Bursa românească stă mai bine decât cele din regiune, diferențele fiind semnificative. Perspectivele rămân, totuși, incerte, iar riscul unor noi episoade de volatilitate, ridicat. Deși dobânzile sunt încă mult sub inflație, tendința acestora e de creștere. Băncile centrale din Europa de Est au făcut deja pași în acest sens. Banca Centrală Europeană are în vedere un calendar devansat al întăririi monetare, iar, în SUA, semnele arată chiar că nu se poate scoate din discuție o majorare de 0,5 puncte la următoarea ședință a Fed. În România, ROBOR la 3 luni a ajuns la un vârf multianual de 4,53%, nemaiîntâlnit din 2013.
Cum poate fi înțeleasă astfel atitudinea optimistă a investitorilor la bursă? Claudiu Cazacu (foto), Consulting Strategist în cadrul XTB România, explică detaliat în această analiză de piață.
După scăderi accentuate, însoțite de mișcări puternice de migrare spre teritoriile de refugiu, în februarie și prima săptămână din martie, bursele au început o revenire rapidă. Minimele pe indicii bursieri s-au înregistrat acum două săptămâni.
Indicele BET de la București a recuperat 19,7% din minime (7 martie) până la închiderea zilei de marți, 22 martie.
Indicele DAX, din Germania, a avansat cu 16,4% în aceeași perioadă, iar S&P 500 din SUA s-a apreciat cu 8,5%, în timpul dintre minime și ultima tranzacție din 22 martie.
Cu toate acestea, S&P500 are încă un minus de 5.9% anul curent, iar DAX unul de 9,7%. BET stă mai bine, cu un minus de doar 2,5%.
Scăderile inițiale au fost mai mari, în Germania și România, în termeni procentuali, față de SUA, și revenirile au fost mai consistente, dar, interesant, nu îndeajuns pentru a aduce o apropiere solidă de maxime în Germania.
Diferența în atitudinea pieței ar fi justificată de ideea că Germania este mult mai vulnerabilă atât la efectul sancțiunilor impuse Rusiei, cât și la scumpirea energiei decât SUA. Între cele două piețe exista deja o diferență de volatilitate istorică, care ar putea juca de asemenea un rol în divergența actuală de performanță, deși probabil cauzele economice sunt mai importante.
Bursa românească stă mai bine decât cele din regiune, diferențele fiind semnificative, mai puțin față de Cehia.
În Polonia, indicele bursier WIG20 este cu 7,2% sub nivelul de la începutul anului, BUX din Ungaria se află la -12,6% iar PX din Cehia la -4,3%. Este, însă, de observat și redresarea pronunțată a pieței de la București.
Au susținut piața locală: anunțurile și așteptările pentru dividende cu randamente atractive, interesul pentru energie, emitenții din domeniu având pondere semnificativă în capitalizare și recuperarea acțiunilor bancare, cu dobânzi mai ridicate conturând așteptări favorabile profitabilității.
Trendul a fost, în principal, asemănător cu cel din Europa, cu speranțe ale unui armistițiu și temperarea prețurilor energiei, petrolului și gazelor naturale factori esențiali în redresare.
Perspectivele rămân, totuși, incerte, iar riscul unor noi episoade de volatilitate, ridicat.
Pe de o parte, petrolul a reluat creșterea, Brent ajungând de la un minim de 95,24 dolari/baril pe 16 martie, la 112,65 la 9.30, miercuri. Este nu departe de jumătatea intervalului dintre maximele din 8 și minimele din 16 martie.
Gazul natural tranzacționat la Viena e de câteva zile în jur de 100 EUR/MWh, sub jumătate din vârful istoric atins luna aceasta, dar încă cu aproape 30 EUR/MWh peste valorile din prima parte a lunii februarie. Iar energia este de câteva ori mai scumpă în Europa (prețuri de producție) față de anul trecut.
Chiar și la nivelurile actuale, prețurile frânează activitatea economică, cu contracții așteptate temporar și neuniform pentru sectorul industrial european.
În ipoteza unor sancțiuni suplimentare care să blocheze livrările de gaze naturale, petrol sau ambele resurse către UE, presiunea suplimentară de apreciere a acestora ar putea însemna o greutate dificil de suportat pentru economie.
Bursele ar putea lua, astfel, în calcul o schimbare bruscă de perspectivă.
Deși dobânzile sunt încă mult sub inflație, tendința acestora e de creștere.
Băncile centrale din Europa de Est au făcut deja pași în acest sens.
Banca Centrală Europeană are în vedere un calendar devansat al întăririi monetare, iar, în SUA, semnele recente arată chiar că nu se poate scoate din discuție o majorare de 0,5 puncte procentuale la următoarea ședință a Fed.
Cu toate acestea, bursele americane au revenit, totuși, înregistrând și marți aprecieri, în ciuda creșterii dobânzilor la titlurile de stat care prefigurează un mediu mai restrictiv.
În România, ROBOR la 3 luni a ajuns la un vârf multianual de 4,53%, nemaiîntâlnit din 2013.
Cum poate fi înțeleasă astfel atitudinea optimistă a investitorilor la bursă?
Pe lângă argumentele anterioare referitoare la detensionarea așteptată și temperarea prețului petrolului, ar putea fi vorba despre percepția că, în abordare relativă, acțiunile oferă totuși, pe termen lung, o anume protecție la inflație, în orice caz în raport cu cash-ul, în timp ce prețul obligațiunilor, fie ele emise de stat sau companii scade atunci cînd trendul dobânzilor e în creștere.
În regimul relativ actual, investitorii par a vedea acțiunile câștigătoare ale unui concurs de frumusețe relativă, nu absolută. Aceștia, însă, se pot răzgândi rapid, dacă piața petrolului, a gazelor naturale sau a energiei ar resimți noi creșteri considerabile. Volatilitatea potențială, pentru investitorii atenți, ar însemna o abordare relativ mai prudentă la primele semne de furtună.
