Unul dintre cele mai dezbătute subiecte în aceste zile este cel legat de rata inflației și motivele care au generat creșterea acesteia în ultimele luni. O serie de probleme generate de pandemie, precum și cantitatea mare de bani ieftini tipăriți, atât de FED (Banca Centrală a SUA), cât și de ECB (Banca Centralăa Europeană), ne-au adus într-un moment de inflație istorică, cea mai mare din ultimii 40 de ani în Statele Unite.
Dar ce determină majorarea ratei inflației?
„Am avut bani printați de către Băncile Centrale ca niciodată – de exemplu, în cazul FED, din 3 USD aflați circulație, 2 USD au fost printati după izbucnirea pademiei. Deci stimulul monetar a fost extrem de puternic”, spune Codîrlașu.
„Disrupția lanțurilor de aprovizionare – măsurile luate de state, de a asigura distanțare, au întrerupt circulația mărfurilor între state. De aici creșterile de preț. Avem o economie care își revine, deci necesitate mai mare de energie, de aici prețurile mai mari la energie. Avem pe de altă parte tranziție de la un tip de energie, cea pe cărbune, la energia verde, de aici iarăși o scădere temporară a ofertei de energie. Avem și posibilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina care iarăși ar duce prețul energiei în sus”.
Ce vor face Băncile Centrale în lupta cu inflația
Investitorii așteaptă în perioada următoare să vadă care vor fi deciziile Băncilor Centrale, pentru a încerca să intuiască ce se va întâmpla pe piețele financiare. Adrian Codîrlașu crede că preturile la energie sunt principalul aspect la care FED și ECB se uită în acest moment: „Energia are un impact extrem de puternic asupra prețurilor și inflația trebuie cumva contracarată de băncile centrale și vedem: Prima a fost FED-ul, care a apunțat din martie creșterea ratei de dobândă. Apoi, săptămâna trecuta, Banca Central Europeană a spus că s-ar putea să fie în acest an o majorare de rată de dobandă pe Euro. Iar Băncile Centrale din Europa Centrala și de Est, de ceva timp, majorează susținut ratele de dobândă. Vedem un mediu extern în care inflația este cuvântul cheie și inflația va determina ceea ce se va întâmpla pe piețele financiare”.
Ce diferențiază SUA de UE, în materie de agresivitatea
cu care este combătută rata inflației
„Ne uitam la inflația «Core», spune Codîrlașu, care este coșul de consum, din care se elimină componentele volatile și energia. Ce rămân sunt prețurile care pot fi impactate de o Bancă Centrală prin politica de dobândă monetară. Iar această inflație core în SUA este de 5,5%, așadar mult peste ținta FED. De aici nevoia FED de a majora rata de dobândă de politică monetară. În schimb, ân UE, vedem ca inflația core a crescut de la aproximativ 1% către 2,5%, ținta Băncii Centrale Europene fiind 2%, doar puțin peste ținta punctuală. Din acest motiv, ECB are mai multa libertate în a-și seta politica monetară, deoarece în UE componenta persistentă a inflației este la mai puțin de jumătate decât în SUA. Și de aici divergența de politici monetare între FED și ECB.
Componenta de inflație este mai mică în UE decât în SUA din mai multe cauze. În primul rând, în SUA sunt mai puține taxe. Apoi, piața muncii este mult mai flexibilă în USA decât în UE. Dacă luăm carburanții, în România și în toată Europa, jumătate din prețul litrului de benzină este reprezentat de taxe. În SUA este mai mic prețul combustibilului, deoarece și taxele aferente sunt mai mici. Prin urmare, atunci când crește petrolul cu 50%, prețul va crește în SUA cam cu 50%, în Europa doar cu 25%, deoarece sunt acele taxe fixe.
În România, în general, inflația s-a situat între 2-5%. Acum a urcat peste 8% și în ultimul comunicat al BNR se precizează cu nu sunt excluse valori cu douî cifre ale inflației în 2022 – așadar, peste 10%”, a concluzionat vicepreședintele CFA România.
Dar cât de rea este, de fapt, situația?
Codîrlașu consideră că nu ne aflăm neapărat în pragul unei crize economice, precizând că inflația mare este prețul pe care îl plătim pentru a a trece peste pandemie: „Economia globala crește, așadar din perspectiva creșterii economice, situația este pozitiva. Economia crește, salariile cresc. Este adevărat, această creștere economica vine și cu inflație asociată.
În opinia mea aceasta inflație mare este prețul pe care îl plătim toți pentru a nu fi generat o depresiune economică în timpul crizei coronavirusului. Riscul era extrem de mare, piețele înghețaseră, iar guvernele și băncile centrale au ales să facă o suprareacție, nu o subreacție, de aici cantitatea aceasta extrem de ridicată de bani tipăriți. Acesta este prețul pe care îl plătim pentru a fi depășit economic cu bine această situație creată de pandemie. Salariile, în cea mai mare parte, compensează majorarea de prețuri. Anul trecut, salariile au crescut cam cu 7%, inflația a fost 8% – mai mult sau mai puțin, s-a menținut puterea de cumpărare. Economia, în termeni reali, a crescut și va crește și anul acesta și anul viitor, atât în România cât și pe Glob. Economia americană crește cu niște rate cu care de mult timp nu a mai crescut. Economiile merg, veniturile merg, tocmai de aceea apare și cererea mai mare care generează inflația”, spune Codîrlașu.
„Cred că inflația post-pandemie va fi mai mare peste tot decât cea ante-pandemie. Dacă în UE era înainte 1%, acum poate va fi 2,5%. Dacă în SUA era 2%, poate va fi 3-4%. Cred că vor fi niște ani cu inflație mult superioară față de ce era înainte de pandemie. Inflația va fi destul de mulți ani mai persistentă”.
Ce spune Adrian Codîrlașu despre rata inflației în România
Analistul financiar apreciază că decizia BNR de la începutul lunii februarie vine ca o continuare a politicii sale de ultima perioadă. „În România am avut decizia Băncii Centrale care a ridicat dobânda cu 50 de puncte de bază. Majorările anterioare au fost de câte 25 de puncte de bază, dar în același timp a mărit și cu câte 25 de puncte de bază și intervalul dintre facilitatea de credit și rata-cheie. Prin urmare cam 50 de puncte de bază au fost și precedentele majorări. BNR arată îngrijorări cu privire la inflație, se menționează în comunicatul BNR că inflația s-ar putea să aibă 2 cifre anul acesta și abia apoi va coborî”, crede Adrian Codîrlașu.
Au fost deciziile Băncilor Centrale din 2021 legate de inflație unele corecte? Putea exista o abordare mai eficientă în ceea ce privește temperarea inflației?
Codîrlașu crede că o abordare mai brutală a inflației ar fi lovit puternic economia. „Cred că este o situație mai bună să avem creștere economică cu inflația decât inflație mica în recesiune. În recesiune se pierd locuri de muncă, rămân oameni șomeri. Așa, oricine dorește își găsește un loc de muncă în situația actuală. Acesta a fost prețul pentru a nu avea o depresiune economică”, spune Vicepreședintele CFA România.
Ce crede Codîrlașu despre o eventuală recesiune
Având în vedere că se scumpesc utilități, materii prime sau servicii, ar putea să însemne că o parte dintre companii, mai ales cele puternic îndatorate, ar putea întâmpina probleme financiare sau ar putea intra în incapacitate de plată. Acest lucru ar genera o recesiune, la un moment dat. Adrian Codîrlașu este, însă, mai degrabă optimist: „Cred că vor mai fi ani până la următoarea recesiune. Doar dacă nu va apărea un șoc din afara economiei. De abia am intrat în noul ciclu de creștere economică. Am intrat puternic, și cu creștere mare și cu inflație mare. Practic, asta încearcă acum Băncile Centrale – o aterizare lină. Să vedem în ce măsură reușesc acest lucru”.
Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul, Evisara.com (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabilă, București Business, Prahova Business și Reușita TV (Parteneri media).
