Organizațiile din sectorul lemn determină triplarea alocărilor prin Planul Național Strategic

Date:

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn anunță că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, printr-o adresă pe care i-a expediat-o (în același timp, și Federației Proprietarilor de Pășuni și Păduri – Nostra Silva), confirmă creșterea alocărilor financiare aferente sectorului forestier prin Planul Național Strategic 2023-2027 (PNS) la 171,4 milioane de euro.

Prolemn reamintește că suplimentarea alocărilor a fost solicitată argumentat de-a lungul unui proces consultativ început în toamna anului 2021, la care au participat reprezentanți ai unor organizații din sectorul pădure-lemn (AIL – Prolemn, Nostra Silva, AAP, ASFOR) și ai INCDS Marin Drăcea și WWF. În detaliu, Prolemn face următoarele aprecieri:

Alocările inițiale au fost considerate derizorii

În contextul în care prin PNRR era alocat un buget de 500 mil. Euro pentru acțiuni de împădurire și reîmpădurire, MADR și MMAP au decis ca alocările inițiale în PNS să vizeze investiții în tehnologii forestiere (15 mil. Euro) și intervenții de silvo-mediu (45 mil. Euro).

Cumulat, aceste sume reprezentau mai puțin de 0,4% din bugetul total disponibil în PNS, ceea ce a atras comentarii negative din partea sectorului și a societății civile.

La consultările organizate de MADR, sectorul forestier a susținut suplimentarea acestora, pentru a crește reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere, pentru a putea crește sustenabil volumul de lemn valorificabil și susținerea bioeconomiei și pentru extinderea măsurilor de silvomediu în direcția protejării sistemelor agro-pastorale (cele 500.000 ha de pășuni împădurite existente în acest moment în România, practic suprafețe de pădure în afara fondului forestier, suprafețe ce riscă să fie defrișate).

Cătălin Tobescu, președinte AIL – Prolemn: „Finanțările acestea se pot dovedi vitale pentru dezvoltarea sectorului forestier în direcția creșterii utilizării tehnologiilor prietenoase cu mediul, dar și pentru susținerea aprovizionării industriilor bazate pe lemn cu materie primă sustenabilă. Consultările cu MADR au fost un exercițiu prelungit de dialog structurat între instituții, industrie și societatea civilă. Rezultatul nu este încă pe măsura potențialului bioeconomiei României, bazată pe resursa sustenabilă și regenerabilă de lemn, precum a potențialului de combatere a schimbărilor climatice prin măsuri de împădurire, cost-eficiente. Autoritățile trebuie să găsească cât mai rapid surse adiționale de finanțare pentru propășirea domeniului pădurilor și bioeconomiei verzi pentru a fructifica acest potențial verde.”

Nivelul actual al alocărilor este
de aproape trei ori mai mari (171,4 mil. Euro)

Pe cei doi piloni PNS, în acest moment alocările au crescut după cum urmează:

Investiții în tehnologii forestiere: +15 mil. Euro (de la 71,6 la 86,6 mil. Euro)

  • Acoperă costuri de achiziționare a echipamentelor/utilajelor pentru lucrările de exploatare forestieră și pentru efectuarea lucrărilor de conducere și îngrijire a arboretelor, inclusiv a unor echipamente de tipul tocătoarelor pentru biomasă, precum și costurile legate de achiziționarea sau utilizarea unor programe informatice pentru gestionarea echipamentelor/utilajelor achiziționate

Intervenții de silvo-mediu: +39,8 mil. Euro (de la 45 la 84,8 mil. Euro)

  • Acoperă suprafața angajată în actuala perioadă de implementare, respectiv cca 912.000 ha la un nivel al plăților similar cu cel aferent plăților din sub-măsura 15.1 din PNDR 2014-2020.

Ponderea alocării publice aferentă intervențiilor care sprijină sectorul forestier în Planul Național Strategic este în prezent de cca. 1,07% din bugetul aferent următoarei perioade de programare, pondere redusă comparativ cu alocarea medie de 5% în țările europene. În observațiile transmise de către Comisia Europeană la draftul PNS remis Comisiei de către România, se subliniază:

  • numărul foarte redus al intervențiilor pe domeniul pădurilor.
  • lipsa oricărei considerări a susținerii unei bioeconomii bazată pe resursa de lemn-lipsa măsurilor de investiții. 
  • lipsa unei măsuri de compensații Natura 2000 pentru proprietarii de păduri – cu un accent foarte ferm. 
  • lipsa oricăror măsuri de transpunere a strategiei forestiere europene.

Observațiile Comisiei Europene la draftul Planului Național Strategic propus de România sunt în deplină consonanță cu observațiile și propunerile organizațiilor reprezentative din sectorul forestier. Măsurile și alocările financiare propuse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale rămân neadecvate față de importanța economică, socială și de mediu a domeniului pădurilor.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Analiză Claudiu Cazacu, XTB: Precedent în „uber-izarea prețurilor”. Cum pot cartofii prăjiți să influențeze valoarea acțiunilor

Prețurile stabilite dinamic fac parte dintr-o strategie utilizată frecvent...

Economia informală în România: context, cauze și efecte

| de Prof. univ. dr. Cristian PĂUN, Academia de Studii Economice din București și Prof. univ. dr. Radu MUȘETESCU, Academia de Studii Economice din București

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...