Realizat în contextul Sezonului România-Franța 2019 de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), studiul „Vitalitatea culturală a orașelor din România” abordează cultura dintr-o perspectivă economică, în sensul că „are în vedere gradul de dezvoltare a oraşelor din România prin prisma cererii şi a ofertei culturale”. Cultura este astăzi „unul din primele sectoare economice ca valoare adăugată”, subliniază prof. univ. dr. Manuèle Debrinay Rizos, expert în politici culturale, profesor consultant din partea Departamentului de Studii și Statistici Prospective (DEPS) al Ministerului Culturii din Franța, de a cărei colaborare în realizarea studiului a beneficiat INCFC sub aspectul metodologiei și al bunelor practici în cercetarea statistică și culturală.

În acelaşi timp, „nu vom înlocui niciodată valoarea culturală cu cifrele; cultura, ca şi educaţia, sănătatea, este un domeniu de bază pentru viitorul unei societăţi”, accentuează comisarul general al Sezonului România-Franța 2019,Andrei Ţărnea.

Pe aceeaşi linie, prof. univ. dr. Delia Mucică semnalează că „dezvoltarea economică şi socială a oraşelor duce la dezvoltare culturală”.

Conf. univ. dr. Carmen Croitoru, directorul general al INCFC, reiterează semnalarea potrivit căreia o cercetare cum este cea privind vitalitatea culturală a oraşelor noastre este bine să constituie „un instrument de lucru pentru decidenţii asupra politicilor publice”.

Studiul analizează dezvoltarea culturală a 46 de oraşe cu populaţie de peste 50.000 de locuitori. Indicatorii urmăriţi sunt infrastructura culturală, industriile creative, aşezămintele culturale, cheltuielile bugetare pentru cultură, capitalul uman specializat, participarea populaţiei la actul de cultură. Pe baza indicilor, topul oraşelor din punctul de vedere al vitalităţii culturale include în ordine Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Sibiu, Târgu Mureş, Craiova, Alba Iulia, Braşov, Timişoara, Slobozia. Infrastructura culturală cea mai dezvoltată este deţinută de Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc etc. Oraşele cu cele mai semnificative cheltuieli bugetare pentru cultură sunt Sfântu Gheorghe, Craiova, Arad etc. Ca resursă umană specializată în cultură, oraşele care se impun sunt Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Târgu Jiu etc. Cea mai importantă participare culturală a populaţiei este dovedită de oraşele Sibiu, Botoşani, Târgu Mureş etc. Industriile creative au cea mai mare dezvoltare în Cluj-Napoca, Baia Mare, Alba Iulia etc. În funcţie de numărul aşezămintelor culturale (dominant, case decultură şi centre culturale), topul oraşelor este Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Slobozia etc. 

DISTRIBUIȚI