Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și Confederația Patronatul Român au organizat, la sediul CCIR, o conferință de presă în cadrul căreia au lansat spre analiză, reflecție și acțiune tema „Ce facem cu economia României?!”
Exponenți ai mediului de afaceri au prezentat puncte de vedere asupra unor aspecte ale actualității economico-sociale din țara noastră, în context european și global și au avansat semnale și idei competente pentru perspectivă. Au fost sugerate, cu argmente, repere de luat în seamă ale construirii, în orizontul următoarelor decenii, a unei economii naționale, ca o economie bazată pe potențialul real uman, material, natural și financiar al României.
S-au pronunțat în acest sens: dr. ec. Constantin Boștină – președintele ASPES, vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER); Daniel Apostol – prim-vicepreședinte al ASPES, director general al Federației Patronale a Energiei (FPE); Mihai Daraban – președintele CCIR, vicepreședinte al ASPES; Adrian Izvoranu – vicepreședinte al Confederației Patronatul Român.
Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a pornit de la observația că, la această oră, „România se află într-o criză constituțional-politică”, Parlamentul fiind, deocamdată, singura instituție pe deplin așezată din punctul de vedere al funcționării, dar și aceasta, aflată în vacanță. Pe acest fond, a semnalat dr. ec. Constantin Boștină, problema economică fundamentală o constituie lipsa bugetului pe anul care a început, în condițiile în care „România trăiește de peste 12 ani din împrumuturi cu mult peste ce ar fi trebuit să-și permită. La venituri de 100 de lei, România are cheltuieli de 130 de lei. Datoria publică a României a crescut de la 35% din PIB în anul 2019 la 52% din PIB la mijlocul anului 2024, cu tendință de creștere în anii viitori și cu riscul să ajungă la circa 60% din PIB în anul 2027. Să fie această situație o explicație și pentru faptul că reala și deosebita oportunitate de intrare a României în Uniunea Europeană nu se regăsește și în egalizarea relativă a nivelului de dezvoltare a României față de țările membre ale UE? Dacă în 2007, anul intrării în UE, România, din cele 27 de țări membre, era pe locul 13 în ceea ce privește PIB total, în 2023, se situa pe locul 14. Îngrijorarea este cu atât mai mare, determinate și de faptul că, în prezent, în debutul anului 2025, România a intrat într-o reală criză constituțional-politică, cu efecte imprevizibile și pentru evoluția economică, socială și educativă a poporului român.”
Într-o caracterizare a peisajului economic la zi, Mihai Daraban, președintele CCIR și vicepreședinte al ASPES, a atras atenția că, „din cei 866.601 de deponenţi de bilanţ la 1 august anul trecut, mai sunt 1.480 de agenţi economici cu capital 100% de stat şi 1.637 de societăţi unde statul are peste 50% participaţie. Deci, practic, vorbim de un mediu de business cvasi privat, unde observaţiile noastre sunt că s-a stagnat economic, în ciuda faptului că au apărut 20.000 de deponenţi de bilanţ în plus faţă de 2023. În 2023 au fost 846.457 care au depus bilanţul şi s-a înregistrat o cifră de afaceri de 494 de miliarde de euro, la vremea respectivă spectaculoasă, pentru că veneam după pandemie. A fost o creştere de 102 miliarde a cifrei de afaceri, cu un profit de 54,6 miliarde de euro. Anul acesta, deşi sunt 866.601 deponeți (cu 20.000 în plus), cifra de afaceri a scăzut la 490 de miliarde de euro şi profitul brut, la 51,17 miliarde de euro. Deci, capacitatea mediului de business de a plăti taxe suplimentare s-a cam epuizat.”
Daniel Apostol, prim-vicepreședinte al ASPES, director general al Federației Patronale a Energiei (FPE): „Prima prioritate pe care o văd la începutul acestui an este echilibrarea finanțelor publice. Este o provocare majoră, pe care guvernul actual o are și pe care trebuie să o abordeze cu maximă responsabilitate, date fiind toate reperele macroeconomice. E bine cunoscut că ne confruntăm cu un deficit bugetar uriaș, cu o creștere a costurilor cu datoria publică, și cu o economie încetinită, chiar cu un risc de a atinge nefericitul nivel de recesiune sau statusul de recesiune. Autoritățile trebuie să fie sensibile la modul în care economia privată poartă în cârcă povara dezechilibrului bugetar și supra-povara fiscală. În acest sens, există un risc al capcanei efectului de boomerang – atunci când iei măsuri ad-hoc în speranța că rezolvi o problemă de moment, acele măsuri pot avea efect negativ pe termen lung. Mă refer aici, de exemplu, la creșterea regimului fiscal al dividendelor. Evident, este o măsură care descurajează investitorii. Or, România are în strategia economică să crească numărul de investitori, să crească participarea populației în piața de capital.”
Adrian Izvoranu, vicepreședinte al Confederației Patronatul Român: „Abordarea asta rigidă, de înăsprire a mediului fiscal, este cea mai proastă opţiune pe care o poate lua la ora actuală guvernul. Dacă vrea bani, ministrul de finanţe trebuie să relaxeze fiscal, nu să rigidizeze fiscal. Trebuie să diversifice şi să-şi crească baza de colectare, ca să aibă de unde să colecteze; trebuie să informatizeze şi să pună în stadiul de performanţă aparatul de colectare. Mărirea TVA şi, în general, creşterea taxelor şi impozitelor este o măsură stupidă, cea mai proastă care poate fi luată şi nu va aduce niciodată bani în plus.”
Foto: CCIR
