Președinția COP17 anunță angajamente de peste 1,8 miliarde de dolari pentru biodiversitate

Președinția conferinței ONU pentru biodiversitate COP17 a anunțat, la 27 octombrie, angajamente financiare de peste 1,8 miliarde de dolari pentru protejarea naturii. Bilanțul prezentat la Erevan de Hambardzum Matevosyan, ministrul armean al mediului și președintele conferinței, privește promisiuni de finanțare, a căror transformare în proiecte depinde de termenele și condițiile fiecărui angajament.

Anunțul vine în a doua săptămână a conferinței, când guvernele discută cum să accelereze aplicarea Cadrului global pentru biodiversitate Kunming–Montreal. Miza finanțării este legată de măsurile concrete de conservare și restaurare a ecosistemelor, într-un moment în care prima evaluare globală arată că progresele sunt prea lente pentru atingerea țintelor din 2030.

Comunicatul președinției prezintă suma de peste 1,8 miliarde de dolari ca total al angajamentelor anunțate la COP17, fără o listă completă a sumelor incluse. Anunțurile financiare publicate în această perioadă au forme diferite, de la promisiuni multianuale și contribuții suplimentare la fonduri existente până la investiții de capital încă supuse unor condiții. Pentru a urmări efectele asupra conservării, contează atât calendarul finanțării, cât și etapa la care se află fiecare mecanism.

Un angajament important pentru recuperarea speciilor era deja public la 16 octombrie. Species Recovery Alliance reunește nouă organizații și finanțatori privați care au promis colectiv peste 500 de milioane de dolari pe cinci ani, pentru prevenirea extincțiilor și refacerea populațiilor amenințate. Printre membri se află Bezos Earth Fund, Rainforest Trust și Re:wild. Organizațiile își vor coordona investițiile și activitățile de conservare, păstrând finanțările separate, potrivit anunțului fondatorilor.

Rezultatele urmează să fie evaluate folosind inclusiv Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii și Green Status of Species, instrument care urmărește recuperarea speciilor. Alianța finanțatorilor este distinctă de CARES, coaliția interguvernamentală condusă de Armenia și Columbia pentru accelerarea acțiunilor naționale în sprijinul speciilor amenințate. Cele două inițiative urmăresc obiective complementare, însă angajamentul privat de peste 500 de milioane de dolari aparține alianței finanțatorilor.

În finanțarea publică, cinci contributori au anunțat la 26 octombrie promisiuni pentru Global Biodiversity Framework Fund (GBFF), găzduit de Fondul Global de Mediu (GEF). Declarația lor comună indică un total de aproximativ 60,22 milioane de dolari, calculat la cursurile din ziua anunțului. Germania va adăuga 50 de milioane de euro, echivalentul a circa 56,1 milioane de dolari, peste contribuțiile anterioare.

Islanda a promis 160 de milioane de coroane islandeze, iar Monaco 1,5 milioane de euro, ambele contribuții fiind multianuale. Provincia canadiană Québec va adăuga 1,5 milioane de dolari canadieni, iar Berlinul a anunțat 50.000 de euro, devenind primul oraș contributor la fond. Islanda, Monaco și Berlinul sunt contributori noi. Armenia a comunicat numai discuții preliminare privind o posibilă contribuție proprie, fără o sumă confirmată.

GBFF a fost lansat în august 2023 pentru a sprijini aplicarea cadrului Kunming–Montreal. Potrivit situației publicate de GEF la 26 octombrie, fondul a atras angajamente de aproximativ 446 de milioane de dolari și a programat 362,1 milioane pentru 82 de proiecte în 87 de țări. Acest bilanț cumulat descrie resursele mobilizate și planificate de la înființare; programarea banilor pentru proiecte este o etapă anterioară plății integrale către beneficiari.

Separat, GEF a prezentat contribuții și reconfirmări pentru al nouălea său ciclu de finanțare, din iulie 2026 până în iunie 2030. Spania a anunțat 50 de milioane de euro, Uzbekistanul 4,5 milioane de dolari, iar Regatul Unit și-a reconfirmat angajamentul de 330 de milioane de lire sterline. Totalul promis pentru întregul ciclu se apropie de 4,4 miliarde de dolari. Acesta acoperă mai multe obiective de mediu și include angajamente anterioare; nu poate fi adăugat automat totalului de 1,8 miliarde prezentat de președinția COP17.

Un alt tip de finanțare este propus de Țările de Jos. Guvernul neerlandez a anunțat la 26 octombrie că intenționează să investească până la 500 de milioane de dolari pe zece ani în Tropical Forest Forever Facility (TFFF), un mecanism conceput să recompenseze țările pentru conservarea pădurilor tropicale. Este o contribuție de capital planificată, supusă unor condiții, nu un grant deja plătit. Guvernul estimează că pregătirea mecanismului împreună cu ceilalți participanți și Banca Mondială s-ar putea încheia în jurul mijlocului lui 2027.

TFFF urmărește constituirea unui fond permanent de investiții cu un capital-țintă de 125 de miliarde de dolari, dintre care 100 de miliarde ar urma să provină de la investitori privați. Veniturile nete din investiții ar finanța plăți pentru conservarea pădurilor, verificată prin date satelitare, cu o parte a beneficiilor direcționată către popoarele indigene și comunitățile locale. Sumele de 125 și 100 de miliarde sunt obiective de capitalizare, iar contribuția neerlandeză rămâne o investiție propusă.

În bilanțul său, președinția COP17 a menționat și aprobarea unui grant de 1,4 milioane de dolari pentru conservarea și restaurarea ecosistemelor lacului Sevan, în Armenia. Acesta este prezentat ca finanțare aprobată pentru un proiect, o etapă distinctă de promisiunile viitoare de investiție. Comunicatul nu precizează cât s-a plătit efectiv.

Negocierile au produs și decizii tehnice și instituționale. Relatarea IISD/Earth Negotiations Bulletin despre plenara din 23 octombrie consemnează patru decizii ale Convenției privind diversitatea biologică, opt ale părților la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea și două ale părților la Protocolul de la Nagoya privind accesul la resurse genetice și împărțirea beneficiilor. Cele patru decizii ale convenției privesc egalitatea de gen, schimbul de informații, comunicarea și educația și speciile alogene invazive. Totalul de 14 se referă la aceste trei organisme, nu la 14 măsuri financiare.

Conferința din 19–30 octombrie realizează prima evaluare globală a progreselor în aplicarea celor 23 de ținte pentru 2030 ale cadrului Kunming–Montreal. Acesta cere, între altele, conservarea și gestionarea eficientă a cel puțin 30% din zonele terestre și apele interioare și a cel puțin 30% din zonele marine și costiere. Ținta financiară este mobilizarea a cel puțin 200 de miliarde de dolari anual până în 2030, inclusiv fluxuri internaționale de cel puțin 30 de miliarde pe an către țările în curs de dezvoltare și țările cu economii în tranziție. Aceste obiective anuale nu se compară direct cu angajamentele multianuale anunțate la Erevan.

Până la încheierea programată pentru 30 octombrie, guvernele discută și Yerevan Pathway, direcția de accelerare a aplicării cadrului, precum și mobilizarea resurselor și reformarea stimulentelor dăunătoare naturii. Cadrul global prevede reducerea acestora cu cel puțin 500 de miliarde de dolari anual până în 2030. Pentru proiectele de conservare, următorul pas va fi transformarea angajamentelor în acorduri de finanțare, plăți și intervenții ale căror rezultate pot fi măsurate.