Asociația Industriei Lemnului – Prolemn subliniază, prin președintele ei, Cătălin Tobescu, că „nevoile industriei sunt nevoi ale societății. Nu trebuie să le punem în opoziție cu nevoile populației pentru că toată lumea va avea de pierdut. Există mecanisme economice sănătoase ce pot conduce la diminuarea prețurilor pentru lemnul de foc – disponibilizarea sustenabilă a unui volum mai mare de masă lemnoasă și investiții în eficiența energetică”.
Prolen face o analiză asupra pieței lemnului în condițiile actuale:
Lemnul de foc și biomasa lemnoasă,
între soluții de avarie și strategii verzi, inteligente
Este cu siguranță o provocare să asigurăm securitatea energetică în sezonul rece pentru cele 3,5 milioane de gospodării care depind de lemn de foc, dar o soluție de avarie pe termen scurt nu trebuie să ne distragă atenția de la strategiile pe termen lung, cu impact mult mai profund asupra întregii societăți românești.
Sprijinul anunțat de Guvern pentru subvenționarea prețului lemnului de foc cu 150 lei/mc poate fi o gură de aer pentru o mare parte din populația țării, dar este și o intervenție artificială în piața lemnului, în condițiile în care nu se adoptă și măsuri pentru creșterea disponibilității masei lemnoase cu proveniență legală în piață. Creșterea consumului de lemn de foc de către populație – stimulată de ieftiniri artificiale – conduce implicit la reducerea disponibilității pentru industrie. Ca atare, are potențialul de a conduce la dezechilibre majore, care afectează o industrie vitală pentru România.
Mai mult, există mecanisme administrative care direcționează resursa de lemn de foc prioritar către comunitățile din zone bogate în păduri, lăsând foarte puțin lemn pe piața liberă, pentru a fi direcționat în zonele puternic deficitare în păduri. Acestea conduc la o explozie a prețului lemnului de foc pe piața liberă. Cu cât este mai puțin lemn de foc disponibil pe piața liberă, se dezechilibrează cererea și oferta iar prețul crește artificial, afectând direct și prețurile resursei cu care se aprovizionează industria lemnului.
Așa cum s-a văzut deja de la începutul acestui an, punerea în competiție și prioritizarea prin politici publice a consumatorilor casnici față de utilizările industriale ale resurselor conduce la deficit artificial de materie primă și costuri ridicate, balanța comercială se înclină spre importuri costisitoare, urmează reduceri ale capacităților de producție, șomaj, subdezvoltare. Discuția nu este doar teoretică – a se vedea reducerea activităților din județul Suceava ale unuia dintre cei mai mari procesatori de lemn din România. Argumentele sunt expuse în detaliu pe www.pro-lemn.ro.
Cum valorificăm potențialul verde al biomasei în România?
În primul rând, RNP Romsilva și UAT-urile pot scoate în mod legal și sustenabil mai mult lemn pe piață. Astfel oferta va echilibra cererea, iar prețurile finale pot fi ținute la un nivel acceptabil pentru populație. România exploatează legal aproximativ 18-20 milioane mc de lemn anual, dar posibilitatea totală, sustenabilă, stabilită prin amenajamente silvice, este de 25-26 milioane mc. Pentru aceasta, investițiile în sectorul forestier trebuie accelerate și trebuie eliminate blocajele administrative și birocratice care îngreunează accesul la resursa de lemn.
Energia bazată pe resursa de lemn – energie termică preponderent – reprezintă deja peste 60% din energia regenerabilă produsă în România, de peste cinci ori mai mult decât energia electrică produsă actual din surse eoliene și solare. Dar consumul de lemn de foc în gospodării este în acest moment extrem de ineficient, cu randamente energetice de aproximativ 30%, când știm că randamentele pot fi de peste 90% în cazul utilizării în cogenerare energie electrică și termică.
Potențialul energetic al biomasei (forestieră, agricolă, deșeuri industriale și municipale) este evaluat, în strategia energetică a României recent relansată în dezbatere, la un total de 318.000 TJ/an sau 7,6 milioane TEP (tone echivalent petrol). Calculat în unități de măsură de energie electrică, acest potențial înseamnă peste 80.000 GWh, adică de aproximativ opt ori energia electrică a reactoarelor nucleare ale României.
Opțiunile strategice sunt pe masa discuțiilor, ce rămâne – la nivel de decidenți, industrie și alte segmente ale societății românești – este să alegem măsurile cele mai sustenabile, cu impact pozitiv și durabil într-un orizont mai larg.
Pentru o industrie verde, inteligentă
Prin conferința Smart Green Industry (28-29 septembrie 2022) organizată de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și Camera de Comerț și Industrie a României dorim să deschidem noi linii de dialog pentru captarea și utilizarea potențialului verde al sectorului pădure – industrii bazate pe lemn.
Am invitat reprezentanți de la vârful ministerelor de resort (Mediu, Agricultură, Economie, Energie, Fonduri Europene) să ia cuvântul în prima zi a conferinței pentru a prezenta viziunea și planurile pentru sector. În cea de-a doua zi vor avea loc workshopuri tematice la care vor participa și reprezentanți la nivelul conducerii tehnice a ministerelor.
În centrul dezbaterilor – o strategie de dezvoltare a industriei lemnului, de valorificare superioară a resursei de lemn din pădurile gestionate durabil ale României, de asigurare a securității energetice și de susținere a creșterii economice inteligente în raport cu obiectivele pe linie de combatere a schimbărilor climatice.