentul în care toate verificările sunt realizate, operațiunea trece la Mineri. Ce sunt Minerii? Minerii sunt societăți sau persoane fizice care dețin calculatoare, echipamente hardware foarte puternice. În momentul în care apare o operațiune, calculatoarele minerilor se grăbesc să cripteze datele și să le înregistreze în blockchain, așa cum este menționat mai sus, printr-o operațiune de minaj. Reușește numai calculatorul cel mai rapid, ce este de altfel remunerat pentru acest lucru.
Totodată, cum părțile contractante nu știu niciodată care va fi calculatorul cel mai rapid ce va realiza tranzacția, nu pot fi realizate fraude. De altfel, pentru a fi sigur că va realiza o tranzacție, un miner ar trebui să posede singur mai mult de jumătate din capacitatea calculatoarelor tuturor omologilor săi existenți la nivel mondial. Conform estimărilor specialiștilor, acest lucru este imposibil. Minerii se ocupă și de crearea de monedă. O ecuație complexă le este transmisă la fiecare 10 minute și calculatorul cel mai rapid primește o recompensă în bitcoin. Minerii mai primesc de asemenea și comisioane pentru tranzacțiile efectuate.
China are cea mai ridicată rată a minerilor (80%), dar această pondere va scădea pentru că autoritățile guvernamentale au în vedere deja să le reducă numărul, ținând cont de faptul că sunt foarte mari consumatori de energie. Islanda este al doilea loc găzduitor de mineri, datorită climatului său rece.
Intrând și mai mult în sfera serviciilor financiar-bancare, în primul rând putem spune că dacă exista o astfel de tehnologie în anul 2007, criza subprime nu ar fi avut loc. Titlurile tranzacționate ce aveau în spate credite îndoielnice ar fi fost ușor identificate și eliminate de pe piață. Pe de altă parte, în câțiva ani, conform analizelor experților, blockchain va transforma multe din serviciile pe care băncile le facturează acum clienților: plățile internaționale, activitățile de compensare sau poate chiar cele de trading. Astfel, conform unor studii:
- aproximativ 2 milioane de posturi din industria financiar-bancară vor dispărea la nivel mondial în următorii 10 ani ca urmare a evoluțiilor tehnologice, iar tehnologia blockchain va juca aici un rol important;
- băncile vor economisi la nivel mondial aproximativ 15 miliarde de dolari prin implementarea blockchain;
- societățile bancare vor trebui să angajeze noi profile, precum experții în criptaje și cyber-security.
Aceasta înseamnă că din ce în ce mai multe bănci vor încerca să-și însușească tehnologia blockchain, în loc să aștepte în mod pasiv aceste schimbări. Pentru marile grupuri financiare internaționale, anul 2015 a fost anul descoperirii acestei tehnologii, în 2016 au fost efectuat teste ce au demonstrat că tehnologia poate să facă multe lucruri, iar începând cu 2017 s-a trecut deja la acțiune, prin demersuri concrete de implementare.
Băncile centrale (Banca Centrală Europeană, Banca Suediei, Banca Japoniei) studiază în acest moment impactul unei eventuale migrări de la monedele clasice către monede virtuale garantate de o tehnologie blockchain. Start-up-uri, Fintech, fonduri de capital risc sunt deja angajate în proiecte ce lucrează la implementări blockchain.
În sfârșit, cred că cea mai mare provocare va fi generată tocmai de contradicția ce există între vocația inițială libertariană și antisistem a blockchain și modul în care interacționează această tehnologie cu băncile centrale, regulatorii sistemului financiar-bancar și cu băncile în general. Vom putea vorbi despre un blockchain reglementat sau se va „dereglementa” sistemul financiar-bancar? Este greu de spus în momentul de față. Cert este că aceste schimbări nu vor fi impuse prin decret, ci vor fi generate de piață și de interacțiunile ce vor apărea în interiorul său.
