Datele demografice precum vârsta, nivelul de educație și venitul lunar joacă un rol esențial asupra nivelului de cunoștințe al consumatorilor în ceea ce privește metodele de plată. Numerarul este în continuare considerat cel mai sigur și convenabil mod de plată, de către o bună parte a populației. Conform Indicelui Plăților Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard, care analizează evoluția plăților digitale la nivel național, România a obținut 49 de puncte din 100 pentru sub-indicele Cunoștințe

„Rezultatele studiului ne arată că, deși românii sunt, în general, deschiși să adopte plățile digitale, foarte mulți consumatori nu înțeleg încă pe deplin cum funcționează și care sunt avantajele acestor noi metode de plată. Ca atare, este nevoie în continuare de inițiative consistente și pe termen lung, de educație financiară pentru toate vârstele; cu precădere pentru noile generații, copii și adolescenți, care devin în curând eligibili ca posesori de carduri, dar și pentru seniori și persoanele din mediul mic urban și rural. Acest obiectiv merge în paralel cu nevoia de dezvoltare a infrastructurii, convergența fiind în creșterea gradului de educație și incluziune financiară în România”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Sub-indicele Cunoștințe analizează înțelegerea metodelor de plată digitale, nivelul de familiaritate al consumatorilor cu anumiți furnizori de soluții de plată, percepțiile acestora cu privire la confortul și securitatea oferite de metodele electronice de plată și nivelul de încredere în soluții și provideri. 

Sub-indicele urmărește trei componente: cunoașterea generală a metodelor de plată digitale, intenția de a le folosi și cunoștințele practice despre cum se folosesc plățile fără numerar, fiecare cu o pondere egală în punctajul final.

Cunoașterea generală a metodelor de plată digitale 

Componenta Cunoașterea generală a metodelor de plată digitale a obținut 49 de puncte. Componenta analizează indicatori precum familiaritatea generală, auto-raportată cu metodele de plată digitale și cu măsurile de securitate de bază, care au înregistrat scoruri de 59, respectiv de 60 de puncte. Totodată, indicatorul care evaluează familiaritatea cu nume de branduri și soluții specifice ale furnizorilor de plăți a înregistrat 27 de puncte. Aceste date sugerează că, deși există un nivel mediu de conștientizare a existenței alternativelor de plată, este posibil ca acesta să nu fie suficient pentru a motiva consumatorii să cunoască în detaliu și să utilizeze multe dintre aceste metode.

Intenția de a folosi metodele de plată digitale

Această componentă a obținut 53 de puncte, indicând o populație predispusă să încerce noi metode de plată (reprezentate de plățile digitale), dar care percepe, în continuare, metodele tradiționale de plată (cele pe bază de numerar) ca fiind mai convenabile și mai sigure. Componenta analizează trei indicatori, respectiv percepția utilizatorilor cu privire la confortul asigurat de diferite metode de plată, percepția utilizatorilor cu privire la securitatea diferitelor metode de plată și deschiderea generală către inovare în domeniul plăților.

În cazul tuturor metodelor de plată, există o corelație puternică între confort și securitate: cu cât o metodă de plată este mai convenabilă, cu atât este percepută ca fiind mai sigură de către respondenți. Există, totodată, o corelație puternică între percepția asupra modalităților de plată și frecvența cu care acestea sunt utilizate de către consumatori. Cu cât o metodă de plată există de mai mult timp pe piață, cu atât consumatorii au mai multe oportunități de a se familiariza cu aceasta, de a o încerca și, posibil, de a o adopta. De exemplu, 90% dintre români știu să blocheze cardurile furate și 60% știu cum să modifice limita zilnică pentru cheltuielile cu cardul. 

În cazul portofelelor digitale, cunoștințele practice privind modul de utilizare a acestora sunt mult mai reduse: de exemplu, doar 52% știu că portofelele pot fi folosite atât pentru achiziții online, cât și offline, și doar 17% știu unde sunt stocate detaliile cardului pentru plăți cu portofele digitale.

Un alt factor care împiedică afinitatea consumatorului mediu de a încerca noi metode de plată este lipsa generală de deschidere către inovație. În timp ce 60% dintre consumatori s-au auto-raportat ca fiind interesați de informații noi despre soluțiile de plată, doar 39% au căutat să obțină aceste informații în mod proactiv.

Cunoștințele practice despre cum se folosesc plățile fără numerar

Această componentă a obținut 48 de puncte, ceea ce arată că populația din România nu cunoaște caracteristicile tehnice ale plăților digitale, ceea ce limitează înțelegerea și folosirea acestora.

Chiar dacă anumite metode de plată sunt disponibile deja de câțiva ani și sunt prezentate frecvent în mass-media și de către emitenți, consumatorii încă nu sunt familiarizați cu detaliile. Cu alte cuvinte, procesul de acumulare și asimilare a cunoștințelor are loc într-un ritm relativ lent. De exemplu, plățile în rate au fost introduse în România în urmă cu câțiva ani, dar doar 32% dintre consumatori știu care sunt beneficiile pentru utilizator; doar 35% dintre respondenți au identificat corect modalitățile prin care pot autentifica o tranzacție; și doar 16% cunosc avantajele oferite de open banking. 


Indicele Plăților Digitale (Digital Payment Index; DPI) este un instrument de analiză, care urmărește evoluția plăților digitale la nivel național. După prezentarea cu succes în Ungaria în 2021, Indicele a fost replicat anul acesta în alte șase țări: Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Serbia și România, analizând datele înregistrate în 2021. România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare.

DISTRIBUIȚI