Vreți să vă bucurați de beneficiile hiperautomatizării pentru afacerea voastră? Răspunde Sabina Amaricăi, arhitect de testare software, fondator Qualinest, oferindu-vă câteva repere:

Ce este hiperautomatizarea? Și cum diferă ea de automatizare?

Pe scurt, hiperautomatizarea se referă la evoluția logică a automatizării. Departamentul IT al firmei Gartner a definit prin acest termen nou trendul cu numărul 1 din clasamentul Strategic Technology Trends pentru 2020. 

Sunteți cu siguranță familiarizați cu noțiunea de automatizare  – este procesul de îndeplinire a sarcinilor fără intervenția umană. În acest context, hiperautomatizarea duce totul la un alt nivel. Folosește mai multe instrumente și tehnici care permit automatizarea inteligentă pentru a scala inițiativele de automatizare.

Practic, având automatizarea ca punct de plecare și integrând tehnologii inteligente suprapuse, se pot atinge noi orizonturi – pentru a ajunge tot mai aproape de „vis”. În curând, nu vă veți mai aminti de zilele pline de sarcini de lucru manuale, repetitive și plictisitoare. De statul la coadă la biroul unui funcționar sau de procesul îndelung și dificil prin care se poate obține un împrumut imobiliar.

Astfel de tehnologii suprapuse pot fi:

  • Învățarea automată – permite mașinilor să identifice tipare (pattern-uri)
  • Prelucrarea limbajului natural (NLP) – permite mașinilor să interpreteze vorbirea umană
  • Recunoașterea optică a caracterelor (OCR) – permite mașinilor să convertească imaginile în text

De ce, în cazul multor companii, implementarea hiperautomatizării este un eșec?

Problema principală este că majoritatea companiilor nu au fluxul proceselor clar definit. De la etapele de producție și dezvoltare și modul în care acestea sunt interconectate, până la condițiile inițiale pentru datele de intrare și dependențe – fiecare detaliu contează pentru a obține rezultatele corespunzătoare. În funcție de dimensiunea companiei, complexitatea proceselor, a datelor și a instrumentelor diferă. Chiar și în companiile mai mici, structura nu este suficient de clară, cel puțin nu conform cerințelor unui proces de automatizare.

Putem rezuma simplu aceste cerințe: atunci când vine vorba de automatizare, trebuie să fim specifici.

  • Care este nevoia, care este rezultatul dorit? De ce anume avem nevoie pentru a obține rezultatul respectiv (clar definit).
  • Care este „fluxul actual al procesului”?  Care este secvența de pași prin care se realizează procesul și cine este activ implicat în desfășurarea lor?
  • De ce date inițiale este nevoie ? Seturi de date de intrare, condiții de pornire, diferite tipuri de acces etc.

Aceste aspecte trebuie lămurite, în mod concret, pentru fiecare proces în parte. Pentru a avea o viziune globală clară, la nivel de companie.

Identificarea nevoii este primul pas și cel mai important. Este adesea cea mai mare provocare pentru majoritatea companiilor.

Următorul pas este împărțirea procesului actual în subprocese. Există atât de mulți factori. Documentația – prea multe documente sau insuficiente. Există diferite persoane responsabile pentru diferite faze ale procesului – așa că aici intervine colectarea tuturor informațiilor, în stiluri și formate diferite.  Apoi acestea trebuie aduse la un numitor comun – la un grad de compatibilitate bun pentru a putea defini un tipar.

Cel mai dificil dintre toate este stabilirea „necesarului” – cât input este necesar și suficient pentru a duce la rezultatul scontat. Avem atât de multe date, avem atât de multe sisteme vechi, încât devine dificil să extragem exact ceea ce avem nevoie. Majoritatea oamenilor și organizațiilor renunță exact la acest pas. Aceasta este una dintre cele mai mari provocări ale digitalizării – de câțiva ani deja, și se pare că va continua să fie, pentru o vreme.

Cum putem reuși să „hiperautomatizăm”?

Trebuie să începem cu începutul. Trebuie să identificăm procesele pe care le folosesc companiile noastre. Fazele de proiectare și analiză sunt mai importante ca oricând, deoarece atunci când vine vorba de hiperautomatizare, improvizatul nu este o opțiune.

Procesele respective ar putea avea unele asemănări. Cu ajutorul abstractizării și al consultanților, le putem identifica, astfel încât să putem defini apoi subprocesele potrivite pentru automatizare. Aceasta este  soluția pentru a evita duplicarea și mentenanța dificilă, ulterior.

Următorul pas este să identificăm ceea ce merită automatizat. Conceptul de automatizare sună atât de uimitor, încât e tentant să-l vrem implementat peste tot – dar trebuie să ne alegem bătăliile. Și pentru asta, avem nevoie de planificare adecvată și de evaluarea rezultatelor.

Deși nu există o regulă generală atunci când vine vorba de selectarea proceselor dintr-o organizație, cel mai recomandat este să se înceapă cu cele mai mici, care aduc rezultate pentru echipele și compania voastră.

Evaluarea datelor poate deveni copleșitoare, dar dacă pornim de la rezultatele pe care dorim să le obținem și mergem în sens invers, cel mai probabil vom ajunge unde trebuie.

Piața este plină de produse care pot oferi automatizare și hiperautomatizare. Asigurați-vă că ați ales ceea ce este potrivit pentru compania voastră, pentru instrumentele și procesele voastre. Când vine vorba de o automatizare făcută bine, nu există o soluție universală, care să se potrivească tuturor.

Nu există nicio altă variantă, nici o scurtătură – trebuie să selectați cu atenție ceea ce aduce cele mai multe beneficii pentru compania voastră.

DISTRIBUIȚI