Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European cere Comisiei Europene să sprijine țările candidate în construirea unor administrații și sisteme de control capabile să gestioneze fondurile UE după aderare. Raportul adoptat la 3 noiembrie, cu 20 de voturi pentru, patru împotrivă și cinci abțineri, pune accentul pe personal calificat, achiziții publice eficiente, instrumente digitale și audit independent, pregătite înainte de intrarea în Uniune.
Pe scurt
-
Comisia CONT a adoptat la 3 noiembrie, cu 20 de voturi pentru, patru împotrivă și cinci abțineri, un raport despre lecțiile extinderilor UE începând cu 2004 pentru utilizarea bugetului european.
-
Eurodeputații cer Comisiei Europene să ajute țările candidate să pregătească, înainte de aderare, administrații profesioniste, autorități de achiziții eficiente și sisteme solide de management și audit independent.
-
Instrumentele digitale ar trebui să urmărească finanțările și să ajute la identificarea conflictelor de interese și a posibilelor fraude. Recrutarea, păstrarea și formarea specialiștilor fac parte din pregătirea cerută.
-
CONT avertizează că cerințele naționale inutile adăugate regulilor UE pot descuraja beneficiarii mici. Succesul investițiilor trebuie judecat prin calitatea proiectelor și rezultate, nu numai prin procentul banilor cheltuiți.
-
Monitorizarea statului de drept trebuie să continue după aderare și să se aplice egal tuturor membrilor. Votul exprimă poziția comisiei parlamentare; raportul nu a fost adoptat în plen și nu schimbă legislația.
Documentul, elaborat de eurodeputatul ceh Tomáš Zdechovský (PPE), examinează modul în care țările care au aderat începând cu 2004 au administrat finanțările europene și desprinde recomandări pentru viitoarele extinderi și următorul buget multianual. România și Bulgaria au intrat în UE în 2007, iar Croația în 2013. Recomandările votate sunt ale comisiei CONT, nu încă poziția plenului Parlamentului.
Eurodeputații consideră că finanțarea europeană și accesul la piața unică au contribuit substanțial la creștere, infrastructură și convergență economică și socială în noile state membre. Experiența acestor țări arată însă, în evaluarea CONT, că rezultatele investițiilor depind de oameni, de stabilitatea instituțiilor și de funcționarea controalelor mai mult decât de alegerea formală a unui model de administrare a fondurilor.
De aceea, Comisiei Europene i se cere să ajute țările candidate să dezvolte înaintea aderării administrații profesioniste, autorități de achiziții publice eficiente și sisteme solide de management și audit. Pregătirea ar trebui să includă recrutarea și păstrarea personalului calificat, formare continuă și schimburi de experiență cu instituțiile din statele membre.
O parte a sprijinului ar trebui orientată către instrumente digitale care permit urmărirea finanțărilor, identificarea conflictelor de interese și detectarea mai timpurie a posibilelor fraude. Aceste instrumente ar completa sistemele de management și control, susținute de audituri independente.
În paralel, eurodeputații cer reducerea birocrației care nu aduce un câștig real pentru controlul fondurilor. Cerințele naționale inutile, adăugate peste regulile europene, pot multiplica documentele cerute beneficiarilor fără să reducă erorile, avertizează CONT. Sunt afectate în special organizațiile și ceilalți beneficiari mici, pentru care procedurile complicate pot deveni un obstacol în accesarea finanțării. Simplificarea trebuie să păstreze responsabilitatea și transparența utilizării banilor.
Raportul propune și o schimbare de accent în evaluarea succesului: nu este suficient să fie urmărit procentul fondurilor cheltuite. Calitatea proiectelor, utilizarea eficientă a banilor și îmbunătățirile concrete pentru oameni trebuie să conteze în aprecierea rezultatelor. O rată ridicată de absorbție arată cât din alocare a fost utilizat, fără să demonstreze singură beneficiile investițiilor.
Distincția apare și în constatările mai vechi ale Curții de Conturi Europene. În raportul special din 2018 despre programele perioadei 2007–2013, auditorii au constatat că măsurile de accelerare a absorbției au acordat prea puțină atenție rezultatelor.
CONT cere ca respectarea statului de drept să stea la baza gestionării fondurilor, iar monitorizarea să continue și după aderare, după aceleași principii pentru toate statele membre. Obiectivul este ca garanțiile privind utilizarea banilor europeni să fie menținute și după încheierea negocierilor de aderare.
Zdechovský susține că viitoarele extinderi au nevoie de instituții puternice, administrare financiară solidă și controale eficiente pentru protejarea bugetului și a banilor contribuabililor. El leagă această pregătire de capacitatea administrațiilor de a preveni fraudele și erorile, nu doar de a utiliza sumele disponibile.
Votul vine într-o dezbatere mai largă despre pregătirea Uniunii pentru extindere. În pachetul prezentat la 6 octombrie, Comisia Europeană a susținut că UE poate primi noi membri în cadrul existent al tratatelor și al bugetului, cu adaptări ale capacității administrative și ale aplicării politicilor. În această dezbatere, CONT pune accentul pe capacitatea practică de a administra și verifica finanțările, o condiție importantă pentru rezultatele viitorului buget multianual.
Următoarea etapă este examinarea raportului în plen. Fișa procedurii parlamentare indică orientativ 14 decembrie 2026, dată care poate fi modificată. Chiar dacă va fi adoptat de plen, un asemenea raport formulează recomandări politice, fără să schimbe direct normele de gestionare a fondurilor sau condițiile de aderare. Pentru țările candidate, mesajul CONT este să pregătească din timp instituțiile care vor administra banii europeni și să păstreze aceste garanții după dobândirea statutului de membru.
