Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu AFM, a lansat campania integrată de informare şi educare privind colectarea separată a deşeurilor „Reciclăm în România”, cu sloganul „Unele lucruri merg mai bine separate. La fel şi deşeurile. Colectează separate”.
Principalul obiectiv al campaniei îl reprezintă „responsabilizarea tuturor jucătorilor de pe lanţul de colectare, respectiv de reciclare”.
Campania se desfăşoară din 1 decembrie online şi din 15 decembrie, pe toate celelalte medii de difuzare, cu sublinierea că „este prima dată când Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor derulează o campanie de informare şi conştientizare de anvergură naţională, difuzată concomitent în toate mass-media şi în reţelele sociale, cu un mesaj unitar şi aplicabil tuturor”.
Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor: „Mesajul principal al campaniei este unul de responsabilizare, indiferent dacă vorbim de autoritate publică locală, indiferent dacă vorbim de individ, de părinţi, de copii. Fără să fim uniţi în jurul acestui obiectiv, de a creşte gradul de colectare separată şi gestionare eficientă a deşeurilor, nu putem schimba situaţia. Responsabilitatea este mai uşor de aruncat decât deşeurile, dar dacă suntem cinstiţi cu noi înşine şi ştim că avem o problemă, numai atunci putem începe să o rezolvăm. Preţul necolectării separate se plăteşte de fiecare dată de cetăţeni.
Anual, autorităţile publice locale sunt obligate să plătească acele contribuţii la AFM, în cazul în care nu realizează ţintele pe care le impune Comisia şi indirect, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. De exemplu, în 2020, comunităţile, prin primării, au plătit peste 110 milioane de lei, pentru nerealizarea ţintelor la nivel de comună sau oraş. Această sumă a crescut la 224 milioane de de lei, în 2021, şi probabil că va creşte şi în 2022. Sunt bani care ar fi putut redirecţionaţi către investiţii absolut necesare la nivel local – creşe, grădiniţe, spitale.”
Ministrul subliniază că „nu este un secret că ne confruntăm cu această problemă de ani de zile. România, la capitolul reciclare, se află undeva la coada clasamentului şi acest lucru este cauzat pe de o parte de lipsa de infrastructură, dar şi de faptul că, deşi foarte mulţi cetăţeni spun că sunt interesaţi de colectarea separată şi de reciclare, adică peste 88%, în realitate lucrurile de fapt stau altfel.
Ne confruntăm cu această contradicţie între voinţa cetăţeanului declarată în cadrul unui sondaj şi realitatea, modul în care cetăţenii se raportează practic la această problemă. De asemenea, în cadrul acestui sondaj am constatat că foarte mulţi cetăţeni, peste 70%, îşi manifestă interesul de a primi informaţii suplimentare. Este şi un pas de plecare pentru această campanie de informare şi de educare, pentru că avem receptori, cetăţeni care sunt interesaţi să facă mai mult pentru a colecta separat şi pentru a genera reciclare în România.
Suntem conştienţi că pentru a determina schimbări de percepţii şi comportamente avem nevoie de mult timp. Într-un an, după ce vom măsura rezultatele campaniei, vom vedea cum şi cu cât a crescut gradul de informare al cetăţenilor cu privire la colectarea separată şi dacă s-a modificat şi gradul efectiv de colectare separată şi reciclare. Dar cea mai mare aşteptare este legată de informare şi educare – oamenii să aibă informaţiile corecte despre ce înseamnă pentru mediu şi pentru comunitate să colectezi separat. Şi să nu uite şi că este obligatoriu să colecteze separat, conform legii”.