Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a făcut o analiză de impact asupra OUG 114/28.12.2018 printr-un sondaj la nivelul întreprinzătorilor având ca obiectiv evaluarea măsurilor de suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii, de creştere a salariului minim şi de limitare a activităţii zilierilor. Au participat 387 de respondenți, majoritatea din microîntreprinderi. Din diversitatea exprimărilor, reţinem câteva date elocvente. Suprataxarea băncilor declară că o susțin doar 38,7% din respondenți (61,3% au răspuns negativ), suprataxarea companiilor din energie are susținători în proporţie de 29,7%, în timp ce 70,3% se declarî împotriva taxării respectivelor companii, iar suprataxarea companiilor din telecomunicaţii este susţinută de 33,8% dintre cei chestionaţi şi respinsă de 66,2%. Ca efecte generate de suprataxarea băncilor au fost enunţate transferarea costurilor către clienți (69,3%), „accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor și pentru populație, și pentru companii, în special microintreprinderile și pentru statul român, care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei” (64%), „scăderea creditelor nou acordate, diminuând investițiile, consumul și creșterea economică” (56%), „creșterea încasărilor la bugetul de stat” (46,7%). Ca efecte ale suprataxării companiilor din energie, „78,70% din respondenți au răspuns că se vor transfera costurile către clienți (persoane fizice și juridice), 54% au menționat reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice, 48% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat”. Drept efecte ale suprataxării companiilor din telecomunicaţii au fost estimate transferul costurilor către clienți persoane fizice și juridice (75%), creșterea încasărilor la bugetul de stat (50%), reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice (47,20%).
Ca măsuri pentru stabilirea de noi obligații fiscale au fost enumerate, în ordine, „asigurarea stabilității și predictibilității legislației fiscale” (81,30%), „necesitatea fundamentării riguroase și realizarea unui studiu de impact” (78,70%), „dezbateri publice cu toate părțile interesate” (68%), „modificarea/completarea Codului fiscal doar prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” (66,70%), „asigurarea din timp a informării contribuabililor” (58,7%), „consultarea confederațiilor patronale” (56%), „Testul IMM” (53,30%).
Cele mai multe (68,1%) întreprinderi dintre cele supuse sondajului au între 1 şi 5 angajaţi la nivelul salariului minim brut pe economie. „74,30% din respondenți își exprimă dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferențiat pe diferite criterii”. Scumpirea produselor şi serviciilor este indicată a fi cea mai mare dificultate provocată de creşterea salariului minim pe economie, cu o pondere de 61,40%. Disponibilizările de salariaţi sunt indicate ca posibil efect în proporţie de 57,10% la nivelul respondenţilor. Scăderea fiscalităţii şi simplificarea birocraţiei sunt indicate cel mai frecvent drept măsuri în vederea creşterii salariului minim.
Pogtrivit sondajului, „79% din respondenți nu susțin limitarea numărului de zile pentru prestarea activ ităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri”, context în care „83,3% din respondenți nu susțin eliminarea mai multor domenii de activitate în care se putea apela la munca necalificată cu caracter ocazional”.
Măsurile considerate de respondenți ca „necesare pentru îmbunățirea pieței muncii în 2019” sunt: „Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare mai flexibile (28%), reglementarea convențiilor civile pentru prestarea de activități ocazionale (22,70%), extinderea domeniilor pentru prestarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (12%), îmbunătăţirea reglementării contractelor individuale de muncă (12%), simplificarea birocratiei (10,70%)”.
CNIPMMR declară că „nu poate susține măsurile de suprataxare, deoarece au fost adoptate fără o fundamentare riguroasă, fără realizarea unui amplu studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederațiilor patronale reprezentative, fără respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii, pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii, aceste măsuri urmând a avea efecte negative asupra mediului de afaceri”. De asemenea, CNIPMMR se pronunţă pentru „un singur salariu minim brut pe ţară, și nu trei salarii minime”.
