Contribuabilii români încep să acceseze serviciile online ale primăriilor, iar în topul preferințelor de utilizare a acestora, se regăsesc plata impozitelor sau a taxelor și efectuarea programărilor în cadrul instituțiilor de stat, conform studiului realizat de Integrisoft Solutions, furnizor de aplicații software, cu experiență de peste 15 ani în administrația publică locală.
În topul domeniilor de interes pentru accesarea serviciilor publice online, în afară de plata taxelor și a impozitelor locale, se află activitățile legate de diverse utilități din administrațiile publice (35%) sau alte sesizări (19% dintre respondenți). Cu procente mai mici, urmează interacțiunile online legate de evenimente locale, situații legate de urbanism și diverse alte domenii. Marea majoritate a respondenților (42%) interacționează în general cu o singură primărie și doar 14% soluționează diverse probleme accesând servicii online de la mai mult de 3 instituții locale. Acest lucru denotă că cei care au cele mai multe interacțiuni cu instituțiile publice încă nu folosesc sau nu știu de existența acestor servicii.
„Odată cu implementarea modulelor software în instituțiile publice, noi oferim consultanță și pachete de promovare a acestor module către comunitatea locală, pentru a ne asigura că despre facilități află cât mai multe persoane. Nu toate instituțiile statului au un departament specializat în comunicare și relații publice și ne-am dat seama că uneori eforturile primăriei pot rămâne fără rezultate vizibile, dacă softurile achiziționate nu sunt și folosite de cetățeni, din cauza faptului că aceștia nu află despre existența acestora”, a declarat Florian Simionescu, CEO Integrisoft Solutions.
În ceea ce privește modul în care sunt accesate serviciile online ale instituțiilor publice, studiul a confirmat faptul că telefoanele mobile sunt preferate de către români pentru realizarea plăților (47%), efectuarea programărilor online pentru servicii publice (45%) sau interogarea stadiului documentelor în relația cu instituția (28%).
Studiul s-a derulat în luna noiembrie a acestui an și are la bază un eşantion de 1.015 persoane, femei și bărbați cu vârsta de peste 18 ani, selectați atât din mediul urban, cât și rural, de pe teritoriul României. Pentru mai multe detalii despre rezultatele detaliate, evoluția emoțiilor românilor în perioada aprilie – octombrie 2020 și concluzii, puteți accesa aici studiul integral.
