Conferința „Civilizația la o răscruce de drumuri – Civilization at a Crossroads”, organizată de Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, în parteneriat cu Societatea Internațională pentru Studiul Comparativ al Civilizațiilor – International Society for the Comparative Study of Civilizations (ISCSC), a oferit cadrul ideal pentru cinstirea unei personalități contemporane a cercetării privind cauzele și posibilele consecințe ale stărilor prin care trece lumea de azi: Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a conferit titlul de doctor honoris causa profesorului Peter Schlosser, vicepreședinte al Universității din Arizona. Prof. univ. dr. Corina-Adriana Dumitrescu, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a prezentat Hotărârea Senatului de acordare a înaltului titlu și, ulterior, a citit Diploma de onoare în limba latină acordată laureatului. Din Laudatio privind personalitatea și opera științifică a profesorului Peter Schlosser, prezentat de prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu, vicepreședinte al Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, reținem:
Prof. dr. Peter Schlosser „este absolvent al prestigioasei Universităţi de la Heidelberg, în specialitatea fizică, este profesor universitar la Global Futures şi deţine funcţii atât în cadrul Şcolii de Sustenabilitate a Şcolii Explorării Pământului şi Spaţiului din Colegiul de Arte Liberale şi Ştiinţe, cât şi în cadrul Şcolii de Inginerie Sustenabilă şi de Construcţie a Mediului la Ira A. Fulton School of Engineering. Laboratorul a fost lansat pentru a valorifica capacitatea inovativă a universităţii şi a dezvolta opţiuni pentru un management eficient al planetei.
Profesorul Peter Schlosser este un lider mondial în domeniul ştiinţelor Pământului, având o mare experienţă în hidrosferă şi în cauzele care afectează starea naturală a planetei, care este generată de oameni. Înainte de a se alătura Universităţii de Stat din Arizona, Profesorul Schlosser a predat geofizica şi a fost șeful Departamentului de inginerie a Pământului şi mediului, profesor de știintele mediului, director adjunct şi director de cercetare al Institutului Pământului. De asemenea, a fost membru fondator şi preşedinte al Institutului Pământului şi membru al grupului de seniori al Observatorului Pământului Lamont-Doherty. Anterior acestor funcţii, a fost profesor la Universitatea din Heidelberg şi visiting professor la Universitatea Washington-Seattle. Lucrările sale de cercetare, cuprinse în 180 de publicaţii în reviste ştiinţifice, în comunicări în cadrul numeroaselor conferinţe şi în 18 proiecte, includ studii asupra mişcării şi variabilităţii apei din oceane, lacuri, râuri, pânze freatice, folosind substanţe cu urme antropogenice şi izotopi drept coloranţi. A studiat mişcarea aerului din oceane în atmosferă, reconstrucţia înregistrărilor paleotemperaturii prin folosirea arhivei pânzei freatice, impactul antropogenetic asupra sistemelor naturale şi sustenabilitatea dezvoltării ca disciplină universitară. Cercetările sale au un aport important în înţelegerea circulaţiei oceanice şi a rolului oceanului asupra climei. Aceleaşi principii sunt folosite pentru a investiga curgerea pânzei freatice, ce are rezultate relevante pentru studierea riscului de mediu şi ale impactului acestuia. A susţinut că studiile asupra climei contribuie, în mod evident, la demonstrarea necesităţii limitării cu 1,5 grade C a încălzirii globale, conform Acordului climatic de la Paris din 12 decembrie 2015. În lucrările sale, Profesorul Peter Schlosser, alături de colaboratorii săi, a susţinut că ştiinţa trebuie să ofere soluţii pertinente pentru a lupta împotriva incertitudinii ireductibile care determină riscurile globale sistemice, ca şi pentru responsabilitatea socială ce-i revine pentru menţinerea vieţii şi bunăstării omenirii. Căile de investigare şi de comunicare pot avea o importantă contribuţie la istoria şi filosofia ştiinţei şi studiilor ştiinţifice, în scopul progresului continuu al acestui domeniu vital existenţei umane. Domnia Sa este membru al Academiei Naţionale Germane de Ştiinţe, membru al Asociaţiei Americane pentru Progresul Ştiinţelor, membru al Uniunii Americane de Geofizică şi al Clubului Exploratorilor”.
„O planetă sub presiune”
– Trăim pe o planetă sub presiune – spune profesorul Peter Schlosser.
– Cum putem să scăpăm?
– Trebuie nu doar să analizăm situația actuală, ci și să determinăm ce oportunități de acțiune avem, spre ce viitor putem să avansăm. Să înțelegem cum și de ce este planeta sub presiune peste tot în lume. Nu doar civilizațiile sunt la răscruce, ci planeta întreagă.
– Care sunt cele mai mari provocări ale momentului?
– Înregistrăm concomitent mai multe provocări. Fenomenele nu mai sunt localizate, ci generale. La nivel extrem sunt provocările naturii. Se suprapun provocările economice, energetice, instabilitatea socială. Acum se suprapune și pandemia. Veți spune că astfel de provocări au mai fost. Da, însă acum avem un timp de răspuns scurt. Iată dinamica populației: populația lumii a depășit șapte miliarde; ne apropiem de zece miliarde. Totodată, piramida clasică a vârstelor populației se schimbă: sunt mai mulți oameni în vârstă. Să ne gândim la capacitatea planetei. Zece miliarde s-ar putea să fie mult.
– Cumva prea mult?
– Planeta va putea să susțină atâta populație, dar nu pe termen nelimitat. Crizele sunt din ce în ce mai dese, cu costuri tot mai mari. Mai avem câțiva ani ca să intervenim, însă nu mulți. Prea am împins planeta în zona limită.
– Ce putem face ca să supraviețuim, poate și săne dezvoltăm?
– Să ne adaptăm, dar nu prea mult, în sensul că trebuie să înțelegem omul ca personalitate, cu posibilitățile, cu specificul fiecăruia. Diversele opțiuni să nu însemne sacrificii.
– Care ar fi rolul universităților?
– Fiecare universitatea din lume ar trebui să-și aloce o parte din preocupări acestor direcții. Avem nevoie de stabilitate în structurile sociale. Situația actuală deschide și posibilități de a inova, de a dezvolta noi industrii. Nu totul e negru, fără soluție.