Eficiența măsurilor de combatare a tăierilor ilegale de lemn

Date:

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn lansează o dezbatere pe tema eficienței măsurilor de combatere a tăierilor ilegale de lemn din păduri, „în condițiile în care în piață este un deficit cronicizat de resursă legală de lemn, iar prețurile, atât pentru resursa de lemn, cât și pentru produsele industriale din lemn, sunt în topul creșterilor de preț”. Analiza are la bază un studiu elaborat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn.

Industria lemnului funcționează cu frâna trasă. Cum putem crește recolta sustenabilă de lemn în România?

Câteva spicuiri de pe fluxul de știri ne creează contextul în care se găsește sectorul forestier și al industriei lemnului la jumătatea anului 2022:

  • cu o creștere de prețuri de 39,01% conform INS, prelucrarea lemnului se regăsește în topul creșterilor pentru producția industrială. Ecartul între evoluția anuală a prețurilor producției industriale la intern (+60,38%) și a celor de pe piața externă (+24,25%), ne spune INS, a rămas semnificativ, și aceasta este situația și pentru prelucrarea lemnului. De ce sunt atât de mari creșterile de preț pe piața internă? De ce este piața atât de tensionată?
  • indicii producției industriale pentru industria lemnului și industria mobilei arată a șasea lună de scădere consecutivă, cu un nivel cumulat al producției pentru perioada 01.01.2022 -31.01.2022 față de perioada 01.01.2021-31.01.2021 de 90%, ceea ce în contextul creșterilor de prețuri menționate mai sus înseamnă o scădere a producției cantitative de 45%. O scădere dramatică a producției.
  • prețurile resursei de lemn fasonat în România sunt mai mari cu minimum 50-60% față de prețurile maximale din Europa. 

Concluzia este evidentă: ne aflăm într-o criză de aprovizionare cu resursă pe piața lemnului din România.

În ultima perioadă sunt foarte multe informații care confirmă eficiența măsurilor de combatere a tăierilor ilegale. Ultimele măsuri, adoptate prin modificarea HG 497/2020, respectiv upgrade-ul SUMAL 2.0 cu obligarea celor care transportă peste 20 m3 anual să devină transportatori profesioniști vor produce efecte majore. Numărul estimat al micilor transportatori înregistrați în SUMAL, asupra cărora măsura ar putea avea impact, este de 130.000. Sunt pași înainte pentru o piață corectă a lemnului de foc.

Măsurile de combatere a tăierilor ilegale sunt bune, dar necesarul de lemn în piață rămâne, atât pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populației cât și pentru aprovizionarea industriei lemnului. Insuficiența lemnului legal   lasă loc și creează piață pentru lemn ilegal.

De ce recolta de lemn este atât de mică în România?

În prezent se recoltează în România aproximativ 60% din creșterea anuală a pădurilor, mult sub media europeană de peste 70%. În opinia specialiștilor din sector și din mediul universitar, această recoltă ar putea fi crescută în mod sustenabil de la media de 18-19 milioane m3 anual din ultimii ani, către 25-26 milioane m3 anual.

Inventarul Forestier Național arată o acumulare netă de 133 milioane m3 între ciclurile Inventarului, respectiv 133 milioane m3 într-o perioadă de 5 ani sau 26 milioane m3 acumulare netă anual.

Raportul Consiliului Concurenței privind piața sectorială a lemnului arată că producţia de masă lemnoasă, lemn rotund, raportată la hectar de fond forestier, în Cehia, Germania, Franţa şi Polonia, este de două sau chiar trei ori mai mare decât în România. Acest rezultat se obține în aceste țări printr-un management activ al pădurilor: executare a lucrărilor de îngrijire a pădurii, accesibilizare a arboretelor, mobilizarea masei lemnoase din lucrările de îngrijire, recoltare a masei lemnoase la vârste optime.

În România se recoltează anual sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice, care este de 22 milioane m3 pentru pădurile pentru care legea obligă la elaborarea de amenajamente silvice, conform Raportului Starea Pădurilor 2019 publicat de Ministerul Mediului. La această valoare trebuie adăugată posibilitatea pădurilor neamenajate, în suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, stabilită prin Codul Silvic la 5 m3/an/ha, rezultând o posibilitate suplimentară de 2,5 milioane m3 și a vegetației forestiere din afara fondului forestier, în suprafață de 500.000 ha și alte 700.000 ha arbori izolați, din care poate proveni o recoltă suplimentară de 2,5 milioane m3

Posibilitatea totală actuală, legală, a pădurilor României este de minim 25-26 milioane m3. Prin recoltarea sub posibilitate, s-a acumulat o mare rezervă neexploatată. Dacă ne raportăm la pădurile proprietate publică administrate de Romsilva, posibilitatea dată de amenajamente este de 11 milioane m3, posibilitatea luând în considerare rezerva este de 13 milioane m3, cota de recoltă fiind stabilită arbitrar la nivelul de 9,5 milioane m3.

30% din fondul forestier al României are un grad de accesibilitate redus, cu distanțe de scos apropiat al lemnului de peste 1,2 km. Prin construcția de drumuri forestiere, mobilizarea sustenabilă a masei lemnoase din aceste păduri poate crește semnificativ.

Este de remarcat și volumul redus de masă lemnoasă recoltat prin lucrări de îngrijire a pădurii, în special rărituri. Ultimele cifre disponibile din 2019 conform raportului Starea Pădurilor cifrează volumul recoltat din lucrări de rărituri la 3,9 milioane m3, volum foarte mic dacă îl raportăm la suprafața de peste 5 milioane ha păduri aflate în clasele de vârstă II- IV, vârste la care trebuie executate aceste lucrări, cu un volum posibil de extras de minim 6 milioane mc. Este bine-cunoscută și subevaluarea volumelor posibil de extras prin lucrări de rărituri prin amenajamente, în condițiile inventarierilor arboretelor volumele medii/ha, așa cum ne arată și Inventarul Forestier Național, sunt mult mai mari, și implicit volumele de extras prin lucrări de rărituri sunt mai mari.

O subliniere aparte trebuie făcută legat de volumul mic al recoltei din fondul forestier proprietate privată al persoanelor fizice, cu suprafeţe de sub 30 ha și din vegetația din afara fondului forestier. Totalul acestor categorii de păduri – peste 1,5 milioane ha, de pe care se recoltează anual legal doar 1,2 milioane m3, un indice de recoltă mediu de sub 1 m3/an/ha, cu efect direct în amplificarea deficitului de lemn de foc în zona rurală.

Investițiile strategice în sectorul pădure-lemn pot avea efecte durabile asupra economiei, societății și mediului

Este foarte bine că se implementează măsuri de combatere a tăierilor ilegale. Pot fi chiar mai eficiente și mai țintite pentru a se prinde hoții și a nu încărca cu sarcini administrative inutile activitățile economice.

Dar obiectivul principal nu poate fi decât a susține concretizarea potențialului sectorului pădure-lemn de a susține dezvoltarea socio-economică.

Iar acest potențial este uriaș, ne arată un studiu elaborat de INCDS „Marin Drăcea” și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Studiul este intitulat Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic și poate fi descărcat gratuit pe site-ul www.pro-lemn.ro/studiu-incds-prolemn/ 

Între concluziile studiului privind impactul sectorului pădure-lemn:

  • Impact economic și social: o contribuție în PIB de 3,5%, 16% din industria României, 142.000 locuri de muncă
  • Impact energetic: biomasa lemnoasă furnizează 62% din energia regenerabilă produsă de România
  • Impact asupra efectelor schimbărilor climatice: sectorul este echivalentul a 50 milioane tone CO2 sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piață în certificate de carbon de 4 miliarde de euro

Cu toate acestea, sectorul suferă din cauza subfinanțării, sumele alocate pentru dezvoltarea sectorului din uriașele sume disponibile in Planul Național de Recuperare și Reziliență sau Planul Național Strategic sunt modice. 

Dar efectul de multiplicare al investițiilor în acest sector este unic. O abordare rațională și pragmatică, cu susținere financiară țintită, poate avea efecte majore:

  • Cu 1 miliard de euro investiți, care ar putea fi alocați din Fondul de Mediu, pentru o primă unică de includere a pășunilor împădurite în fond forestier de 2.500 euro/ha, ar putea fi extinsă suprafața fondului forestier național cu 400.000 ha
  • Cu 1 miliard de euro din PNRR investiți în accesibilizarea pădurilor, infrastructură de depozitate și sortare și în executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, ar putea fi redus impactul de mediu al recoltării masei lemnoase și s-ar putea recolta sustenabil la nivelul posibilității stabilite prin amenajamentele silvice, respectiv minim 22 milioane m3 anual
  • Cu 1 miliard de euro din componenta pentru energie regenerabilă a PNRR, investiți în creșterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, s-ar elibera pentru utilizare în cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWH biomasă, cantitate suficientă pentru salvarea și trecerea tuturor SACET-urilor pe cărbune din orașele mari pe biomasă, concomitent disponibilizării unei cantități suplimentare de 2 milioane m3 din acestă resursă pentru utilizare în produse din lemn, conform principiului utilizării în cascadă a resursei de lemn

În mod cert, sectorul pădure-lemn are un potențial enorm de a susține durabil dezvoltarea socio-economică a României, precum și eforturile de combatere a schimbărilor climatice. Sectorul este o componentă esențială a noii bioeconomii bazate pe resurse regenerabile. Lemnul este una dintre aceste resurse naționale, disponibilă local, a cărei importanță a crescut exponențial odată cu perturbarea multor fluxuri de aprovizionare globale.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Restart Energy a finalizat două proiecte fotovoltaice pentru compania Com Divers, în valoare totală de peste 300.000 de euro

Armand Domuța, CEO & Founder Restart Energy: „Proiectele fotovoltaice...

Proiecte de tehnologie digitală privind moneda digitală CBDC

| de Elena Dobre, membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – filiala Dobrogea

Ungaria über alles…

| de Laurențiu Mironescu președintele Ligii Navale Române

Țările în curs de dezvoltare… se dezvoltă

Transformările structurale care au loc în lume, pe multiple...