Barometrul industriei româneşti alcătuit de IRSOP şi SNSPA

Date:

IRSOP şi SNSPA – Facultatea de Management, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative(foto) apreciază, pe baza barometrului pe care-l realizează lunar, că „în luna mai, activitatea din industrie s-a reînviorat, după pierderea de suflu din aprilie. Evoluţia lunară arată un tipar care pare să se repete anual. Activitatea creşte în primul trimestru, scade în ultimul, iar la mijlocul anului şerpuieşte de la o lună la alta”.
Barometrul lunar cu situaţia la zi din industrie este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Coordonatori sunt dr. Petre Datculescu (director general Market Research & Consulting SRL), conf. univ. dr. Florina Pînzaru (decan, Facultatea de Management a SNSPA), conf. univ. dr. Lucian Anghel (aceeaşi facultate).
Din perspectiva Barometrului, industria autohtonă este caracterizată astfel:
„Schimbarea din luna mai a fost sensibilă. Cu o lună înainte (aprilie faţă de martie), 72,7% din indicatorii măsuraţi de Barometru arătau scădere. În mai, faţă de aprilie, 54,5% din indicatori erau în creştere, iar restul în scădere sau nemişcaţi.

Producţia
•  Volumul producţiei a urcat la 63 de puncte, cu mult peste media primelor 4 luni din 2017 (52).
•  Comenzile neexecutate au crescut de la 44 în aprilie la 50 în mai, semnalând un aflux de cerere recentă.
•  Stocurile au rămas pe loc, la 45 de puncte, în zona de contracţie. Deocamdată outputul producţie nu a avut suficientă consistenţă pentru a declanşa reumplerea stocurilor.

Cererea
• Comenzile noi au crescut de la 56 în aprilie la 61 în mai. Dar comenzile sunt extrem de neomogene. În 2016, abaterea standard pentru indexul comenzilor (abaterea de la medie) a fost de 6,8 puncte. În primele 5 luni din 2017 omogenitatea a fost şi mai scăzută, abaterea de la medie ajungând la 10 puncte.
• Comenzile pentru export s-au apreciat mai mult decât comenzile noi în general, ajungând la 64 de puncte, faţă de 57 în aprilie. Totuşi, nu au atins nivelul record de 69 de puncte din luna martie a.c.
• Importurile de materii prime şi materiale au crescut la 66 de puncte, pe fondul creşterii generale a comenzilor şi a creşterii ţintite a cererii pentru export.

Forţa de muncă
• Numărul de angajaţi arată însă o uşoară contracţie de la un index de 54 în aprilie la 49 în mai. Spunem „uşoară” pentru că două treimi din firme nu raportează schimbări de personal. La prima vedere scăderea pare neobişnuită, într-un moment de intensificare a cererii şi a producţiei. Este posibil ca datele să fi captat efectul întârziat al disponibilizărilor începute înainte de apariţia comenzilor noi. O altă explicaţie este intensificarea mobilităţii orizontale a personalului, pe fondul creşterii cererii pentru forţă de muncă. Oamenii nu sunt disponibilizaţi, ci găsesc oferte de muncă mai convenabile, inclusiv în afara ramurilor industriale, datorită extinderii crizei de personal calificat. În aceste condiţii, industria se va confrunta probabil cu un nou tip de risc legat mai mult de capacitate decât de comenzi.

Costuri şi venituri
• Costurile de producţie au rămas relativ staţionare (66 de puncte) dar se află în zona de expansiune (peste 50). Totuşi, nivelul lor pare a fi mai redus decât în martie (71) şi în februarie (70).
• Preţurile încasate pentru produsele vândute au crescut de la un index de 53 în aprilie la 58 în mai. O uşoară creştere a preţurilor de vânzare în condiţii de stabilitate relativă a costurilor de producţie reprezintă un semnal pozitiv, în sensul că preţurile contribuie mai susţinut la veniturile şi la profitul firmelor.

Investiţii

  • Cheltuielile de capital au rămas pe loc, la un index de 55 ca în luna aprilie, şi fix la nivelul mediei din 2016. Practic, indicatorul cheltuielilor de capital arată o înclinaţie relativ constantă dar slabă a firmelor de a cheltui fonduri pentru capacităţi, echipamente şi alte active care pot asigura creşterea. Preocuparea este relativ omogenă şi nu pare a fi influenţată de volumul producţiei sau de nivelul comenzilor.

Aşteptările
• Indexul de optimism calculat prin agregarea aşteptărilor managerilor privind cererea, producţia şi încasările, a avut în mai 64 de puncte, numai cu un punct în plus faţă de aprilie şi martie (63), dar sub media ultimelor cinci luni (65). Aceste valori sugerează că speranţele managerilor sunt moderat pozitive, dau nu ascendente, ci mai degrabă staţionare.”

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Autolaborator pentru monitorizarea calității aerului, trimis de România în Moldova

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România a donat...

Program de dezvoltare profesională creat de Junior Achievement România și Nestlé România

Organizația Junior Achievement (JA) România și compania Nestlé România...