Analiză: Cum stă România la salariu mediu brut și puterea de cumpărare față de celelalte țări europene

Date:

De câte ori ați auzit că România se află la coada clasamentului în Europa, în ceea ce privește salarizarea și că avem cea mai mare taxare din Europa? Dar că puterea de cumpărare în România este mult mai mică decât celelalte țări din Uniunea Europeană? Sunt aceste afirmații adevărate sau nu? O analiză publicată de site-ul de analiză financiară BVBescu.ro și-a propus să cerceteze veridicitatea acestor afirmații…

Care este salariul mediu net în țările europene

Deși avem tendința să ne raportăm, în special, la țările membre ale Uniunii Europene, trebuie să nu uităm că acestea nu înseamnă neapărat Europa. În prezent, continentul european numără 52 de state suverane, 5 state parțial recunoscute și 11 state nesuverane, aflate sub administrarea unor țări precum Marea Britanie, Danemarca, Grecia, Republica Moldova, Serbia, Finlanda sau Portugalia.

Astfel, pentru a putea face o comparație mai apropiata de adevăr în ceea ce privește salariul mediu brut și net, respectiv puterea de cumpărare din România față de celelalte state europene, am folosit ultimele date oficiale disponibile pentru 45 dintre aceste țări.

Conform datelor furnizate de portalul Wikipedia.org, cel mai mare salariu mediu, atât brut, cât și net îl găsim, în prezent, în Elveția (6272 € brut, 4717 € net).

Cele mai scăzute salarii medii, atât nete, cât și brute, sunt, în acest moment, în Moldova (453 € brut, 363 € net), Belarus (452 € brut, 394 € net), Ucraina (451 € brut, 363 € net), Armenia (423 € brut, 300 € net), Georgia (375 € brut, 300 € net), Azerbaijan (370 € brut, 307 € net) și Turcia (nu se precizează salariul mediu brut, 307 € net).

Acestea sunt salariile și puterea de cumpărare exprimata în USD pentru cel 45 de țări europene:

StatSalariu Brut în €Salariu net în €Paritatea Puterii de cumpărare în USDData ultimei raportări
Albania46538411622021-Q2
Armenia42330010592020-12
Austria4540310435682020
Azerbaijan37030712212020-03
Belarus45239415162021-02
Belgia3775244229572019
Bosnia și Herțegovina75949714572020-10
Bulgaria78060516722021-Q2
Cehia1561125024932021/Q2
Cipru1992165828242019-Q3
Croația129796520872021-03
Danemarca6196391443972019
Elveția6272471743242018
Estonia1553121422362021-03
Federația Rusă63955617202021-Q3
Finlanda3380250929202016-Q2
Franța4130279131892020
Georgia37530011612021-Q2
Germania4130295234112021/Q3
Grecia1466111620402019
Irlanda4049304135232021-Q3
Islanda4739322134332018
Italia2479175225842019
Kosovo47743011362019
Letonia128094019502021-Q3
Lituania1598101222392021-Q3
Luxemburg5143357342082018
Macedonia de Nord71147515702021-10
Marea Britanie2989239328942021-09
Moldova45336310232021-Q2
Muntenegru79953515142021-11
Norvegia4807351133932020
Polonia1439103422252021-12
Portugalia1517111019572021 – Q3 – Gross
2020 – Net
România115170819312021-08
San Marino2445239035512017
Serbia76055115772021-05
Slovacia118590120592021-Q3
Slovenia2009129023342021-01
Spania2648203929002021/Q3
Suedia4156277032202020-05
Țările de Jos2855215228502020
Turcia 307 2021-12
Ucraina45136315012021-06
Ungaria125185719982021-03

Din tabelul de mai sus, rezultă că mediana salariului la nivelul celor 45 de țări europene analizate este de 2180 € brut, respectiv 1549 € net. În același timp, conform tabelului, mediana salariului net este:

  • 1748 € pe luna, pentru țările care fac parte din Uniunea Europeana;
  • 1876 € pe luna, dacă luam în considerare doar în țările din spațiul Schengen;
  • 2657 € pe luna, dacă luăm în considerare doar statele din Europa Occidentală.

Cât de mare este taxarea salariilor în
Uniunea Europeană

Deși nu s-au găsit date agregate disponibile la nivel european, am găsit cifre legate de taxarea salariilor în Uniunea Europeana. Conform unui studiu KPMG din 2019, România are cea mai mare taxare pe salarii din Uniunea Europeana, impozitele reprezentând un procent de 40,85% din valoarea salariului brut. Țara noastră este urmată de Olanda (36,68%), Ungaria (33,50%) și Cehia (31,12%); La polul opus se afla Belgia (10,16%), Malta (10,00%), Marea Britanie (6,36%) și Estonia (4,36%). În Germania, taxele salariale reprezintă un procent de 26,17%. Mediana taxării în Europa este de 20,38%; O observație: țările europene care au cele mai mari salarii medii nete au taxări în preajma mediei de 20,38%.

Cum arata datele, din punctul de vedere al parității
puterii de cumpărare în USD

În ceea ce privește puterea de cumpărare exprimata în USD, a acelorași țări, se observă că Danemarca, Elveția și Luxemburg conduc acest clasament, cu un echivalent al puterii de cumpărare de peste 4.000 USD. De cealaltă parte, la coada clasamentului găsim Albania, Georgia, Kosovo, Armenia și Moldova, cu un echivalent al puterii de cumpărare de sub 1.200 USD.

Ce este Puterea de cumpărare exprimată în USD (PPP)
și la ce este utilizat acest indicator

Puterea de cumpărare exprimată în USD reflecta valorile tranzacțiilor pentru mărfurile tranzacționate între țări, spre deosebire de bunurile produse pentru uz intern. Iată un exemplu, să înțelegeți mai bine despre ce este vorba: dacă valoarea peso-ului mexican scade la jumătate față de dolarul american, produsul intern brut mexican măsurat în dolari se va înjumătăți și el. Dar asta nu înseamnă neapărat că mexicanii sunt de 2 ori mai săraci. Dacă veniturile și preturile măsurate în pesos rămân aceleași, puterea de cumpărare a mexicanilor nu va fi mai slaba, presupunând că bunurile importate nu sunt esențiale pentru calitatea vieții cetățenilor.

Măsurarea veniturilor în diferite țări folosind Puterea de cumpărare exprimata în USD oferă o înțelegere a bogăției relative în ceea ce privește bunurile și serviciile locale de pe piețele interne. Pe de altă parte, PPP are o relevanță mică pentru măsurarea costului relativ al bunurilor și serviciilor pe piețele internaționale, deoarece PPP nu ia în considerare cat reprezintă 1 USD într-o țară sau altă. Folosind exemplul menționat mai sus, pe o piață internațională, mexicanii pot cumpăra mai puțin decât americanii, după căderea monedei lor, deși PPP-ul lor a rămas relativ neschimbat.

În ceea ce privește România, într-adevăr, ne aflăm pe penultimul loc, ca și putere de cumpărare, dintre țările din Uniunea Europeană, cu un PPP de 1931 USD. Puterea de cumpărare exprimată în USD a țării noastre se află cu o treime sub mediana Uniunii Europene (2818 USD) și este de aproximativ 2 ori mai mica decât cea a Danemarcei – țara europeană cu cea mai mare putere de cumpărare exprimată în USD.

Dacă, însă, ne raportăm la țările din regiune, PPP-ul României este peste valoarea mediană (1693 USD), este similar cu cel al Portugaliei, Letoniei și Ungariei și peste cel al Federatei Ruse.

Unde se afla România, în clasamentul
salariilor medii nete din Europa

Dacă luam în calcul doar țările membre ale Uniunii Europene, avem al doilea cel mai mic salariu brut și net, doar bulgarii având remunerații mai mici. Totuși, la nivel european, România se află pe locul 30 din 45 state, atât în ceea ce privește salariul mediu brut (1151 Euro), cât și în ceea ce privește salariul mediu net (708 Euro).

Suntem peste țările din Europa de Est și Sud-Est – Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Macedonia, Albania, Kosovo, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Moldova și Ucraina. Suntem peste Federația Rusă și deasupra Bulgariei (singura țară sub noi dintre cele din UE). Totodată, suntem destul de aproape de țări Central Europene precum Slovacia, Ungaria, Letonia și Croația.

Cehia, Lituania, Polonia, Estonia și Slovenia sunt țările din fosta Cortină de fier care au cel mai mare salariu mediu net. Cu excepția Estoniei, toate țările din Estul și Centrul Europei au un salariu mediu net mai mic decât mediana europeană. Inclusiv Grecia, care nu a făcut niciodată parte din grupul țărilor din Cortina de Fier, se află sub mediana europeană…

De ce ar putea sa fie greșită comparația
cu țările membre UE

Când vine vorba de statisticile salariale la nivel european, abordarea curenta este legata de ideea ca trebuie sa comparam nivelul de salarizare și puterea de cumpărare cu cele ale tarilor din Uniunea Europeana, deoarece România este una dintre cele 27 state membre. Însă, la fel ca și în cazul celorlalte țări foste membre ale Pactului de la Varșovia care acum fac parte din UE, trebuie să nu uităm faptul că au existat diferențe semnificative, la nivel economic, față de țările occidentale. Astfel, sunt 2 aspecte pe care ar trebui sa le avem în vedere, pentru a crea o echitate crescută atunci când analizăm nivelul salarizării din România:

1. Diferențele semnificative de dezvoltare economică între Estul și Vestul Europei, în momentul căderii Cortinei de fier, din 1989

Având în vedere diferența uriașă dintre țările foste comuniste și democrațiile occidentale la momentul 1989, pare incorect să corelam așteptările salariale pentru statele din Centrul și Estul Europei cu cele din Vest. Dacă analizăm din punctul de vedere al puterii de cumpărare exprimate în USD, la momentul căderii Cortinei de fier, statele occidentale aveau un PPP mediu de 15.800 USD pe an (1.325 USD / lună), în timp ce PPP-ul mediu al statelor foste comuniste era de 5905 USD (aproape 500 USD / luna), respectiv de aproape 3 ori mai mic. Datele pentru fosta URSS arată un PPP de doar 7.112 USD (aproape 600 USD / lună) în 1989, adică ceva mai puțin de jumptatea mediei vest-europene. 32 de ani mai târziu, PPP-ul mediu al statelor „foste occidentale” a ajuns la 3790 USD (3165 USD / lună), cu doar 89% mai mare față de PPP-ul mediu al statelor „foste comuniste”, care a ajuns la 20.088 USD (1674 USD / lună). PPP-ul Federatiei Ruse este, în acest moment, de 13632 USD (1136 USD / lună), adică de aproape 3 ori mai mic decât cel al țărilor din „Vest” și la 65% din cel al țărilor ex-comuniste.

Totodată, salariul mediu net, în anul 2000 (cele mai vechi date pe care le-am găsit), era de 3-7 ori mai mic în rândul țărilor din Estul Europei, față de cele din Vest. În prezent, diferența de salarii dintre vestul și estul Uniunii Europene este de 1,3-3 ori. Dacă în urmă cu 22 de ani, diferența dintre medianele salariului mediu dintre estul și vestul Europei era de aproximativ 6,29 ori, în prezent, aceasta a scăzut la o medie de 2,71.

2. Salariul mediu net, exprimat în USD, în România, în 1990

Pentru a înțelege mai bine de unde venim, trebuie să analizăm valoarea salariului mediu în România, de-a lungul anilor. Astfel, o statistică disponibilă pe site-ul Casei Județene de Pensii Giurgiu ne oferă o perspectivă mai clară asupra evoluției salariului mediu brut și net în România, începând încă din anul 1934. În urmă cu aproape 90 de ani, remunerația medie a unui salariat din România era de 168 lei pe luna. 13 ani mai târziu, odată cu instaurarea regimului comunist, salariul mediu ajungea 261 lei pe lună. Dacă pentru 1934 nu avem date legate de paritatea leu-dolar, în 1947, salariul mediu în țara noastră era de mai puțin de… 2USD / luna (1 USD, la acel moment, era echivalat cu 150 lei). Salariul lunar mediul net a depășit pentru prima dată borna de 1.000 de lei în anul 1965 (aproximativ 168 USD). Imediat după Revoluție, în 1990, salariul mediu net ajungea în România la 3.381 lei, dar reprezenta contravaloarea a doar 97 USD. În anii ’90, salariul lunar mediu net în România a coborât până în jurul valorii de 65 USD, revenind în jurul valorii de 100 USD la începutul anilor 2000. Salariul lunar mediu net în România a început să crească odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, când a depășit pentru prima data valoarea de 200 €. În mod surprinzător, cea mai importanta creștere a salariului mediu net s-a produs după anul 2016, când guvernarea PSD a forțat creșterea salariului minim pe economie, ceea ce a dus la o mărire generală a lefurilor. Practic, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat în ultimii 5 ani…

3. Cât de mic este, de fapt, salariul mediu net din România

Și totuși, suntem la coada clasamentului în Europa, în ceea ce privește salarizarea? Este puterea de cumpărare în România este mult mai mică decât celelalte țări din Uniunea Europeană?

Foarte clar, este faptul că avem cea mai mare taxare pe salarii din Europa. Practic, aceasta este, în România, de aproximativ 2 ori mai mare decât cea din țările europene care au cele mai mari salarii medii nete. Din nefericire însă, acest aspect nu este unul impus de Bruxelles, ci este decis chiar de clasa noastră politică…

În ceea ce privește salariul mediu net din România, nu ar trebui să ne raportam, în primul rand, la țările din Uniunea Europeană, ci la una dintre următoarele doua grupe statistice: state din Europa Centrală și de Est sau state europene care s-au aflat, ca și noi, sub Cortina de Fier.

Raportat la aceste 2 grupe de state, mediana salariului mediu net este:

  • 718 Euro – dacă luăm în calcul doar statele din fosta Cortină de fier;
  • 679 Euro – dacă luăm în calcul toate statele din Europa Centrală și de Est.

Conform celor mai noi date disponibile din partea INS (octombrie 2021), salariul mediu net în România este, în acest moment, de 3544 lei, adică aproximativ 716 Euro. Acesta este similar cu mediana salariului mediu net din statele din fosta Cortină de fier și peste mediana aferentă statelor din Europa Centrala și de Est. Salariul mediu net din România este al 10-lea ca valoare dintre cele 21, respectiv 26 de state, fiind cu 45% mai mic decât cel din Slovenia, Cehia și Estonia (care au cel mai mare salariu mediu net din regiune), cu 35% mai mic decât cel din Grecia, cu 30% față de Polonia și cu 15-17% față de Croația, Letonia, Ungaria și Slovacia.

Și în ceea ce privește Puterea de cumpărare exprimata în USD (PPP), România se situează tot pe locul 10, aceasta fiind similară cu cea din Slovacia și cu aproximativ 10% mai mică decât cele din Ungaria, Letonia sau Croația. Cea mai mare diferența în ceea ce privește PPP este tot față de Slovenia (-45%), în timp ce diferența fata de Grecia, Estonia, Cehia sau Lituania este de 27-35%.

Așadar, chiar dacă avem al doilea cel mai mic salariu mediu net și a doua cea mai mica putere de cumpărare din Uniunea Europeana, raportat la țările din regiune, România se afla în prima jumătate a clasamentului, ocupând un decent loc 10 din 26 de state Central și Est Europene.

Concluziile analizei publicate de BVBescu.ro:

  • cu un procent de 40,85% din valoarea salariului brut, România are cea mai mare taxare pe salarii din Uniunea Europeana; Mediana taxării în Europa este de 20,38%;
  • România, se află pe penultimul loc, ca și putere de cumpărare, dintre țările din Uniunea Europeană, cu un PPP de 1931 USD. Dacp ne raportăm la țările din regiune, PPP-ul României este peste valoarea mediană, este similar cu cel al Portugaliei, Letoniei și Ungariei și peste cel al Federației Ruse;
  • Salariul mediu net din România este de 2 ori mai mic față de mediana europeană, de 2,5 ori mai mic decât cel țările care fac parte din Uniunea Europeana și față de cel din țările din spațiul Schengen și de aproape 4 ori mai mic fata de cel din statele din Europa Occidentala;
  • România are al doilea cel mai mic salariu brut și net din Uniunea Europeana; Însă, la nivel european, România se află pe locul 30 din 45 state, atât în ceea ce privește salariul mediu brut, cât și salariul mediu net;
  • Salariul mediu net din România este peste cel al țărilor din Europa de Est și Sud-Est, peste cel din Federația Rusa și deasupra Bulgariei. Totodată, este apropiat de țări Central Europene precum Slovacia, Ungaria, Letonia și Croația.
Mircea Iliescu
Mircea Iliescu
Mircea Iliescu, trainer &financiar advisor la BVBescu.ro, este fondator al site-ului de informatii finaciare BVBescu.ro, are peste 10 ani de experienta ca investitor la Bursa de Valori Bucuresti; autor al unor articole și opinii preluate de o serie de publicații financiare, organizator al evenimentului „The Power Table”, realizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, organizator al evenimentului Earnings Report – cu arata rezultatele financiare pe pietele externe, autor al cursului de investitii la Bursa de Valori București „Cum să obții randamente mai bune la Bursă”.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Analiză Claudiu Cazacu, XTB: Precedent în „uber-izarea prețurilor”. Cum pot cartofii prăjiți să influențeze valoarea acțiunilor

Prețurile stabilite dinamic fac parte dintr-o strategie utilizată frecvent...

Economia informală în România: context, cauze și efecte

| de Prof. univ. dr. Cristian PĂUN, Academia de Studii Economice din București și Prof. univ. dr. Radu MUȘETESCU, Academia de Studii Economice din București

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...