• 7% dintre femeile din Uniunea Europeană consideră că pandemia de COVID-19 a dus la creșterea violenței psihice și fizice împotriva femeilor în țara lor; cifrele variază de la 93% în Grecia la 47% în Ungaria 
  • Patru din zece respondenți (38%) consideră că pandemia a afectat negativ veniturile femeilor, dar și echilibrul dintre viața profesională și cea privată (44%) și timpul alocat de femei muncii plătite (21%) 
  • Sănătatea mintală a femeilor a fost afectată în mod semnificativ de restricțiile care au însoțit pandemia, cum ar fi măsurile de izolare și de interzicere a circulației (41%) și limitarea numărului de persoane cu care se puteau întâlni (38%) 

Femeile cer Parlamentului European să combată câteva mari probleme: traficul de persoane și exploatarea sexuală, violența psihică și fizică asupra femeilor și diferența de salarizare între sexe

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, pe 8 martie, Parlamentul European a solicitat un sondaj de opinie special dedicat femeilor europene în care evaluează impactul pandemiei asupra mai multor aspecte ale vieții acestora.

Rezultatele sondajului arată impactul semnificativ al pandemiei la nivel personal și profesional, inclusiv creșterea gravă a nivelului de violență împotriva femeilor.

Violența

Trei din patru femei (77%) din Uniunea Europeană consideră că pandemia a condus la intensificarea violenței fizice și emoționale împotriva femeilor. În afară de două țări (Finlanda și Ungaria), cifra depășește 50%, ajungând la 93% în Grecia și 90% în Portugalia. România se situează aproape de media europeană, cu 73% dintre femei care cred că pandemia a dus la creșterea violenței fizice și emoționale.

Femeile identifică în mod clar mai multe măsuri esențiale pentru a contracara violența împotriva femeilor: simplificarea procedurii de denunțare a violențelor împotriva femeii, inclusiv la poliție (58%), diversificarea opțiunilor prin care femeile să poată cere ajutor, de exemplu prin linii telefonice de urgență (40%), sensibilizarea și formarea poliției și a aparatului judiciar cu privire la problemă (40%), îmbunătățirea independenței financiare a femeilor (38%).

Consecințe economice și financiare

38% dintre respondenți au declarat că pandemia le-a afectat negativ veniturile personale. Procentajul variază de la 60% în Grecia, 50% în România la 19% în Danemarca. Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ și asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată, susțin 44% dintre femeile intervievate. În mai multe țări, cifra a depășit 50%: Cipru (68 %), Grecia (59 %), Malta (58 %), Luxemburg (56%), Italia (52%), Portugalia (52%) și Ungaria (51%). Dintre femeile intervievate în România, 48% consideră că pandemia a avut un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată.

Nu în ultimul rând, 21% dintre femei doresc sau au decis să reducă permanent timpul pe care-l alocă muncii plătite.

Sănătatea mintală

Încă de la începutul pandemiei, probabilitatea era mai mare ca femeile să fie îngrijorate cu privire la prieteni și membri ai familiei sau să le simtă lipsa (44%), să se simtă stresate și temătoare (37%) și să fie preocupate în general de viitorul lor (33%).

Femeile consideră în general că măsurile introduse pentru a opri răspândirea pandemiei au avut un impact foarte mare asupra propriei lor sănătăți mintale.

Unele categorii sociale specifice au fost mai afectate decât altele, în funcție de măsura în cauză: circa jumătate dintre femeile cu copii sub 15 ani spun că închiderea școlilor și a centrelor de îngrijire a copiilor a avut un impact major asupra sănătății lor mintale.

La ce se pot aștepta femeile de la Parlamentul European?

Femeile din Uniunea Europeană consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă următoarele priorități: să combată traficul și exploatarea sexuală a femeilor și copiilor (47%), violența fizică și psihică împotriva femeii (47%), diferența de salarizare dintre femei și bărbați și impactul ei asupra evoluției carierei profesionale (41%) și dificultățile întâmpinate de femei în a-și reconcilia viața privată cu cea profesională (31%), dar și să asigure protecția femeilor și fetelor care aparțin unor grupuri vulnerabile (30%).

Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, a salutat rezultatele sondajului cu următoarele cuvinte: „Femeile au fost lovite cel mai puternic de pandemia de COVID-19. Au fost lovite din punct de vedere mental și financiar. Este de ajuns. Parlamentul European depune eforturi pentru a schimba acest lucru.”

Robert Biedron, președintele Comisiei pentru drepturile femeilor a Parlamentului European, a declarat: „Rezultatele sondajului Eurobarometru confirmă ceea ce știm deja: pandemia de COVID-19 a afectat în mod disproporționat femeile și fetele într-o multitudine de moduri. De la creșterea violenței bazate pe gen la înmulțirea sarcinilor legate de îngrijirea celor din jur, de la impactul economic asupra sectoarelor majoritar feminine la insecuritatea contractelor de muncă. Însă crizele pot aduce, de asemenea, oportunități: o șansă de a reconstrui mai bine. Prin urmare, redresarea ar trebui să plaseze femeile în centrul soluțiilor, ceea ce vom urmări, de asemenea, prin activitatea noastră.”

Pentru a marca Ziua Internațională a Femeii pe 8 martie 2022, Parlamentul European a solicitat un sondaj de opinie dedicat femeilor europene. Acesta are ca scop să analizeze mai bine opiniile femeilor din toate generațiile, țările și mediile socio-demografice în perioada marcată de COVID-19.

Sondajul Eurobarometru Flash a fost realizat de IPSOS în perioada 25 ianuarie – 3 februarie 2022 în toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Au fost realizate 26.741 de interviuri.

Rezultatele la nivelul Uniunii Europene sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări.

Raportul complet și datele aferente pot fi găsite aici

DISTRIBUIȚI