A fost semnată scrisoarea de intenție privind lansarea primului proiect pilot public-privat pentru implementarea în două spitale din Cluj-Napoca a unui program pentru prevenția secundară a bolilor cardiovasculare. 

Parteneriatul a fost încheiat între compania Novartis, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca și Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca și se derulează în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, sub patronajul acesteia.

Proiectul pilot se va derula pe o perioadă de 12 luni, timp în care „vor fi identificate și implementate o serie de intervenții de management medical, în cadrul spitalelor, pentru îmbunătățirea îngrijirilor de sănătate oferite pacienților cu un risc foarte ridicat de boli cardiovasculare, mai ales a celor care au primit deja un diagnostic principal de boală cardiovasculară aterosclerotică sau au suferit în trecut un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral”.

Prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca:„De peste 140 de ani, Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca și-a adus contribuția la îmbunătățirea sănătății populației, formând zeci de generații de medici valoroși și devotați profesiunii alese. Valorile noastre fundamentale, excelență și grijă pentru omul bolnav sunt impregnate în munca noastră de zi cu zi, așadar suntem parte a acestui proiect, care vine în sprijinul pacienților cu boli cardiovasculare.”

Prof. univ. dr. Claudia Gherman, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca: „Această inițiativă urmărește testarea și validarea unor intervenții de management medical, care în viitor ar putea fi extinse la nivel național, pentru a îmbunătăți gestionarea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare și atingerea țintelor LDL-C. Ne bucurăm să fim printre partenerii acestui proiect și că spitalul nostru va fi implicat într-o inițiativă menită să ofere o calitate și mai bună a îngrijirilor de sănătate pentru cei ce suferă de afecțiuni cardiovasculare.”

Dr. Sanda Patrichi, managerul Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj- Napoca: „Furnizarea de date fiabile și instrumente utile pentru medici, pacienți, spitale și administratorii sistemului de sănătate, ar putea fi un pilon important pentru un viitor plan național de boli cardiovasculare, reflectând inițiativele de la nivelul comunității UE, dar și pentru noi toți, cei care îngrijim zilnic persoane cu boli cardiovasculare cărora dorim să le oferim standarde europene.”

Bahadir Pakis, director general al Novartis Pharma Services România: „Bolile cardiovasculare sunt ca un tsunami care se apropie. Îmbătrânirea populației combinată cu stilul de viață actual al tinerilor pot contribui la o creștere și mai mare a incidenței acestor afecțiuni în viitor, dacă nu se iau măsuri imediate. Prin urmare, bolile cardiovasculare ar trebui gestionate diferit; nu ca o boală cronică «normală», ci ca o problemă de sănătate publică ce se poate agrava în viitor. De aceea, pe lângă intervențiile de management medical, acest proiect va include și o componentă importantă de informare a pacienților cu privire la boală și riscurile asociate.”

Înițiatorii proiectului accentuează că, „în România, bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces (~60% din totalul deceselor) și ocupă locul 1 în morbiditatea spitalizată. Atât boala cardiacă ischemică, cât și accidentul vascular cerebral sunt responsabile pentru mai mult de 34% din totalul deceselor. Rata mortalității cauzate de cardiopatia ischemică este de aproape 3 ori mai mare în România decât în UE.[1]

Doar în 2019, peste 145.000 de persoane și-au pierdut viața din cauza bolilor cardiovasculare. Cu alte cuvinte, în fiecare an, România pierde, în termeni de populație, un oraș comparabil cu Piteștiul, din cauza bolilor cardiovasculare. O analiză în timp real realizată de worldlifeexpectancy.com arată că în anii de pandemie 2020-2021, bolile coronariene și accidentul vascular cerebral au continuat să rămână principalele cauze de deces în România, în ciuda COVID-19, în timp ce decesele legate de Covid-19 s-au plasat pe poziția a treia.

Colsterolul LDL crescut este un factor de risc major pentru dezvoltarea bolii cardiovasculare aterosclerotice. Dovezile actuale sugerează că nivelul crescut al colesterolului LDL este factorul de risc cel mai ușor de modificat în sens pozitiv. Totuși, doar 33% dintre toți pacienții care au urmat tratamente pentru scăderea nivelului lipidelor au atins obiectivele recomandate pentru nivelul colesterolului LDL[2]”.

Foto, de la stânga la dreapta: dr. Ciprian Marinescu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universitații de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca; Bahadir Pakis, director general al Novartis Pharma Services România; dr. Sanda Patrichi, managerul Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca


[1]i Raportul Național al Stării de Sănătate a Populației, 2020, MS/INSP/CNEPSS/CNSISP.

[2] Ray KK, et al. EurJ Prev Cardiol 2021;28:1279-89. 

DISTRIBUIȚI