Schimbările climatice sunt o realitate, iar românii conștientizează tot mai mult efectele negative generate de acestea. Astfel, conform celui mai nou studiu sociologic realizat de UNSAR, într-un clasament al amenințărilor legate de schimbările climatice, majoritatea românilor consideră că cel mai mult au fost afectați de valurile de căldură (39% dintre respondenți), secetă (34%), furtuni violente (8%), inundații (4%) și de incendiile de vegetație (3%).
De altfel, valurile de căldură și seceta au înregistrat cea mai importantă dinamică din punctul de vedere al efectelor negative percepute de populație, față de rezultatele studiului de anul trecut – fiind înregistrată o creștere cu 19% în cazul amenințării valurilor de căldură, spre exemplu. Prin urmare, identificarea și apelarea la soluții de prevenție și protecție împotriva acestor riscuri devine o necesitate.
„Românii continuă să fie conștienți cu privire la efectele schimbărilor climatice. Ne dorim ca societatea și economia să fie cât mai bine pregătite în fața riscurilor precum catastrofele naturale – care de multe ori sunt amplificate de schimbările climatice. În acest context, asigurările joacă un rol esențial în protecția financiară a oamenilor și a companiilor”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General al UNSAR.
Conform aceleiași cercetări sociologice, principalele măsuri luate de cetățeni pentru a diminua impactul schimbărilor climatice, atât din punct de vedere financiar, cât și pentru a proteja mediul înconjurător sunt: utilizarea de becuri eficiente energetic (89%), colectarea selectivă a deșeurilor (82%), reciclarea materialelor reutilizabile (80%) sau utilizarea ambalajelor și a pungilor biodegradabile (79%).
Și achiziția de electrocasnice cu consum redus de energie se află printre măsurile menționate, dar proporția celor care declară că au luat o astfel de măsură pentru a diminua impactul negativ al schimbărilor climatice este în scădere față de 2021 (73% în 2022, față de 82% în 2021).
„Deși frecvența daunelor cauzate de schimbările climatice crește, iar riscurile sunt din ce în ce mai evidente, numărul locuințelor care beneficiază de o poliță de asigurare facultativă rămâne relativ scăzut. Vom continua, prin noi campanii de educație financiară, și nu numai, să fim alături de oameni, pentru a-și proteja poate cele mai importante bunuri pe care le au: locuințele”, a subliniat Alexandru CIUNCAN.
În România, asigurările facultative de locuințe se pot încheia doar pentru acelea care sunt deja protejate de o poliță obligatorie PAD. Polița PAD acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremure, inundații și alunecări de teren) până la limita de 20.000 EUR, respectiv 10.000 EUR, în funcție de tipul construcției, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare.
În schimb, locuința poate fi protejată la valoarea ei reală și pentru mai multe riscuri (incendiu, explozie, furtună, vijelie, căderi de corpuri, furt, vandalism etc.), pe lângă cele catastrofale, printr-o asigurare facultativă. Acestor polițe li se pot atașa și clauze speciale, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice/electronice, bunurilor casabile, servicii de asistență tehnică la locuință, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (spre exemplu, pentru acoperirea pagubelor pe care le puteți produce vecinilor).
Sondajul IRES-UNSAR privind Percepția românilor față de asigurările de locuințe a fost realizat pe un eșantion format din 811 respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, în august 2022, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
