Ministerul Educaţiei Naționale a lansat viziunea sistemică „Educația ne unește”, având ca obiective „consolidarea unei viziuni moderne asupra formării elevilor și studenților, în consens cu perspectivele socioculturale și economice ale României, respectiv dezvoltarea unui cadru de dialog constructiv pe această temă”. Evenimentul, găzduit de aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, a reunit profesori din învăţământul superior şi din cel preuniversitar, miniştri ai educaţiei din diverse momente, inspectori şcolari, parteneri din mediul privat şi din cel de dialog social, din organizaţii neguvernementale.
Prezentând viziunea, ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu (foto MEN), a pornit de la principiul potrivit căruia, „în primul rând, educația are implicații semnificative în prosperitatea economică a fiecărui individ în parte, a fiecărei comunități, a fiecărei națiuni. Tehnologiile și evoluția lor rapidă au modificat mediul de afaceri, procesele de producție și au dus concurența de la nivel local la nivel mondial. O forță de muncă bine educată este crucială în lumea contemporană, iar lupta pentru resursele naturale ocupă azi un loc secund, fiind devansată de lupta pentru resurse umane. Astfel educația a devenit treptat una dintre cele mai mari afaceri la nivel mondial și sectorul privat a preluat treptat o mare parte din responsabilitatea educației pe tot parcursul vieții”.
Structural, noua viziune propune o reorganizare a sistemului educaţional în funcţie de perspectiva evoluţiei economico-sociale în plan naţional şi european. Învăţământul obligatoriu se va desfăşura între 3 şi 18 ani şi va cuprinde: educaţia timpurie – 3 ani de grădiniţă; învăţământ primar – 6 ani în două cicluri, inferior (clasele I-III, făcute cu profesor pentru învățământul primar) şi superior (clasele IV-VI, făcute cu acelaşi profesor pentru învăţământul primar din clasele anterioare şi cu profesori de specialitate, la unele materii); gimnaziu – clasele VI-IX; liceu de ştiinţe, socio-umanist, vocaţional (cu bacalaureat diferenţiat pentru fiecare tip de liceu şi cu posibilitate de admitere la studii universitare în funcţie de liceul absolvit – ştiinţe şi ştiinţe aplicate, socio-umaniste, vocaţionale), liceu profesional (cu bacalaureat profesional şi cu posibilitatea de a merge numai la studii postliceale); învăţământ profesional finalizat cu certificat de competenţe profesionale. Între gimnaziu şi nivelul următor va exista evaluarea naţională, cu eventualitatea unui an de recuperare pentru cine nu promovează acest examen.
În ansamblu, viziunea propusă afirmă că „valorile pe care se construiește educația în România sunt cele de încredere, echitate, solidaritate, eficacitate și autonomie”. Pe această bază, „şcoala contribuie direct, prin pregătirea profesională, la dezvoltare economică și pregătește cetățenii României să trăiască împreună si alături de alții, să creeze, să gândească, să inoveze și să participe la viața societății. Școala încurajează și susține, prin activitatea sa de educație și formare, progresul cultural și social, caracterizat prin antreprenoriat, invenții, design, reînnoire, interacțiunea dintre știință și artă, prin încurajarea curiozității și creativității, prin învățare continuă şi eficientă, prin flexibilitate în raport cu schimbările rapide în contexte sociale. Educația viitorului în România se construiește pe aceste principii și pe pilonii culturii noastre naționale și europene”.
Pe marginea ideilor (subliniate a fi deocamdată în stadiul de propuneri), s-au pronunţat cu ocazia lansării prof. dr. Camelia Gavrilă – preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor; Alexandra Rizoiu – elevă la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti; prof. Iulia Sfetcu Măndăşescu, profesor Merito 2018, împreună cu un grup de elevi – Şcoala Gimnazială Specială pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti; prof. Genoveva Aurelia Farcaş – inspector şcolar general al judeţului Iaşi; prof. univ. dr. Remus Pricopie – rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative; Daniela Vişoianu – preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie; prof. Sever Popa – directorul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti; prof. univ. dr. ing. Mihai Sorin Cîmpeanu – rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, preşedintele Agenţiei Universitare a Francofoniei; dr. ing. ec. Silvia Vlăsceanu – vicepreşedintele Confederaţiei Patronale „Concordia”; preot conf. univ. dr. Constantin Necula – Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; Petrişor Ţucă – preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România; Petru Apostoaie – preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor; prof. Simion Hancescu – preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ; prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr – preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater”.
