O analiză asupra perspectivei pe piețe europene

Date:

Euler Hermes, companie de referință în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor, prezintă o analiză referitoare la perspectivele prețurilor în economia europeană, prin raportare la contextul actual, cu deschidere către tendințele de evoluție conturate în acest moment:

Puterea prețului: Cum va trece economia europeană peste presiunile inflaționiste?

  • Pe termen lung majoritatea sectoarelor vor beneficia de o putere de stabilire a prețurilor
  • Din perspectiva riscului sectorial, produsele farmaceutice, computerele și produsele electronice de consum sunt imune la creșterea prețurilor de producție
  • Alte sectoare s-ar putea confrunta cu presiuni asupra marjelor lor în următoarele câteva luni, deoarece se previzionează că prețurile de producție se vor diminua în T3 2021

Pe măsură ce specialiștii se așteaptă la o recuperare a cererii post-pandemice în Europa, creșterea prețurilor pentru materiile prime și materiale va testa capacitatea de adaptare a firmelor care vor fi nevoite să perceapă prețuri mai mari pentru produsele și serviciile lor. Puterea de stabilire a prețurilor este esențială pentru revenirea economiei, dar și pentru firmele care sunt nevoite să compenseze pierderile din 2020. Cu toate acestea, din cauza unui număr mare de factori (structuri de piață diferite, intensitate concurențială, comportamente ale consumatorilor) nu toate sectoarele au capacitatea de a se menține înaintea curbei.

Comparând evoluția prețurilor cu amănuntul și modificările prețurilor de producție din zona euro[1] specialiștii calculează un indicator pentru puterea de stabilire a prețurilor. Sectoarele care au înregistrat o creștere mai rapidă a prețurilor cu amănuntul se pot lăuda cu o anumită putere de stabilire a acestora, în timp ce, sectoarele aflate în situația opusă ar putea fi văzute ca fiind lipsite de putere în ceea ce privește stabilirea prețurilor. Din cauza discrepanțelor, unele sectoare au fost analizate încă de la începutul anilor 2000[2], în timp ce altele au fost urmărite din 2017[3]. Cu toate acestea se constată că textilele, electronicele și electrocasnicele, produsele de curățare, serviciile de telefonie și restaurantele au avut prețuri de producție mai mari, depășind astfel prețurile cu amănuntul (a se vedea Figura 1). Aceste sectoare s-au confruntat cu o concurență acerbă atât internă (servicii de telefonie, restaurante) cât și la nivel mondial (textile, aparate, unele produse chimice). 

Figura 1 – Evoluția pe termen lung a IAPC față de PPI pentru sectoare analizate din zona euro

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Electronicele și electrocasnicele, produsele farmaceutice și companiile aeriene sunt în topul clasamentului în ceea ce privește puterea de stabilire a prețurilor pe termen lung din zona euro. Pentru a analiza legătura dintre cei doi indicatori IAPC-PPI, au fost utilizate modele simple de regresie. Analizând relevanța modelelor și a coeficienților de regresie, analiștii Euler Hermes au putut stabili un clasament al sectoarelor zonei euro (a se vedea tabelul 1). În ansamblu, evaluarea cantitativă este în conformitate cu judecățile experților. Cu toate acestea, unele sectoare, cum ar fi cele care produc electronice și electrocasnice ar putea fi pe drumul lor descendent în clasament, deoarece tendințele recente au arătat că marii producători s-au delocalizat în afara zonei euro. Este important de observat o distincție între sectoarele care au trecut prin modificări ale prețurilor de producție pentru a păstra cotele de piață (strategia defensivă) și cele care erau oportuniste (cele care creșteau prețurile mult mai mult decât prețurile lor de producție).

Tabel 1 – Clasamentul pe termen lung al puterii de stabilire a prețurilor


SectorPricing strategy
1Consumer electronicsDefensive
2PharmaceuticalsOpportunistic
3Air transportOpportunistic
4AutomobilesDefensive
5TobaccoDefensive
6Printed mediaDefensive
7Accommodation servicesOpportunistic
8Postal servicesDefensive
9ElectricityOpportunistic
10Food & non-alcoholic beveragesDefensive
11Wines from grapesDefensive
12DieselDefensive
13ComputersOpportunistic
14Household appliancesDefensive
15Restaurants, cafés and the likeDefensive
16TextilesDefensive
17Telephone servicesDefensive
18Cleaning productsDefensive

     Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Datele detaliate din segmentul alimentar, arată importanța eterogenității  într-un sector (vezi Figura 2). În ultimii 15 ani, în sectorul uleiurilor s-a observat că prețurile de producție depășesc prețurile de consum în timp ce, segmentul produselor lactate (lapte, brânză) și ouă a reușit să crească prețurile cu amănuntul cu 10pp peste creșterea prețului de producție în aceeași perioadă de timp. Cu toate acestea, producătorii de cafea care au beneficiat de prețuri mai mici de producție au fost nevoiți să reducă prețurile cu amănuntul pentru a lupta împotriva concurenței globale.

Figura 2 – Evoluția pe termen lung a IAPC față de PPI pentru sectoare alimentare selectate din zona euro

Surse: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Notă: Datorită disponibilității datelor, perioadele nu sunt omogene între sectoare

Odată cu creșterea costurilor de producție se previzionează o creștere tranzitorie a inflației globale la sfârșitul verii. Cu toate acestea, specialiștii au luat în calcul două scenarii de risc alternative care ar putea duce la o inflație mai mare: prețuri de producție persistente sau un șoc politic care afectează sectoarele cheie (de exemplu, politica climatică cu impozite mai mari pe industria energetică, reglementări mai stricte asupra produselor alimentare etc.). Cursul de schimb este o sursă suplimentară de incertitudine pentru sectoarele exportatoare. Potențialul „mecanism de compensare” prin exporturi poate fi consolidat sau anulat de fluctuațiile cursului de schimb. Într-adevăr, firmele din zona euro ar putea să vândă la prețuri nominale mai mari în dolari, de exemplu, dar dacă între timp euro se va aprecia, atunci impactul asupra profiturilor în euro se va diminua. Pentru a ilustra acest lucru, în 11 din ultimii 20 de ani, euro s-a apreciat în timp ce inflația a fost mai mare în SUA decât în zona euro.

Observăm că și în cazul României se evidențiază tendințele manifestate la nivel global în legătura cu inflația. Țara noastră este de ceva timp obișnuită cu prezența în topul țărilor cu inflația cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Atingerea și chiar depășirea în ultimele luni a nivelului de 3% față de puțin peste 2% la finalul anului trecut imprimă anumite semne de îngrijorare, fiind spre limita superioară a intervalului de variație urmărit de BNR. În structură, principalele componente ce au generat creșteri de prețuri atât la nivel global cât și local au fost tarifele crescute la energie, carburanți, anumite blocaje pe lanțul ofertei (unele – precum criza semiconductorilor – fiind estimate să persiste cel puțin pe parcursul acestui an) și nu în ultimul rând – mai ales în cazul României – o producție agricolă foarte redusă anul trecut. Ultimul factor a contribuit decisiv la creșterea prețurilor produselor alimentare în condițiile în care acestea dețin mai mult de 30% din coșul de cumpărături la noi în țară. Desigur, există și o veste bună dacă producția agricolă va fi – conform așteptărilor – semnificativ peste cea de anul trecut, putând aduce un efect de bază pozitiv atât în domolirea per ansamblu a prețurilor cât și prin contribuția la creșterea economică.

„În România, presiunea inflaționistă a venit „la pachet” cu creșterea record a PIB-ului de 2.8% dintre țările Uniunii Europene (-0.4% per ansamblu) pentru trimestrul 1 al acestui an. Revenirea din semestrul II a anului trecut se continuă fiind în linie cu eforturile de impulsionare a economiei.

Temerile referitoare la inflație pot părea puțin exagerate. Anterior crizei pandemice, retorica se centra pe riscul deflaționist însoțit de o eventuală recesiune economică. Căderea abruptă a veniturilor din primul val pandemic accentuase această posibilitate. Revenirea rapidă a economiilor afectate în ultimele 12 luni a schimbat optica spre riscul de supra-încălzire și în consecință spre creșterea prețurilor.

De fapt, adevărata „frică” a piețelor financiare globale nu este atât inflația în sine – un lucru de altfel benefic dacă nivelul este controlabil atunci când vorbim de relansare economică – ci posibilitatea creșterii ratelor de dobândă de referință ce ar diminua semnificativ prafturile companiilor și implicit randamentele deținătorilor de acțiuni și obligațiuni. Privind însă pe termen mai lung, șocurile pe termen scurt aferente unor creșteri succesive de dobânzi – aflate de mult timp la minime istorice la nivel global – ar putea constitui prețul necesar ce trebuie plătit pentru asigurarea sustenabilității economice”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director Euler Hermes România (foto).

Sectoarele analizate reprezintă jumătate din produsele și serviciile IAPC din zona euro. Principalele subcomponente care nu au fost incluse sunt recreerea și cultura (8%), educația și sănătatea (8%), chiriile / locuința (7,5%) și alte servicii / produse care nu pot fi asociate direct cu un SPI sau PPI. În general, se poate observa că ar putea exista pierderi de preț de producție la alimente, combustibili, textile, computere, electronice și restaurante. Aceste sectoare reprezintă aproximativ 33% din IAPC. Cu toate acestea, dacă se elimină elementele non-core, acestea reprezintă doar 12%. Mai mult, se poate observa că există o întârziere de una până la două luni între o modificare a PPI și o modificare a IAPC. 

Spre deosebire de zona euro, Asia și America de Nord au înregistrat recent perioade de inflație mai mare, iar modelul actual de redresare pare să indice o divergență similară. În teorie, firmele din zona euro care exportă în afara UE ar putea fi mulțumite de acest context și ar putea beneficia de prețuri de vânzare mai mari. Cu toate acestea, analizând cele 19 sectoare, singurul care a înregistrat un raport semnificativ dintre exporturile nete extracomunitare și cifra de afaceri este sectorul farmaceutic).

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com  

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă.

Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la,

(i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz,

(ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite),

(iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor,

(iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate,

(v) nivelurile de persistență,

(vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii,

(viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD,

(ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale,

(x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și

(xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global.

Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

Compania nu își asumă nicio obligație de a actualiza orice informație sau declarație prospectivă conținută aici, cu excepția oricăror informații care trebuie divulgate prin lege.

_________________

[1] Zona Euro 19 : Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spaina

[2] Ex: alimentație, textile

[3] Ex: automobile, servicii de telefonie mobilă


Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...