Întoarcere în timp sau dezvoltare economică durabilă?

Date:

În condițiile ridicării stării de urgență, pentru trecerea la relansarea economiei, organizația profesională și patronală Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) oferă o analiză pe tema „După starea de urgență, ne întoarcem în timp sau putem crea condițiile unei dezvoltări economice durabile? Infrastructura rutieră subdezvoltată și timpii mari de așteptare la trecerea frontierelor, principalele impedimente în desfășurarea transporturilor rutiere eficiente”.

În pachetul măsurilor pentru atenuarea impactului crizei COVID-19 asupra economiei și relansarea activităților industriei de transport rutier, alături de alte măsuri importante, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită implicarea tuturor autorităților de resort pentru soluționarea problemelor acute ce afectează activitatea de transport rutier, respectiv eliminarea timpilor de așteptare în frontiere și urgentarea investițiilor în infrastructura rutieră.

UNTRR a realizat chiar înainte de declanșarea crizei COVID-19 un reportaj video relevant cu privire la principalele impedimente în desfãșurarea transporturilor rutiere eficiente în România – infrastructura rutieră subdezvoltată și timpii mari de așteptare la trecerea frontierelor. Materialul video poate fi urmărit pe pagina Youtube a UNTRR – link aici.

În prezent, România dispune de o rețea de autostrăzi de numai 850 km, respectiv cel mai mic număr de kilometri de autostradă din Europa raportat la suprafața țării (de 3 ori mai puțin decât Bulgaria și de 6 ori mai puțin decât Ungaria). Construcția Autostrăzii A1, parte a Coridorului IV pan-european de transport care leagă capitala României de vestul Europei, a fost demarată în 1967, iar după 53 de ani are în exploatare numai 77% din intreaga lungime, lipsind cel mai important tronson din punct de vedere economic, Pitești-Sibiu.

Este arhicunoscut faptul că infrastructura rutieră dezvoltată conduce la creșterea mobilității, a transportului de bunuri și persoane într-un timp cât mai scurt și în siguranță și cu emisii poluante reduse, determinând atragerea investițiilor și implicit creșterea economică. Autostrăzile sunt o necesitate economică vitală pentru România, iar criza provocată de COVID-19 nu trebuie să împiedice recuperarea decalajelor legate de infrastructură comparativ cu restul țărilor europene, ci dimpotrivă, va trebui să determine accelerarea investițiilor, ca prioritate economică zero.

Dacă pentru angajarea și finalizarea lucrărilor de infrastructură România nu poate învinge timpul pierdut în ultimii 30 de ani, fiind necesar un uriaș efort financiar și material susținut, în schimb ar putea ameliora substanțial condițiile de desfășurare a transportului rutier prin diminuarea până la eliminare a timpilor mari de așteptare a autocamioanelor și autocarelor la trecerea frontierelor. Acest lucru s-ar putea realiza prin demersuri diplomatice și organizaționale eficiente realizabile într-un orizont de timp scurt, odată cu ridicarea restricțiilor de circulație generate de criza sanitară.

Înainte de începutul crizei COVID-19, UNTRR a atras de multe ori atenția autorităților române despre situația de la punctele de trecere a frontierei, unde frecvent se înregistrează timpi de așteptare foarte mari pentru șoferii profesioniști, fapt care afectează și perturbă serios operațiunile internaționale ale transportatorilor români. Criza provocată de noul coronavirus a generat timpi uriași de așteptare la frontiere, cauzați de controalele excesive. Potrivit comunicării Comisiei Europene din data de 13.05.2020, COVID-19: Orientări privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și de conectivitate, transportul de marfă ar trebui sã fie în continuare protejat pentru a asigura funcționarea lanțurilor de aprovizionare, iar controlul la trecerea frontierelor, care în prezent ar trebui să dureze maximum 15 minute, va trebui relaxat pentru ca în final tranzitul pentru toate vehiculele de transport marfă să fie fluidizat cel putin la nivelul anterior crizei. Totodata, CE mai recomandă ca în timpul tranziției și în urma recomandărilor autorităților de sănătate publică, controalele de sănătate la frontiere ar trebui să fie reduse treptat, iar măsurile de carantină sistematice (adică aplicate indiferent de simptomele afișate sau de rezultatele testelor) trebuie ridicate.

Astfel, UNTRR solicită autorităților responsabile implicarea în facilitarea operării transporturilor rutiere de marfă pe teritoriul României și eliminarea restricționării circulației camioanelor numai pe culoarele de tranzit pentru transportul rutier, atât în România, cât și în coordonare cu țările vecine.

Dacă astăzi România ar fi fost în spațiul Schengen, s-ar fi eliminat mai multe probleme întâmpinate în prezent, controalele la frontiera cu statele membre UE vecine României, cu reducerea semnificativă a timpului de staționare a transportatorilor români la frontieră. În acest sens, UNTRR solicită autorităților române intensificarea acțiunilor pentru integrarea României în spațiul Schengen cât mai curând posibil.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...