Universitățile și institutele de cercetare au nevoie de instrumente mai bune pentru a evalua riscurile din proiectele internaționale, potrivit informării Comisiei Europene după dialogul de la Bruxelles din 10 noiembrie 2026. Comisara pentru startupuri, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva, a discutat cu reprezentanții sectorului despre transferul nedorit de cunoștințe și tehnologii, ingerințele străine și folosirea abuzivă a rezultatelor cercetării. Participanții au subliniat că parteneriatele internaționale rămân esențiale pentru accesul la cunoștințe, specialiști și infrastructură.
Pe scurt
-
Dialogul de la Bruxelles a urmărit să identifice unde întâmpină instituțiile dificultăți în evaluarea riscurilor și ce sprijin suplimentar le-ar fi util. Comisia nu a anunțat noi obligații generale pentru universități.
-
Recomandarea Consiliului din 2024 îndeamnă statele să sprijine instituțiile de cercetare și să respecte libertatea academică, autonomia instituțională și proporționalitatea măsurilor.
-
Regulamentul Orizont Europa permite deja condiții specifice pentru anumite proiecte care implică interese strategice ale UE. Instituțiile trebuie să consulte condițiile apelului și ale finanțării proiectului.
-
Comisia pregătește un centru european de expertiză și o platformă de evaluare a partenerilor internaționali. Agenda Spațiului european de cercetare prevede o versiune-pilot a platformei în ultimul trimestru din 2026 și lansarea în 2027.
Reuniunea a avut două teme: dificultățile întâmpinate în aplicarea măsurilor de securitate și sprijinul pe care Comisia îl poate oferi la nivelul UE. Participanții au discutat practici folosite de organizațiile de cercetare și situații în care orientări comune le-ar ajuta să gestioneze riscurile. Zaharieva a spus că executivul european va lucra cu universitățile, cercetătorii și inovatorii pentru a proteja cercetarea și a menține deschisă cooperarea internațională.
În practică, o instituție poate evalua cine controlează organizația parteneră, ce date sau echipamente ar urma să fie accesibile și cum se împart drepturile asupra rezultatelor. Contează și eventualele restricții de securitate ori de export care se aplică tehnologiei. Riscul se apreciază în funcție de proiect și de parteneriat, cu măsuri proporționale și fără discriminare.
Recomandarea adoptată de Consiliul UE la 23 mai 2024 oferă statelor orientări pentru astfel de evaluări. Ea le încurajează să elaboreze politici naționale, să sprijine organizațiile de cercetare și finanțatorii și să faciliteze cooperarea între autoritățile de cercetare și cele de securitate. Recomandarea are caracter neobligatoriu și acordă un rol central libertății academice și autonomiei instituțiilor.
Regulamentul Orizont Europa permite ca, în cazul unor proiecte care privesc interesele strategice, autonomia sau securitatea UE, programul de lucru să limiteze participarea la organizații stabilite în anumite țări. Acordurile de finanțare pot prevedea, în condițiile regulamentului, și posibilitatea de a se opune anumitor transferuri de rezultate. Universitățile și institutele trebuie să verifice cerințele aplicabile proiectului lor în programul de lucru, în apel și în acordul de finanțare.
Comisia a publicat în februarie 2026 raportul Research Security Monitor 2025, care descrie politicile și practicile autorităților naționale, ale finanțatorilor și ale organizațiilor de cercetare. Următorul pas prevăzut în agenda Spațiului european de cercetare este un centru european de expertiză, care să ajute instituțiile să schimbe experiență și să găsească orientări și instrumente comune. Agenda prevede lansarea centrului până la sfârșitul lui 2026 și primele instrumente și ghiduri în 2027.
Comisia pregătește și o platformă care să ajute organizațiile să își evalueze partenerii internaționali înainte de a încheia acorduri de cercetare. Calendarul prevede o versiune-pilot în ultimul trimestru din 2026 și lansarea oficială în 2027. Informarea de după dialog nu anunță că centrul sau platforma au devenit operaționale și nici nu stabilește termene noi de verificare pentru universități.
Pentru instituțiile din România și din celelalte state membre, efectul practic va depinde de politicile naționale, de condițiile finanțării și de instrumentele pe care Comisia le va pune la dispoziție. Evaluarea riscurilor trebuie să permită în continuare colaborările care asigură accesul cercetătorilor la rețele, date și infrastructură, cu protecții adaptate fiecărui proiect.
