Ministerului Apelor și Pădurilor a prezentat public rezultatele Inventarului Forestier Național (IFN) în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, date care oferă o imagine de ansamblu asupra pădurilor din România.
Concluzia generală a analizei rezultatelor IFN este că starea pădurilor este bună. Perioada de tranziție de după revoluție a fost parcursă fără pierderi majore, ireversibile. Suprafața de pădure pe cap de locuitor este de 0,35 ha, peste media europenă, de 0,32 ha. Recoltăm 60% din creșterea pădurii, sub media europeană de 70%.
Conform declarațiilor făcute în deschiderea forumului de dl. Ioan Deneș, Ministrul Apelor și Pădurilor, IFN-ul oferă date cantitative și calitative privind starea pădurilor, dar nu are drept scop evaluarea legalității recoltarii masei lemnoase. În privinţa tăierilor ilegale, ministrul apelor și pădurilor a adăugat: „Legat de tăierile ilegale şi de anumite cifre vehiculate în spaţiul public, doresc să fac următoarea precizare. În cadrul inventarului nu s-au cules date legate de tăierile ilegale sau legale. Au fost inventariaţi doar arborii în pieţe de probă, indiferent dacă aceştia au făcut obiectul unor lucrări silvice. Operatorii de teren nu au verificat dacă arborii sau cioatele inventariate erau sau nu marcaţi/marcate, dacă mărcile erau sau nu false, dacă arborii au dispărut natural sau artificial. S-ar putea în ciclul trei să avem în vedere o astfel de analiză prin care studiul final să ne spună foarte clar volumul, cantitatea de masă lemnoasă tăiată ilegal în România”.
Ca evaluare generală, importantă este estimarea “lemnului dispărut” din păduri la nivelul a 60% din creșterea pădurilor, ceea ce arată o exploatare sustenabilă a resurselor forestiere.
În cadrul Forumului a fost exprimată susținerea pentru eficientizarea instrumentelor de control a tăierilor ilegale, astfel încât acest fenomen să fie redus în continuare. Prin exploatarea sustenabilă a resurselor, sectorul forestier și întreaga industrie a lemnului se încadrează între ramurile bioeconomiei, care valorifică durabil o resursă regenerabilă – lemnul, cu o importantă componentă socială prin asigurarea necesarului de lemn de foc pentru populatie.
„Cifrele IFN sunt îmbucurătoare. În Romania avem păduri”, a mai declarant Ioan Deneș, Ministrul Apelor și Pădurilor, prezent la deschiderea lucrărilor celei de-a doua ediții a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi. Rezultatele IFN au fost prezentate pe larg în cadrul forumului de către reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor împreună cu cei ai Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură “Marin Dracea”.
Iată câteva concluzii ale inventarului forestier național:
-
Suprafața pădurilor a crescut între cele două cicluri ale IFN, ceea ce arată o extindere naturală a vegetației forestiere în vecinătatea pădurilor.
-
Suprafețele goale din fond forestier, suprafetele neregenerate, au scăzut până la nivelul de 56 652 ha, sub 1 % din suprafața pădurilor .
-
Volumul mediu de masă lemnoasă/ha a crescut cu 5 % în intervalul dintre măsurătorile succesive ale IFN.
-
Volumul total de masă lemnoasă existent în păduri a crescut cu aproximativ 133 milioane mc, cu o medie anuală de peste 20 milioane mc /an. Raportat la creșterea anuală naturală a padurilor, cresterea stocului de masă lemnoasă pe picior arată că în România se recoltează aproximativ 60 % din creșterea pădurii, deci recoltarea masei lemnoase este sustenabilă.
Structura pădurii pe clase de vârstă evidențiază:
-
o structură normalizată pe clase de vârstă, pentru respectarea perfectă a principiului continuității recoltelor de masă lemnoasă, ar presupune 6 clase de vârstă perfect egale, dacă excludem clasele de vârstă de peste 120 de ani, care se regăsesc în arii protejate.
-
o structură normalizată pe clase de vârstă ar însemna procente egale de aproximativ 16% în fiecare clasă de vârstă.
-
Situația reală a pădurilor României arată un deficit în clasele V și VI de vârstă, deficit care explică recoltarea, în prezent, de masă lemnoasă în proporție de doar 60 % din creșterea pădurii.
-
Excedentul de păduri în clasele de vârstă de la 20-80 ani arată perioadă de maxim a recoltelor de lemn în România: cu 40-70 în urmă.
-
Deficitul de păduri în clasa de vârstă a pădurilor sub 20 de ani arată că, împotriva percepției generale, în ultimii 20 de ani suprafața pădurilor parcursă cu tăieri definitive, de regenerare, este mult sub clasa de regenerare medie – aproximativ 60%, similar procentului de recoltă din creștere.
