Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) reaminteşte că la 27.02.2019, Comisia Europeană a publicat „Raportul de țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice”. Pe baza principalelor constatări ale raportului, CNIPMMR „susține pe deplin domeniile de investiții prioritare, stabilite în contextul mai amplu al blocajelor în materie de investiții, al nevoilor de investiții și al disparităților regionale analizate în raport, în special recomandările pentru IMM-uri”. Totodată, „CNIPMMR susține necesitatea următoarelor măsuri de țară prioritare pentru 2019:
– asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil, investițiile private fiind afectate de persistența incertitudinii juridice și de calitate, procesul de consultare publică, planificarea strategică și bugetară, precum și utilizarea evaluărilor impactului normativ;
– creşterea investiţiilor publice, întreprinderile considerând investițiile în infrastructură o prioritate majoră pentru cheltuielile publice;
– lansarea unor proiecte ample de investiţii, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice;
– prioritate pe aspectele calitative ale investițiilor (deoarece calitatea investițiilor publice este marcată în continuare de deficiențe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităților și de dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, iar investițiile private sunt afectate de persistența incertitudinii juridice și a birocrației);
– reforme care să mărească potențialul economiei și care să asigure o creștere sustenabilă (deoarece, astfel cum se evidențiază în Raportul de țară din 2019 privind România: Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea țării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE.);
– măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile, cresterea gradului de absorbtie, simplificarea birocratiei in domeniu si a eliminarea blocajelor sistemice;
– măsuri active pentru rezolvarea problemelor importante privind deficitul de forță de muncă cu o calificare/competențe corespunzătoare cererii pieței muncii (deoarece, astfel cum se evidențiază în Raportul de țară din 2019 privind România: „Oferta de forță de muncă și de competențe nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. Disponibilitatea limitată a personalului calificat, îmbătrânirea populației, mobilitatea internă redusă și emigrarea continuă limitează creșterea economică”);
– corelarea învățământului cu cerințele de pe piața forței de muncă, „Capitalul uman nu pare să fie suficient adaptat nevoilor unei piețe a muncii competitive”);
– măsuri specifice pentru dezvoltarea sectorului IMM (sunt necesare măsuri suplimentare pentru a încuraja inițiativele antreprenoriale ale IMM-urilor, creșterea capitalizării lor, mobilizarea unor surse private suplimentare de finanțare și a instrumentelor financiare ale UE;
– simplificarea procedurilor administrative şi generalizarea serviciilor de e-Guvernare pentru întreprinderi, deoarece procedurile administrative sunt împovărătoare pentru IMM-uri, s-au înregistrat progrese lente în ceea ce privește furnizarea soluțiilor de e-guvernare, procedurile de insolvabilitate sunt complexe, intervin modificări frecvente în materie de reglementare, fără a fi realizate Testul IMM, note de impact și consultarea mediului de afaceri;
– adoptarea de masuri pentru reducerea diferenţelor de dezvoltare între zonele urbane şi rurale, care sunt semnificative si care limiteaza dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale (prin dezvoltarea infrastructurii de transport, sustinerea prin finanţări şi facilităţi fiscale a colectării, valorificării şi promovării produselor agricole şi meşteşugăreşti, inclusiv tradiţionale, din comunităţile rurale);
– măsuri pentru asigurarea creşterii accesului la finanţare pentru IMM-uri;
– definirea criteriilor obiective pentru stabilirea salariului minim (deoarece, din 2017 de când s-a formulat această recomandare de țară și până în prezent nu s-a înregistrat nici un progres în acest domeniu, astfel cum se evidențiază și în Tabelul sinoptic anexat Raportului de țară: „Niciun progres. Nivelul salariilor minime se stabilește în continuare în mod ad-hoc și nu are la bază un mecanism cuprinzător și previzibil”);
– asigurarea unui dialog social calitativ si cresterea transparentei decizionale, deoarece „Dialogul social rămâne ineficace, iar, recent, rolul anumitor instituții importante a fost diminuat”, „Dialogul social este utilizat insuficient pentru a implica în timp util și într-un mod semnificativ partenerii sociali în procesul de elaborare a politicilor și a reformelor”: „implicarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor este foarte limitat, deși au fost instituite structuri instituționale de dialog social, ele sunt utilizate de către Guvern mai ales pentru a furniza informații cu privire la inițiativele planificate, fără să existe un proces solid de implicare și cooperare; opiniile partenerilor sociali cu privire la procesul de elaborare a politicilor sunt adesea ignorate de Guvern, chiar și atunci când acestea converg, cum a fost cazul recentei reforme fiscale și a inițiativei de trecere a contribuțiilor sociale de la angajatori la angajați”.
CNIPMMR consideră că „nici în domeniul dialogului social nu au fost înregistrate deloc progrese în ultimii 3 ani, Legea dialogului social dezbătută în parlament nevalorificând pozițiile părții patronale, neputând asigura o îmbunătățire reală în domeniu”.
