În contextul evenimentului aniversar care a marcat împlinirea a 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României, în 1864, președintele acesteia, Mihai Busuioc, a reliefat o serie de elemente ale racordării instituției la cerințele prezente și la cele de perspectivă: „Am schimbat paradigma în care se realizează auditul public extern în România. Noile metodologii realizate respectă standardele internaţionale de audit, ţinând cont totodată de mandatul constituţional şi de contextul naţional. Ne stabilim auditurile plecând de la analize de risc şi interesul utilizatorilor. Scopul este de a ne concentra eforturile şi resursele limitate asupra zonelor prioritare şi cu impact pentru societate. Am trecut de la auditarea tuturor bugetelor entităţilor la auditarea bugetelor centralizate pentru a oferi celor responsabili cu guvernanţa şi Parlamentului perspectiva asupra diverselor domenii de activitate şi pentru a face mai uşor tranziţia către auditurile de sistem. Rapoartele de audit financiar şi de conformitate sunt acum standardizate, întrucât ne dorim să generăm practică unitară la nivel naţional. Cele de audit al performanţei sunt atractive şi, sperăm noi, vor răspunde nevoilor societăţii. De asemenea, rapoartele sunt scurte, concise şi uşor de parcurs, întrucât lumea în care trăim e o lume fără timp.
De asemenea, vorbim de un nivel crescut de responsabilitate şi în rândul entităţilor auditate prin asumarea recomandărilor Curţii de Conturi de către ordonatorii principali de credite. Totodată, rezultatele auditului sunt comunicate acum şi palierelor superioare de decizie. Responsabilitatea ne priveşte pe toţi şi e nevoie de colaborare la diverse nivele pentru a ne coordona acţiunile în beneficiile cetăţeanului. Curtea înţelege rolul esenţial al unei instituţii supreme de audit în auditare a politicilor publice, evaluarea eficienţei, eficacităţii sau a economicităţii programelor guvernamentale.”
Adresându-se experților în domeniu și oaspeților participanți la reuniunea festivă desfășurată la Ateneul Român, președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că „România se află astăzi într-o conjunctură de o complexitate nemaiîntâlnită în ultimele decenii. Războiul din Ucraina și reașezările geopolitice neprevăzute din estul Europei ne arată că suntem martorii unei redimensionări a polilor de putere, iar țara noastră are un rol central în această ecuație.
Prin coerență principială și predictibilitate strategică, România a ajuns astăzi în punctul în care rolul său regional devine factor de echilibru și stabilitate în contextul geopolitic actual. În calitate de stat membru al Uniunii Europene și al NATO, suntem conștienți de responsabilitățile noastre față de stabilitatea și securitatea întregii regiuni. Dar poate la fel de important este să înțelegem că România nu poate pretinde un loc de frunte pe scena externă fără o administrare transparentă și eficientă a resurselor sale interne.
În fața unor crize multiple, de la cea energetică, la cea financiară și de securitate, eficiența, integritatea și sustenabilitatea modului în care sunt gestionate resursele devin elemente obligatorii pentru competitivitatea și reziliența națională. Monitorizarea fondurilor structurale – linie vitală de dezvoltare economică a României – trebuie să fie însoțită de o capacitate robustă de anticipare și de prevenire a riscurilor cu care ne confruntăm.
În acest sens, calitatea politicilor economice este un factor esențial, iar Curtea de Conturi are un rol important în ecuația responsabilității economice.
În contextul volumului fără precedent al fondurilor structurale și de coeziune alocate României până în 2030, trebuie să mobilizăm în continuare toate energiile prin care să transformăm fundamental economia și societatea noastră.
Aici se află unul dintre punctele de inflexiune pentru economia României: oportunitatea imensă a acestor fonduri trebuie lipsită de riscul unei gestionări slabe, care ar putea adânci problemele structurale. Așa cum s-a văzut în alte momente de criză, succesul nu depinde doar de accesarea resurselor, ci și de modul în care acestea sunt utilizate pentru a genera prosperitate sustenabilă.
Astăzi este nevoie de a proteja, mai mult ca oricând, stabilitatea și suveranitatea prin politici coerente și instituții puternice, capabile să genereze și să susțină competitivitatea economică, securitatea energetică și sustenabilitatea socială.
România a intrat deja pe direcția unor transformări structurale majore, care vor defini prezentul și, cu siguranță, vor prefigura viitorul apropiat – digitalizarea, tranziția energetică și consolidarea unui model competitiv de dezvoltare. Tocmai de aceea, Curtea de Conturi trebuie să își asume și un rol proactiv într-o arhitectură a viitorului bazată pe noi paradigm”.
Nicolae Ciucă, președintele Senatului României: „Curtea de Conturi este o entitate vitală în asigurarea funcţionării instituţiilor publice din ţara noastră, rolul ei este cel de gardian al interesului public, asigurându-se permanent că finanţele publice sunt utilizate corect în folosul contribuabililor, al tuturor cetăţenilor. Acest lucru este esenţial mai ales în această perioadă în care suntem extrem de atenţi la cheltuielile publice în care nu ne putem permite să risipim fondurile statului, adică ale românilor.
Curtea de Conturi a României poate fi mândră de ceea ce a realizat până acum, de reputaţia ei printre instituţiile publice ale României, de rigoare şi de neutralitatea pe care le cultivă permanent. Curtea de Conturi îşi onorează astfel misiunea încredinţată, fiind un pilon stabil al statului roman.”
Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor: „Dragi actuali membri ai Curţii de Conturi, în ciuda vremurilor, în ciuda greutăţilor, sunteţi printre puţinele instituţii care, de acum 160 de ani şi până acum, nu şi-a schimbat menirea şi a rămas aceeaşi garanţie pentru români şi pentru cheltuirea eficientă a banului public. Domnule preşedinte Busuioc, să ştiţi că sunteţi un om al provocărilor şi sunt convins că şi actualii angajaţi ai Curţii de Conturi şi din toate judeţele înţeleg provocările prezentului, dar mai ales ale viitorului şi sunt convins, sunt absolut convins că misiunea pe care v-aţi asumat-o, reforma pe care v-aţi asumat-o va face şi angajaţii de mâine ai Curţii de Conturi extrem de mândri de cum sunteţi dumneavoastră, cei din trecut.”
Marcel Ciolacu, prim-ministru al Guvernului României: „Există un concept tot mai prezent pe agenda publică, care reuneşte la nivel de responsabilităţi toţi factorii decidenţi din societate – buna guvernanţă. Aici instituţiile supreme de audit joacă un rol esenţial în a oferi o imagine reală a impactului politicilor publice în viaţa cetăţenilor. Acest nou model de guvernanţă se caracterizează prin gestionarea provocărilor într-un mediu turbulent, iar rezilienţa în acest context presupune întărirea mecanismelor administraţiei publice. Şi aici mă refer în mod deosebit la reforma sistemului de management al resurselor umane, creşterea calităţii datelor pe baza cărora sunt luate deciziile şi adoptarea unei culturi a inovării sociale şi digitale. Promovarea rezilienţei fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a asigura stabilitatea şi capacitatea guvernelor de a răspunde în mod eficient la crizele din sistem, precum şi pentru a asigura furnizarea de servicii esenţiale societăţii. Aceasta este o parte integrantă a bunei guvernanţe în sectorul public.”
Foto: Administrația Prezidențială
